Desbaterile Adunării Deputaților, octombrie-decembrie 1924 (Anul 1924, nr. 1-30)

1924-11-26 / nr. 14

mSBATEIUI ABüSIBU lAfIOIAU COUTITOilfl A­MPHApil M Noemvrie 1984 dar, nu știa însă dacă și profesorii dala cari aț­ învățat d-voastră aceste princi­pii, va fi tot așa de veseli, văzând rezul­tatul obținut din munca depusă pe când erau­ elev. (Aplause pe băncile țără­niste). Și atunci să revenim. Am fost de trei ori »ignorant constituțional« pentru ur­mătoarele trei motive: 1) ci n’am lăsat— sau nu am voit să ascultam — pe d. subsecretar de Stat Tatarescu, să vor­bească în chestiunea imputărilor ce le faceam în afacerea pașapoartelor și ați adăugat, d-le um­i­tru, că dacă noi am fi cunoscut Constituțiunea, am fi ști­ut că subsecretarul de Stat trebuie să fie lăsat să ia parte la discuțiune sub responsabi­litatea ministrului respectiv. Este exact, subsecretarii vor put­e lua parte la des­­baterle Corpurilor legiuitoare, sub res­ponsabilitatea miniștrilor. Am știu­t acest lucru, d-le ministru, și ca probă că l’am știut, este că de câte ori d. Tătărescu s’a ridicat dape banca ministeri­lă și a vrut să vorbească, de atâtea ori a fost ascul­tat. Intr’o împrejurare excepțională și numai In acest caz nu a fost lăsat să vorbească și vi s’a expli­cat destul de lă­murit. d le ministru fiindcă vi s’a spus , fiind vorba de tragerea la răspundere a d-lui subsecretar de Stat Franassovici, care conform articolului din Constitu­tion , a lucrat pe responsabilitatea mi­nistrului său, adică pe responsabilitatea ministrului de interne, am cerut să răs­pundă ce­ pe a cărui responsabi­lata po­­liți­­a a lucrat d Franassovici, și am de­clarat că nu putem primi să răspundă­­ celălalt subsecretar de Stat, al cărui răs­puns urmează să fie dat tot pe baza ace­­eiași responsabilități. (Aplause pe băn­cile opoziției) , ați vrut să înțelegeți acest­a cu d­­e ministru de justiție, și ați căutat să aruncați aceste epitete fără să aibă nici un temeiu. O a doua Învinuire este că m’am bazat pe art 10 din legea responsabilității mini­steriale. O voce din majoritate . S a abrogat: D. Eduard Mirto : Vedeți ce bine știe, spune că este abrogat Să vedem dacă este așa și dacă n’am știut că noua Con­­stituțiune abrogă legea responsabilității ministeriale. Să citim t­otul, ca nu cumva •el care a întrena­t să rămână cu lecția s­a de prost învățată de la d-voa­tră. Este în Constituție un art­col care sună astfel : »legea responsabilității ministeriale de­termină cazurile de răspundere și pedep­sele aplicabile miniștrilor«. Adaug că art. 98 din noua Constitu­­țiune este o reproducere fide­ă a vechiu­lui test din Constituți­ne cu foarte pu­ți­n codificări. Aș putea sa spun, ci mod fi­ ările nu privesc decât punerea sub acuzat* și formalității* fa­erii in­­sfer*ți*oii, dar îs •“•a«* prit*«te chesti­unea dedusă înaintea Camerei, dacă ju­decătorul de instrucție ara sau nu are căderea să înceapă o c­reatare contra unui m­iistru, asupra acestei chestiuni, d-le ministru, nici n’ați vrut să răspun­deți și nici nu puteați să răspundeți și eu ași da mulțumrea mea pe deaînt­egul dacă ați afirma, ca să audă toți judecă­tor­i de instrucție, că îi au dreptul și li­bertatea să re­ceteze pe miniștri pentru faptele neregulate pe can le fac în exer­ci­ții sau în afară exercițiul funcțiunii lor. (Apla­­se pe băncile opoziției). Declamați acest lucru, d­­ e ministru, fiindcă am conv­igerea că se vor găsi caractere, se vor găsi procuro­r și jude­cători de ins­rucție cari să-și facă dub­ra pe care d-vo­astră refuzați să vă o fa­­ceț. (­­ planșe pe băn­ile opoz­ției). A treia ignoranță constituțională : iată ce s­punea d. ministru : «Cu acelea i cuno­ștințe adânci ... Vedeți, d. ministru de justiție ne spune că este o ignoranță constituțională când cineva cere o anchetă parlamentară, atunci când un caz este deferit justiței, că nu conoaște pr­icip­ul sep­rațiunii puterilor în St­at, și citit și un caz, în care a fost