Desbaterile Senatului, decembrie 1923 (nr. 14-23)

1923-12-08 / nr. 16

EXEMPLARUL : 1 LÜtf 8 Decemvrie 1923 MONITORUL OFICIAL ORSBIS BRILA 400I­ ARIS SAJIONALE "DISTITRA­TI A SEMMNI­­ No. 16. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1923-1924 ȘEDISJA DE JOI, 29 HOEMVRIE 1929 Ședința se deschide la ora 45,25, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Ion Coșoiu, Gheor­­ghe Popescu-Tulcea, Dr. Nicolae Hasnaș și Părintele Popescu-Breasta. — Pe banca ministerială se află pre­zent d. George G. Mârzescu, ministrul jus­tiției. — Prezenți 137 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 60 d­in senatori și anume : I. P. S. Lor Mi­­tropoliții : Vladimir de Ropta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Arhie­piscopul Gurie ; Episcopii : Lucian Tri­­teanu, Bartolomei, Gh. Nistorescu, Necta­­rie Gotlarciuc, Visarion Puiu, Ion I. Papp, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Al. Ni­­țescu, Iuliu Ilassu, Valeriu Frențiu, Carol Majlath, Tiburtiu Boromisza, Carol Nagy, Friederic Teutsch și Iosef Ferentz ; d-nii senatori : Aciu Alexandru, Ardeleanu Cornel, Bianu Vasile, Bill, Aurel, Bociat Vaier, Boiariu Elisei, Bran Emilian, Bu­­țureanu Nicolae, Gaisin Victor, Casert Nicolae, Condrache Constantin, Diminescu Constantin, Fală Gh. Porfirie, Fi­lopp Biella, Gălățeanu Ion, Geza Szeecs, Givu­­lescu Procopie, Groppa Alexandru, Grop­­șian Mihail,­­­iamon Robert, Lupescu M. G., Lupu Teofil, Macavei Victor, Mironescu Al. Nae, Möller von Karl, Maței Andrei, Nistor Aurel, Pal Ștefan, Pascu Ion, Pau­­liuc Ion al lui Gheorghe, Popa Ion, Po­lony Artur, Popescu G. Ion, Procopiu Grigore, Racoviță Gh. Em., Schullerus Adolf, Sordală Vasile, Stepanov Grigore, Vrânceanu Petre și Weisselberger Salo.­­ D. senator Dr. Nicolae Hasnaș se­cretar al biuroului, citește sumarul șe­dinței precedente, care se aprobă. —Se aprobă concedii următorilor d-nn senator : Părintelui Alexandru Munteanu 40 zile D-lui Percec Pavel................7 . D. M. Pherekyde, președinte . D. Ni­colae Costăchescu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. Nicolae Costăchescu . D-lor sena­tori, am onoare­a întrebă pe d. mi­nistru de finanțe, cum se explică fap­tul că, în lista sumelor acordate ca despăgubiri de răsboi, figurează, la ju­dețul Constanța, d. C. I. Brătianu, cu o sumă de 683.470 lei, pentru care i se acordă suma de 640.000 lei ? Pe când tuturor se acordă numai sume relativ mici în proporție cu despăgubirile cu­venite, d-sare i se acordă aproape suma întreagă. Alăturez lista, pentru verificare. O voce . Nu poate fi decât o greșeală. D. N. Costăchescu : Aș dori și eu să fie o greșeală, pentru că mă surprinde ca d-sa să ia ca despăgubiri o sumă așa de mare, pe când altora.... O voce . Numai insistați, e de prisos, nu poate fi decât o greșeală. D. N. Costăchescu : In ori­și ce caz, de­pun ziarul care a publicat lista despăgu­birilor pe biuroul Senatului, pentru ca să se controleze dacă este într’adevăr o greșeală. De lucrul acesta cu cel dintâiu m’aș bucură. D. Alexandru Beletti . D-lor senatori, întâmplător astăzi am vorbit cu d. Dinu Brătianu și d-sa eră foarte indignat de notița din acel ziar, în care se arată că d-sale i s’ar fi acordat] din despăgubirile ce se dau acum dăunaților de răsboi, o sumă de 640.000 lei ; d-sa mi-a explicat că întreaga sumă ce i s’a acordat de jus­tiție ca despăgubiri, este de 683 470 lei, și că acum nu i se dă decât 64 000 lei, adică mai puțin de 40% cât s’a fixat tuturor dăunaților. Este o greșeală de tipar, care va fi rectificată chiar de către ziarul »Plutus«. Astăzi chiar am fost acolo și mi s’a spus că se va da o lămurire în