Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie 1925 (Anul 1925, nr. 31-50)

1925-01-28 / nr. 47

No. 47. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1924—1925 JEDHCA DE MARȚI, 16 DECEMVRIE 1934 (NOAPTEA) — Ședința , se deschide la ora­­ 21,20, sub președinția d-lui M. G. Orleanu, președinte, asistat de d nii secretari G. N. Orleanu și G. Gârda. —Se dă citire sumarului ședinței pre­cedente și se aprobă. D. M. G. Orleanu, președinte . Intrăm în ordinea zilei. La ordinea zilei avem continuarea discuțiunii generale asupra proiectului de lege cu privire la reprimarea unor noui infracțiuni contra liniștei publice. D. Iunian are cuvântul în conti­nuare. D. Gr. N. Iunian : D-le președinte, d-lor mandatari ai deputaților,—iertați­­m­ă, nu pot să vă spun : d-lor deputați, pentru că aceasta ar presupune că d voa­stre sunteți aci în numărul cerut de re­gulament, pentru ca să dovediți în acest chip și interesul acordat discuțiunii proiectului și respectul acordat institu­­țiunii pe care, întâmplător, și eu cred, foarte vremelnic, o reprezentați încă. D. N. Straionescu . Vă înșelați în a­­ceastă privință. D. Gr. N. Iunian . Dar, fără îndoială, că interesele superioare reprezentate prin cuvântul autorizat al d-lor miniștri ai agriculturii și justiției, cerând ca discuția să se facă indiferent de numă­rul celor cari sunt de față, eu îmi voiu face datoria să urmez și să termin astă­­seară cuvântarea mea. (Mișcări pe băn­cile majorității). Sunteți deja impacienți ? Puterea d-voastre de rezistență la o analiză obiec­tivă a unui proiect de lege de însemnă­tatea celei afirmate de d. ministru al jus­tiției, este oare atât de redusă, încât, chiar de la începutul unei cuvântări se manifestă nerăbdarea ? Eu o regret pen­tru d-voastre. (Murmure pe băncile ma­jorității). D-lor, văd o mulțime de oratori impa­cienți. Rog pe d. președinte să-i înscrie la cuvânt, ca să avem mulțumirea să-i auzim mai pe larg și nu prin murmure și întreruperi. D. M. G. Orleanu, președinte . D-le Iu­nian, vă rog să veniți la chestia în dis­­cuțiune. D. Gr. N. Iunian . Am arătat, în cu­vântarea mea de azi după amiază, cum adevăratul scop al legii nu e cel afirmat în expunerea de motive și în raportul documentat al onoratului nostru coleg d. Pella, ci adevăratul scop al legii apare într-un pasaj cuprins în expunerea de motive, în care se prevede că este vorba ca sistemul în vigoare pentru infracțiu­nile contra siguranței interioare și ex­terioare a Statului, să fie introdus și în ceea ce privește represi­unea faptelor cu caracter social Și am aratat că această­­ tendință a legii este afirmată și în ra­portul d-lui Pella, în care se prevede că egea nu e chemată să pedepsească nu­mai atentatele teroriste, ci și oarecari fapte dăunătoare ordinei sociale, evi­dent, banca ministerială, prin reprezen­tanții săi cari au susținut proiectul de lege, d-nii Constantinescu și Mârzescu fiind cei chemați să aprecieze cari fapte vin în contradcere cu interesele supe­rioare ale societății. D-lor, voiu presupune un moment că nici aceste lămuriri, extrase din expune­rea de motive și din raport, nu vin să caracterizeze scopul acestui proiect de lege. Voiu presupune un moment că nici nu ăiar analiza detaliată, pe care am fă­cut-o textelor legii prezentate de d. mi­nistru al just­ției, nu învederează sco­pul real al legii, care este­­ oprimarea oricăror manifestări de vieață cetățe­nească, de aci înainte. Voiu presupune că scopul este cu ade­vărat acela invocat în expunerea de mo­tive. Care este acest scop ? D. ministru de justiție, cum arătam azi după amiazi ne spune că deosebitele manifestațiuni și acte violente, cu caracter criminal sau învederat în ultimul timp și că aceasta a făcut necesară prezentarea acestui proiect de lege, și ne