Desbaterile Senatului, mai 1914 (nr. 34-37)

1914-05-01 / nr. 34

EXEMPLARUL: 580 BANI 1 Maiu 1914 No. 34. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1914 ȘEDINȚA DE SÂMBÂTA: 19 APRILIE 1914 Președinția d-lui B. M. Missir, președin­tele Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului Al. Delimarcu și V. D. Vasiliu.­­ Ședința se deschide la ora 2:30 p. m., fiind prezenți 105 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 21 d-nn senatori, și anume : In concediu P. S. S. Episcopul de Argeș, d-nii : An­tonin Elie Dr., Grețulescu E. Em., Dissescu Const., Lovinescu T. V., Maiorescu Titu, Niculescu Elefterie și Oancea Const. Nemotivați P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii : An­­tonescu Mihail, Demetrian I. Mihail, Dimi­­triade Iancu, Marghiloman Alex., Moscu Gh., Orăscu Sc. Sc., Stelian Toma, Tenea Teodor, Teodoru Paul, Varlam Aurel, Vulpe Emil și Xenopol Nicolae.­­ Pe banca ministerială se află prezent de ministru al agriculturii și domeniilor Al. Constantinescu. — D. senator Al. Delimarcu, secretar, dă cetire sumarului ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă un concediu de trei zile d-lui senator Dr. E. Antonini. — Se trimit la comisiunea de petițiuni : a) Cererea mai multor locuitori din că­tunul Sofular, județul Constanța, de a nu fi deslipiți de comuna Osmancea, și b) Telegrama d-lui C. Adelasiriu, comer­ciant de coloniale, prin care face câteva propuneri relative la chestiunea zahărului, cerând ca ele să fie regulamentate. D. Al. Constantinescu, ministrul agri­culturii și domeniilor, dă cetire Mesaje­­or regale cu cari se aduc în desbaterea senatului următoarele proiecte de legi, vo­­ate și adoptate de Adunarea deputaților : 1) Proiectul de lege privitor la anulări și deschideri de credite extraordinare pe eama ministerului de răsboiu ; 2) Idem prin care comunele rurale cari­unt și stațiuni balneare sau climaterice unt autorizate să înființeze și să perceapă celeași taxe în conformitate cu legea maxi­mi ai taxelor și contribuțiunilor comunale,­­ și comunele urbane ; 3) Idem prin care se recunoaște calita­­ea de persoană morală societății »Liga ațională Aeriană“, și 4) Idem prin care se recunoaște calita­­ta de persoană morală societății »Acade­­mia română de croitorie“. DESHATERILE SENATULUI Pentru toate aceste proiecte de legi vă rog să binevoiți a încuviința urgența. — Se pune la vot urgența și se admite. D. președinte B. M. Missir . Se vor tri­mite de urgență în cercetarea secțiunilor. D. senator N. N. Săveanu are cuvântul. D. N. N. Săveanu . D-le președinte, am onoarea să depun, din inițiativă parlamen­tară, un proiect de lege care cuprinde două aliniate, ce trebuiesc să fie adăugate la art. 63 din legea asupra organizării poliției generale a Statului. In două cuvinte am să spun onor. Senat despre ce este vorba. D. președinte B. M. Missir : Fără des­­voltare, vă rog. D. N. N. Săveanu . Atunci îl propun fără să mai cetesc proiectul de lege. D. președinte B. M. Missir : Ei cetiți proiectul de lege. D. N. N. Săveanu : D-le președinte, în loc de a-1 ceti, dați-mi voie să spun, în două cuvinte, ce înseamnă acest proiect de lege, altminteri este un non sens. In 1903 și 1905, când s’a refăcut această lege, s’a propus art. 63, privitor la cei cari nu aveau titluri. Iar mai târziu acest ar­ticol a dat naștere la controverse, adică s’au scos din poliție un număr oarecare de ofițeri, pentru cuvântul că nu întruneau condițiunile cerute de lege, iar în acelaș timp, imediat după ce, pe baza unui aviz al consiliului permanent, unii au fost dați afară, nu mai târziu decât a treia zi au fost numiți alții, cari nu întruneau decât aceleași condițiuni ca cei dați afară. Am aci tabloul trimis de d. ministru de interne, pe