Desbaterile Senatului, decembrie 1923 (nr. 14-23)
1923-12-08 / nr. 16
EXEMPLARUL : 1 LÜtf 8 Decemvrie 1923 MONITORUL OFICIAL ORSBIS BRILA 400I ARIS SAJIONALE "DISTITRATI A SEMMNI No. 16. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1923-1924 ȘEDISJA DE JOI, 29 HOEMVRIE 1929 Ședința se deschide la ora 45,25, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Ion Coșoiu, Gheorghe Popescu-Tulcea, Dr. Nicolae Hasnaș și Părintele Popescu-Breasta. — Pe banca ministerială se află prezent d. George G. Mârzescu, ministrul justiției. — Prezenți 137 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 60 din senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Vladimir de Ropta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Arhiepiscopul Gurie ; Episcopii : Lucian Triteanu, Bartolomei, Gh. Nistorescu, Nectarie Gotlarciuc, Visarion Puiu, Ion I. Papp, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Al. Nițescu, Iuliu Ilassu, Valeriu Frențiu, Carol Majlath, Tiburtiu Boromisza, Carol Nagy, Friederic Teutsch și Iosef Ferentz ; d-nii senatori : Aciu Alexandru, Ardeleanu Cornel, Bianu Vasile, Bill, Aurel, Bociat Vaier, Boiariu Elisei, Bran Emilian, Buțureanu Nicolae, Gaisin Victor, Casert Nicolae, Condrache Constantin, Diminescu Constantin, Fală Gh. Porfirie, Filopp Biella, Gălățeanu Ion, Geza Szeecs, Givulescu Procopie, Groppa Alexandru, Gropșian Mihail,iamon Robert, Lupescu M. G., Lupu Teofil, Macavei Victor, Mironescu Al. Nae, Möller von Karl, Maței Andrei, Nistor Aurel, Pal Ștefan, Pascu Ion, Pauliuc Ion al lui Gheorghe, Popa Ion, Polony Artur, Popescu G. Ion, Procopiu Grigore, Racoviță Gh. Em., Schullerus Adolf, Sordală Vasile, Stepanov Grigore, Vrânceanu Petre și Weisselberger Salo. D. senator Dr. Nicolae Hasnaș secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. —Se aprobă concedii următorilor d-nn senator : Părintelui Alexandru Munteanu 40 zile D-lui Percec Pavel................7 . D. M. Pherekyde, președinte . D. Nicolae Costăchescu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. Nicolae Costăchescu . D-lor senatori, am onoarea întrebă pe d. ministru de finanțe, cum se explică faptul că, în lista sumelor acordate ca despăgubiri de răsboi, figurează, la județul Constanța, d. C. I. Brătianu, cu o sumă de 683.470 lei, pentru care i se acordă suma de 640.000 lei ? Pe când tuturor se acordă numai sume relativ mici în proporție cu despăgubirile cuvenite, d-sare i se acordă aproape suma întreagă. Alăturez lista, pentru verificare. O voce . Nu poate fi decât o greșeală. D. N. Costăchescu : Aș dori și eu să fie o greșeală, pentru că mă surprinde ca d-sa să ia ca despăgubiri o sumă așa de mare, pe când altora.... O voce . Numai insistați, e de prisos, nu poate fi decât o greșeală. D. N. Costăchescu : In oriși ce caz, depun ziarul care a publicat lista despăgubirilor pe biuroul Senatului, pentru ca să se controleze dacă este într’adevăr o greșeală. De lucrul acesta cu cel dintâiu m’aș bucură. D. Alexandru Beletti . D-lor senatori, întâmplător astăzi am vorbit cu d. Dinu Brătianu și d-sa eră foarte indignat de notița din acel ziar, în care se arată că d-sale i s’ar fi acordat] din despăgubirile ce se dau acum dăunaților de răsboi, o sumă de 640.000 lei ; d-sa mi-a explicat că întreaga sumă ce i s’a acordat de justiție ca despăgubiri, este de 683 470 lei, și că acum nu i se dă decât 64 000 lei, adică mai puțin de 40% cât s’a fixat tuturor dăunaților. Este o greșeală de tipar, care va fi rectificată chiar de către ziarul »Plutus«. Astăzi chiar am fost acolo și mi s’a spus că se va da o lămurire