spune, că în repetate rânduri, guvernul a prevenit că, dacă necesitatea va cere, nu va ezită de a cere completarea legislațiunii penale. Astăzi suntem în această situaț­une. Cari sunt tulburările la cari face aluziune d. ministru al justiției ? Cred că este nece­sar să precizăm acest lucru, ca să punem de acord pe d. ministru al justiției cu președintele comisiunii care a cercetat proiectul de lege, onoratul nostru coleg d. Dan. In adevăr este vie încă în amin­tirea d-voastră, acelora cări întâmplător aț­ urmărit desbaterile acestui proiect de lege că d. Dan mai deunăzi, ridicân­­du-se cu autoritatea care și-o dă în mod obicinuit în intervenirile­­ sale în discu­­țiune, d. Dan no spune­ că acest proiect de lege nu privește de­loc mișcările stu­dențești și că nu a existat în sânul comi­­siunii pe care d-sa a prezidat-o, nici un membru care să fi gândit o clipă mă­car că acest proiect de lege ar putea să fie cândva aplicat contra vreunui student. Nu a existat nimenea spanea d-sa, care să bănuiască că vreun student s’ar face vinovat de unele din faptele prevăzute în acest proiect de lege. Vreau să cercetez împreună c­ d-voa­stră care a fost în această privință in­­bmțiunea d lui ministru de justit­e, c­ari au fost împrejurările la care af*cum aluzie d-sa în expunerea de motive, împrejurări ce au dete­minat prezentarea acestui proiect de lege să amintiți că în fi­nie dacă nu mă în­șel, au fost oarecari mișcări studențești la Cluj și a zonei, drept răspuns la o co­municare făcută privitor la aceasta miș­care de un membru al Adunării, ci sub­secretar de Stat Tătărăscu în numele gu­vernului, a anunțat hotărîrea guvernului de a lua cu c e mai severe măsuri în contra tulburătorilor ordinei publice și a decla­rat că dacă va fi nevoie se va institui și starea de asediu, ceea ce a și urmat starea de asediu s’a instituit, și a mai declarat d. ratări sau că, dacă legile act­­ale nu vor fi de ajuns, atunci guvernul va pro­pune legi excepționale. Și astăzi, d ministru de justiție, arată în expunerea d-sale de motive că suntem în situațiunea prevăzută de cuvintele d-lui Tătărăscu din iunie 1924, și deci guver­nul nevoit să propună legi excepționale. Apropiind aceste două declarații, îmi pot permite să crei că intențiunea d-lui ministru al justiției a fost ca această lege să pună la îndemâna guvernului, mai a­ls mijloacele de a reprimă agitațiunile studențești nu ași fi recuno­scător­u­lui ministru al justiției dacă ar binevoi să mă lămurească asupra acestui punct, daă ar binevoi să precizeze cari au fost­ mo­tivele cari au determinat guvernul să aducă această lege și dacă a­șa se gă­sește în acord cu declara iuni­e d-lui Dan. Dar pentru că d. ministru Mârzescu nu va răspunde, voiu arătă cu cuvintele cu­prinse în exponeret de motive că acesta este scopul legii. D. G. G. Mârzescu, ministrul justiției: De ce sunteți sigur că nu voiu răspunde? Dar n’am răspuns de îndată ce chestia a fost ridicată de d. Dan? Am­­ pus d-le lunian și repet că proiectul de lege înțe­lege să urmărească crima și delictul ori de unde ar veni. Și exprimăm nădejdea că nimeni din tineret nu sa va face vino­vat de vreo faptă căz­ând sub prevederile acestei legi. Credeți altfel ? D. Gr. N. Iunian: D-le ministru, ați în ele? probabil greșit întrebarea mea, d-voastră, spuneți în expunerea de mo­tive că «starea actuală a legislației pe­nale ne împiedică de a face față încer­cărilor continue de tulburare a ordinei publice și atentatelor la cari persoanele, proprietățile, instituțile și serviciile pu­blice au fost expuse in ultimul timp și mai departe,­­din această cauză, în re­petate rânduri, guvernul a prevenit că EXEMPLARUL: â iM w-i^argarwg'.aw: ——a——O MODORUL OFICIAL 28 ianuarie 10& MMMULI ADUNĂM NAȚIONALE CONSTITUANTE­I DEPUTAȚILOR im

Next