care îl veți vedea când voiu desvoltă interpelarea ce am anunțat în această chestiune, din care se constată că sunt și astăzi o sumă de ofițeri de poliție în aceleași condițiuni. De aceea credem că este un act de drep­tate ce se face celor eliminați, când propu­nem modificarea acestui articol. (Aplause). Vă rog să binevoiți a admite urgența asupra acestui proiect de lege. — Se pune la vot urgența cerută și se admite. D. președinte B. M. Missir : Se va tri­mite de urgență la secțiuni. Acum, d-lor senatori, suspend ședința pentru câteva minute și vă rog să treceți in secțiuni, spre a lua în cercetare proiectele de legi depuse ieri și astăzi, și asupra cărora ați admis urgența. Pe urmă vom reintră în ședință spre a continuă discuțiunea asu­pra lor. — Ședința se suspendă și d-nii senatori trec în secțiuni. — La redeschidere : D. președinte B. M. Missir : Ședința e re­deschisă. D. G. Ghițescu are cuvântul. D. G. G. Ghițescu : D-le președinte, co­legul nostru d. Enacovici desvoltând ieri interpelarea sa relativ la chestiunea zahă­rului, a dovedit cum că fabricile de zahăr dela noi, și de cari Statul mai este legat până la 1918, nu numai că vând zahărul în țară pe un preț exorbitant, dar au hotărît intre dânșii, printr’un fel de cartel, care anume să fie producătorul dela care să fie admis a i se cumpără sfecla produsă și cu ce preț. Prin acest cartel aceste fabrici exclud pe unii proprietari și pe unii săteni dela această deosebită onoare de a li se cumpără sfecla. Spre uimirea noastră a tuturor, s-a stabilit că în relațiile lor cu Statul fabricile de zahăr nu țin nici o socoteală nici de princi­piile de dreptate cari, în orice caz, au o sanc­țiune morală, dar nu țin seamă nici de modul corect cum trebuie să se țină sau să se exe­cute convențiunea pe care ele o au cu Sta­tul. D. ministru de finanțe nu contestă de loc faptele stabilite de d. Enacovici și a de­clarat că ar fi bucuros să i se indice un mijloc oarecare, prin care s’ar putea să se dea legitimă satisfacție atât populațiunii con­sumatoare de zahăr, care suferă după urma acestor fabricanți, cât și producătorilor de sfeclă. In această ordine de idei, un mare nu­măr de senatori, între care cei mai mulți liberali și unii conservatori, am semnat și propunem o moțiune prin care credem că oferim d-lui ministru de finanțe un mijloc, de­o­cam­dată împăciuitor, prin care această chestiune poate să fie tranșată. Moțiunea noastră este astfel concepută : "Subsemnații, propunem ca taxa vamală asupra zahărului să fie scăzută de la 1918 înainte la 20 lei suta de kilograme și să fie menținută astfel coborîtă un timp îndoit cât cel în care fabricile de zahăr din țară vor fi vândut zahărul cu un preț superior celui de 90 bani kilogramul I. G. G. Ghițescu, T­­hm. Leon Sachela­­rie, Teodor Buzdugan, Dr. Șt. Possa, Dum. Constantinescu, G. Iliescu-Măciucă, Gr. Duca, I. C. Atanasiu, C. G. lenescu, I. D. Boceanu, Gh. B. Buicliu, Al. S. Filipes­u, Petrini Paul Dr., V­. Atanasovici, I. G. Păunescu, C. F. Bobescu, Valerian Ur­­sianu, C. Gr. Gheorghiu, Dr. N. Sado­­veanu, General B. Anastasia, Dr. Peridi, General Tătărăscu, Gh. Vântu, T. Bă­­beanu, P. Zadic, I. Const.­Râmniceanu, și alte 4 semnături indescifrabile. D. președinte B. M. Missir . Aceasta este o propunere din inițiativă parlamen­tară, sau o simplă dorință care voiți să se aducă la cunoștința guvernului ? D. G. G. Ghițescu : D-le președinte, este o moțiune pe care o depunem pe biuroul Senatului și prin care ne manifestăm o do­rință de care voim ca guvernul să ia cu­noștință. Țin să mai adaug, d-le președinte, că su­mele acestea pe cari le-am prevăzut aici in moțiunea noastră nu sunt ireductibile. Noi recunoaștem că, în urma tratărilor ce Anexă la Monitorul Oficial No. 23. 509

Next