Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie 1925 (Anul 1925, nr. 31-50)
1925-01-28 / nr. 47
No. 47. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1924—1925 JEDHCA DE MARȚI, 16 DECEMVRIE 1934 (NOAPTEA) — Ședința , se deschide la ora 21,20, sub președinția d-lui M. G. Orleanu, președinte, asistat de d nii secretari G. N. Orleanu și G. Gârda. —Se dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. D. M. G. Orleanu, președinte . Intrăm în ordinea zilei. La ordinea zilei avem continuarea discuțiunii generale asupra proiectului de lege cu privire la reprimarea unor noui infracțiuni contra liniștei publice. D. Iunian are cuvântul în continuare. D. Gr. N. Iunian : D-le președinte, d-lor mandatari ai deputaților,—iertațimă, nu pot să vă spun : d-lor deputați, pentru că aceasta ar presupune că d voastre sunteți aci în numărul cerut de regulament, pentru ca să dovediți în acest chip și interesul acordat discuțiunii proiectului și respectul acordat instituțiunii pe care, întâmplător, și eu cred, foarte vremelnic, o reprezentați încă. D. N. Straionescu . Vă înșelați în această privință. D. Gr. N. Iunian . Dar, fără îndoială, că interesele superioare reprezentate prin cuvântul autorizat al d-lor miniștri ai agriculturii și justiției, cerând ca discuția să se facă indiferent de numărul celor cari sunt de față, eu îmi voiu face datoria să urmez și să termin astăseară cuvântarea mea. (Mișcări pe băncile majorității). Sunteți deja impacienți ? Puterea d-voastre de rezistență la o analiză obiectivă a unui proiect de lege de însemnătatea celei afirmate de d. ministru al justiției, este oare atât de redusă, încât, chiar de la începutul unei cuvântări se manifestă nerăbdarea ? Eu o regret pentru d-voastre. (Murmure pe băncile majorității). D-lor, văd o mulțime de oratori impacienți. Rog pe d. președinte să-i înscrie la cuvânt, ca să avem mulțumirea să-i auzim mai pe larg și nu prin murmure și întreruperi. D. M. G. Orleanu, președinte . D-le Iunian, vă rog să veniți la chestia în discuțiune. D. Gr. N. Iunian . Am arătat, în cuvântarea mea de azi după amiază, cum adevăratul scop al legii nu e cel afirmat în expunerea de motive și în raportul documentat al onoratului nostru coleg d. Pella, ci adevăratul scop al legii apare într-un pasaj cuprins în expunerea de motive, în care se prevede că este vorba ca sistemul în vigoare pentru infracțiunile contra siguranței interioare și exterioare a Statului, să fie introdus și în ceea ce privește represiunea faptelor cu caracter social Și am aratat că această tendință a legii este afirmată și în raportul d-lui Pella, în care se prevede că egea nu e chemată să pedepsească numai atentatele teroriste, ci și oarecari fapte dăunătoare ordinei sociale, evident, banca ministerială, prin reprezentanții săi cari au susținut proiectul de lege, d-nii Constantinescu și Mârzescu fiind cei chemați să aprecieze cari fapte vin în contradcere cu interesele superioare ale societății. D-lor, voiu presupune un moment că nici aceste lămuriri, extrase din expunerea de motive și din raport, nu vin să caracterizeze scopul acestui proiect de lege. Voiu presupune un moment că nici nu ăiar analiza detaliată, pe care am făcut-o textelor legii prezentate de d. ministru al justției, nu învederează scopul real al legii, care este oprimarea oricăror manifestări de vieață cetățenească, de aci înainte. Voiu presupune că scopul este cu adevărat acela invocat în expunerea de motive. Care este acest scop ? D. ministru de justiție, cum arătam azi după amiazi ne spune că deosebitele manifestațiuni și acte violente, cu caracter criminal sau învederat în ultimul timp și că aceasta a făcut necesară prezentarea acestui proiect de lege, și