în ziar. D. M. Pherekyde, președinte. In urma acestor explicări, cred că nu mai e nevoie de a se trimite d-lui ministru comunicarea făcută. D. Ghițescu are cuvântul D. Gh. Ghițescu : Am onoarea comunică d-lui ministru de interne, că din cauza grabei cu care s’a votat, în sesiunea trecută, legile pentru urbanizarea comunei rurale Pașcani din județul Fălticeni și pentru anexarea comunei rurale Oprișeni la orașul Fălticeni, se produc, și cu cât timpul va trece, se vor produce în și mai mare măsură, o mulțime de încurcături, cărora trebuește să li se pună capăt cât se poate mai repede. Așa, prin legea pentru urbanizarea comunei Pașcani, se spune, pur și simplu, că comuna rurală Pașcani devine urbană. A devenit deci urbană toată întinderea comunei : pădurile, locurile de cultură, etc., adică o suprafață de peste 45.000 hectare ! Consecințele sunt firești : poliția nu se mai poate face cu jandarmeria rurală pe nici o parte din această suprafață, cârciumele se pot înmulți după voie, apropierea lor de școală și biserică nu mai este o piedică pentru așezarea lor etc., lăsând la o parte imposibilitatea materială de a se face lucrări de edilitate urbană, cu mijloacele modeste ale Pușcănenilor, pe o suprafață de două ori mai mare ca a Parisului. D. Emil Pangrati : Cu alte cuvinte, Pașcanii este cel mai mare oraș din lume, D. Gh. Ghițescu : Da, așa este. (Ilaritate). Tot astfel pentru anexarea comunei rurale Oprișeni, unită pur și simplu la Fălticeni. Teritoriul acestei comuni rurale se întinde până la Bucești, vechiul nostru punct de vamă spre Bucovina. Teritoriul urban al comunei Fălticeni a devenit deci de peste 10.000 hectare. E posibil ca administrația urbană să se întindă pe o atare suprafață? Lucrările de edilitate devin imposibile, și pentru a nu cita decât un exemplu, vom arăta că strada Sucevei, care merge din centrul orașului Fălticeni până la punctul vamal Bucești, are o lungime de peste 7 km. Această stradă, a cărei denumire era o vie protestare a bătrânilor noștri în contra răpirei Bucovinei,se numește astăzi strada »Ștefan Ion«, probabil ca o protestare în contra amintirilor noastre naționale. (Ilaritate). Această stradă se va mulțumi numai cu satisfacția de a fi fost botezată cu un nume ilustru. (Ilaritate), ori va cere realizarea îmbunătățirilor la care îi dă drept titlul său? Statul — căci aceasta este o șosea națională — va purta grijă ei, ca de o arteră de comunicație urbană, ori rurală ? Iată atâtea chestiuni pe care actuala stare de lucruri nu le poate rezolvă- Rogdar pe d. ministru de interne să vină, cât mai neîntârziat, cu un proiect de lege, care să pună capăt acestor anomalii, și să aleagă în mod chibzuit ceea ce poate fi urbanizat și ce nu, din aceste suprafețe , totodată să întocmească și comunele rurale din ceea ce nu poate intră în compunerea comunei urbane. D. M. Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru de interne. D-lor senatori, intrăm în ordinea zilei. Continuăm cu discuțiunea articolelor din proectul de lege asupra persoanelor juridice. D. raportor e rugat să citească art. 32, unde ne-am oprit în ședința de elt. — D. Sima Niculescu, în locul d-lui raportor Disescu, citește următorul articol 32 : Art. 32. — Asociațiunea pentru a putea dobândi personalitatea juridică, trebuie să fie compusă din cel puțin 20 membri și să prezinte în statute, o organizare din care să rezulte o voință corporativă, independentă de voința asociaților, ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsură de a realiză, cel puțin parțial, scopul pentru care se constitue asociațiunea 217