nev­oie de o lege specială pentru ca acest lucru să fie cu putință să se facă. D-le ministru, nu fiindcă ne-ați reco­mandat d-voast­ă să citim, dar fiindcă eram convinși că d-vo­stră n’ați citit (ii iritate pe băncile opoziției), am ve­it să vă pun la dispoziție tratatul de drept politic electoral și parlamentar al lui Eu­ene Pierre, secretarul general al Camerei deputaților di­n Paris. O să vi­­ pun la dispoziție, d-le ministru, și veți vedea că prin argumentarea pe care o face și prin exemplele pe căți le dă, pare că ar fi avut tocmai grija să vă combată, în cazul în care ați afirma îna­intea Camerei deputaților enorm­tăți la c­or­s­ituționale pe cari le-ați afirmat, (întreruperi). D. G G. Mârzescu, ministrul justiției : Vă ro­g citiți-le. D. Eduard Mirto : Și eu vă rog, d-le ministru, să mă controlați. D. G. G. Mârzescu ministrul justiției : Rog pe d. Mir­o să se citească dela tri­buna parlamentară în franțuzește (ila­ritate pe bănci­e majorității). D. Eduard Mirto : Dați-mi voe, d-l mi­nistru, sale citesc intâiu pentru d-voastră, în românește, pe urmă, pentru Cameră, în franțuzește (ap­ aese pe băncile opo­ziției, plantat ). «Dar da ă faptele imputate.. .(aplauze pe băncile opoziției). Poate nu ați înțeles : »L’action poli­tique. ...­ (D. ministru Mârzescu zâmbește). D. dr. N. Lupu: Bonne­mine à mauvais jen. D. Eduard Mirto: Mai departe: »In con­secință Care­a nu e ținută.... (aplauze pe băncile opoziției). Mai departe: »O com­i ie de anchetă electorală... Ca să justifice, și pentru ca în mintea d-voastre ă nu fie nici o îndoială mai târziu, citează și cazurile întâmplat In ședința d -la 25 o­tombrie 1887 — vedeți cât eră de veche, aveați destula vreme să luați cunoști­n­­țd-le ministru— Camera a deda­­t urgența unui d­rept de anchetă parlamentară, pentru care guvernul cerea amânarea. Vedeți, par­că ar fi vorba de d voastră, d le Mâr­­zesc­u. Guvernul cerea amânarea pe mo­tivul că investigațiile parlamentare ar stânjeni mer­ul instrucției penale. Acea­ta citea guvernul. Cererea s’a pus la vot, d-le minis­ru, s’a discutat și să vedeți câți ignoranți sunt, d-le ministru, am să vă comun­i și numărul ignoranților. D le ministru, cer­rea guvernului a fost res­pinsă, ho­­rîndu-se că ancheta parlamen­tară nu trebue să fie oprită, deși faptul se găsește înaintea cabinetului de ins­trucție. S’a găsit de cuviință că ancheta parlamentară trebuie să fie ordonată, că ea trebue sa și urmeze cursul și punân­­du­se la vot, au fost în Camera franc­­ă de atunci, 303 ignoranți constituțio­nali, cari au votat acest lucru, alături de toți jurisconsulții cari au susținut an­cheta. (Aplause e băncile opoziției). Iată de ce, d­­e ministru, vă fac o re­­comandație, deși nu sunt mai in vârstă decât d-voastră. Dacă curajul în alte v­aziuni, de pildă în timpul răsboiului, a puat să facă po­sibil succesul armatei noastre, chiar fără munițiun­le necesare, credeți-mă că într’o discuțiune juridică de pură doc­trină, curajul d-voastră nu poate să aco­pere lipsa de munițiuni pe care am con­­statat-o în cazul de față. ’(Aplause pe băncile opoziției). Și am dreptul, d-le ministru, să vă spun acest lucru, fiindcă țin să vă amin­tesc că eu totdeauna v’am menajat. Cu ocaziunea votării proiectului de lege a­­supra chiriilor, d. Simion Mândresc­u a prezentat un amendament care formulă o dorință a Gamerei, astfel încât­­ Căminul studențesc Vasile Bolnavul să aibă pu­tința să evacueze pe din Iași. V’a s­pus d-voastră acel amendament pentru veri­ficare, și ați dat mulțum­re. Am spus in urmă și d-lui Simion Mândrescu și d- oastre că amendamentul nu satisface dori­nța Gamerei, și că pe baza acelui amendament chiriașii nu vor putea fi evacuați, dar nu m’ați crezut. S’au pur­tat procesele înaintea instanțelor jude­cătorești de toate gradele, și s’a dovedit că dreptatea a fost de partea mea. D Mândrescu este martor, alineatul nu a putut «at­sface dor­nța Gamerei, și ați MONITORUL OFICIAL

Next