ne spune, că în repetate rânduri, guvernul a prevenit că, dacă necesitatea va cere, nu va ezită de a cere completarea legislațiunii penale. Astăzi suntem în această situațune. Cari sunt tulburările la cari face aluziune d. ministru al justiției ? Cred că este necesar să precizăm acest lucru, ca să punem de acord pe d. ministru al justiției cu președintele comisiunii care a cercetat proiectul de lege, onoratul nostru coleg d. Dan. In adevăr este vie încă în amintirea d-voastră, acelora cări întâmplător aț urmărit desbaterile acestui proiect de lege că d. Dan mai deunăzi, ridicându-se cu autoritatea care și-o dă în mod obicinuit în intervenirile sale în discuțiune, d. Dan no spune că acest proiect de lege nu privește deloc mișcările studențești și că nu a existat în sânul comisiunii pe care d-sa a prezidat-o, nici un membru care să fi gândit o clipă măcar că acest proiect de lege ar putea să fie cândva aplicat contra vreunui student. Nu a existat nimenea spanea d-sa, care să bănuiască că vreun student s’ar face vinovat de unele din faptele prevăzute în acest proiect de lege. Vreau să cercetez împreună c d-voastră care a fost în această privință inbmțiunea d lui ministru de justite, cari au fost împrejurările la care af*cum aluzie d-sa în expunerea de motive, împrejurări ce au deteminat prezentarea acestui proiect de lege să amintiți că în finie dacă nu mă înșel, au fost oarecari mișcări studențești la Cluj și a zonei, drept răspuns la o comunicare făcută privitor la aceasta mișcare de un membru al Adunării, ci subsecretar de Stat Tătărăscu în numele guvernului, a anunțat hotărîrea guvernului de a lua cu c e mai severe măsuri în contra tulburătorilor ordinei publice și a declarat că dacă va fi nevoie se va institui și starea de asediu, ceea ce a și urmat starea de asediu s’a instituit, și a mai declarat d. ratări sau că, dacă legile actale nu vor fi de ajuns, atunci guvernul va propune legi excepționale. Și astăzi, d ministru de justiție, arată în expunerea d-sale de motive că suntem în situațiunea prevăzută de cuvintele d-lui Tătărăscu din iunie 1924, și deci guvernul nevoit să propună legi excepționale. Apropiind aceste două declarații, îmi pot permite să crei că intențiunea d-lui ministru al justiției a fost ca această lege să pună la îndemâna guvernului, mai als mijloacele de a reprimă agitațiunile studențești nu ași fi recunoscătorului ministru al justiției dacă ar binevoi să mă lămurească asupra acestui punct, daă ar binevoi să precizeze cari au fost motivele cari au determinat guvernul să aducă această lege și dacă așa se găsește în acord cu declara iunie d-lui Dan. Dar pentru că d. ministru Mârzescu nu va răspunde, voiu arătă cu cuvintele cuprinse în exponeret de motive că acesta este scopul legii. D. G. G. Mârzescu, ministrul justiției: De ce sunteți sigur că nu voiu răspunde? Dar n’am răspuns de îndată ce chestia a fost ridicată de d. Dan? Am pus d-le lunian și repet că proiectul de lege înțelege să urmărească crima și delictul ori de unde ar veni. Și exprimăm nădejdea că nimeni din tineret nu sa va face vinovat de vreo faptă căzând sub prevederile acestei legi. Credeți altfel ? D. Gr. N. Iunian: D-le ministru, ați în ele? probabil greșit întrebarea mea, d-voastră, spuneți în expunerea de motive că «starea actuală a legislației penale ne împiedică de a face față încercărilor continue de tulburare a ordinei publice și atentatelor la cari persoanele, proprietățile, instituțile și serviciile publice au fost expuse in ultimul timp și mai departe,din această cauză, în repetate rânduri, guvernul a prevenit că EXEMPLARUL: â iM w-i^argarwg'.aw: ——a——O MODORUL OFICIAL 28 ianuarie 10& MMMULI ADUNĂM NAȚIONALE CONSTITUANTEI DEPUTAȚILOR im