ziar. D. M. Pherekyde, președinte. In urma acestor explicări, cred că nu mai e ne­voie de a se trimite d-lui ministru co­municarea făcută. D. Ghițescu are cuvântul­ D. Gh. Ghițescu : Am onoare­a comu­nică d-lui ministru de interne, că din cauza grabei cu care s’a votat, în sesiu­nea trecută, legile pentru urbanizarea comunei rurale Pașcani din județul Făl­ticeni și pentru anexarea comunei rurale Oprișeni la orașul Fălticeni, se produc, și cu cât timpul va trece, se vor pro­duce în și mai mare măsură, o mulțime de încurcături, cărora trebuește să li se pună capăt cât se poate mai repede. Așa, prin legea pentru urbanizarea comunei Pașcani, se spune, pur și simplu, că comuna rurală Pașcani devine urbană. A devenit deci urbană toată întinderea comunei : pădurile, locurile de cultură, etc., adică o suprafață de peste 45.000 hectare ! Consecințele sunt firești : poli­ția nu se mai poate face cu jandarmeria rurală pe nici o parte din această supra­față, cârciumele se pot înmulți după voie, apropierea lor de școală și biserică nu mai este o piedică pentru așezarea lor etc., lăsând la o parte imposibilitatea ma­terială de a se face lucrări de edilitate urbană, cu mijloacele modeste ale Puș­­cănenilor, pe o suprafață de două ori mai mare ca a Parisului. D. Emil Pangrati : Cu alte cuvinte, Pașcanii este cel mai mare oraș din lume, D. Gh. Ghițescu : Da, așa este. (Ilari­tate). Tot astfel pentru anexarea comunei rurale Oprișeni, unită pur și simplu la Fălticeni. Teritoriul acestei comuni rurale se în­tinde până la Bucești, vechiul nostru punct de vamă spre Bucovina. Teritoriul urban al comunei Fălticeni a devenit deci de peste 10.000 hectare. E posibil ca ad­ministrația urbană să se întindă pe o atare suprafață? Lucrările de edilitate devin imposibile, și pentru a nu cita de­cât un exemplu, vom­ arăta că strada Su­cevei, care merge din centrul­ orașului Făl­­ticeni până la punctul vamal Bucești, are­­ o lungime de peste 7 km. Această stradă, a cărei denumire era o vie protestare a bătrânilor noștri în contra răpirei Bucovi­nei,se numește astăzi strada »Ștefan Ion«, probabil ca o protestare în contra amin­tirilor noastre naționale. (Ilaritate). A­­ceastă stradă se va mulțumi numai cu satisfacția de a fi fost botezată cu un nume ilustru. (Ilaritate), ori va cere realizarea îmbunătățirilor la care îi dă drept titlul său? Statul — căci aceasta este o șosea națională — va purta grijă ei, ca de o arteră de comunicație urbană, ori rurală ? Iată atâtea chestiuni pe care actuala stare de lucruri nu le poate rezolvă- Rog­dar pe d. ministru de interne să vină, cât mai neîntârziat, cu un proiect de lege, care să pună capăt acestor anomalii, și să aleagă în mod chibzuit ceea ce poate fi urbanizat și ce nu, din aceste suprafețe , tot­odată să întocmească și comunele ru­rale din ceea ce nu poate intră în compu­nerea comunei urbane. D. M. Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru de interne. D-lor senatori, intrăm în ordinea zilei. Continuăm cu discuțiunea articolelor din proectul de lege asupra persoanelor juridice. D. raportor e rugat să citească art. 32, unde ne-am oprit în ședința de elt. — D. Sima Niculescu, în locul d-lui raportor Disescu, citește următorul ar­ticol 32 : Art. 32. — Asociațiunea pentru a pu­­tea dobândi personalitatea juridică, tre­buie să fie compusă din cel puțin 20 membri și să prezinte în statute, o or­ganizare din care să rezulte o voință corporativă, independentă de voința aso­ciaților, ca indivizi, constituirea unui pa­trimoniu social, distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsură de a realiză, cel puțin parțial, scopul pentru care se constitue­­ asociațiunea 217

Next