Desbaterile Senatului, ianuarie 1925 (nr. 21-27)

1925-01-03 / nr. 21

OfcSBiï£RiL£ műm AApALS LüASÏITlAMfe 4 CATULUI á Ianuarie 195 5 No. 21. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1924—192S ȘEDINȚA DE JOI, II DECEMVRIE 1924 Ședința se deschide la ora 15,25 sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului Aristide Schileu, Părintele Popescu-Breasta și Dr. ÎS. Hasnaș. — Pe banca ministerială se află pre­zent d. M­icolae N. Săveanu, ministrul să­nătății publice și al ocrotirilor sociale. — Prezenți 137 d­ nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 61 d­in senatori și anume : I. P. 5. Loj Mitropoliții: Nectarie Cot­­larciuc, Nicolae Batan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Gurie Luc­an Tri­­leanu, Iacob Antonovici,Gosma Petrovici, Duma Nichita, Visarion Puiu, Ion I. Papp, Josef Tr. Bade­­cu, Roman Paoroganu, Ni­­colae Ivan, Iuliu Ilossu, Valeriu Frențiu, Gustav Carol Majlath,Tiburtiu Boromisza, Carol Nagy, Frideric Teutsch și Iosif Fe­­rencz ; d­uii senatori : Aciu Alexandru, Axente Tiberiu, bianu Vasile, Bilț Aurel, Bjiarin En­zei, Borza Nicolae, Butnariuc Ștefan, Cantacu/ino Matei, Carabioschi N., Ceaglic Elimie, Covalski Teodor, Dră­­ghici Petre, Fülöpp Biella, Gabrelescu Con­stantin, Géza Szöecs, Groppa Alexan­dru, Grop­­ian Minai, llacmann Max, Ha­mon Rovert, Itancu Dumitru, Kiss De­­metru, Lupescu M. C., Mehmet Fehmi Mustafa, Micșa Liviu, Möller von Karl, Mureșan Jovian, Mutzer Andrei, Nistor Aurel, Pal Ștefan, Percec Pavel, Popescu Ion, Popovici Eftimie, Roman Ion, Rusu Nic­olae, Rusu Ștefan, Schullerus Adolf, Stepanov Grigore, Sucitu Vartolomeu, Ta­­tuvici Constantin, Vescan Ion și Weissel­berger sale.­­ D. senator Dr. Nicolae Hasnaș secretar al biuroului, citește sumarul șe­dinței precedente care se aprobă. — Se aprobă concedii următorilor d-ni senatori : Dr. Em. Racoviță..................4 zile, I Nicolae Rusu........................4 zile. — Se comunică următorul răspuns al d-lui ministru de răsboi, la cererea d-lui senator N. C­stăchescu, făcută in ședința dela 1 Decemvrie a. c., de a i se pune la dispoziție dosarul crimei dela C­urea. Dosarul se găsește la tribunalul Iași, de unde se poate cere prin ministerul de justiție. Ministru de război, George Mărdărescu, feX KMft.Artist>: 2 iîi­ HON If OH UL OFICIAL D. Mihail Pherekyde, președinte. La comunicări cel băntăiu inscris este d. Eraclide. D-sa are cuvântul. D. Xenofon Eraclide . D-le președinte, d-lor senatori, am de făcut trei comuni­cări de interes local de altfel, dar mă grăbesc a le face, pentru că suntem în ajunul introducerii noului regulament care tinde a desființa aceste comunicări. Voci . Nu se vor desființă.­­D. Xenofon Eraclide , întâia comuni­care o adresez d-lui ministru al lucrări­lor publice, pe care îl rog să binevoiască a da ordin regionalei Iași, ca de urgență să se repare podul de pe Jijia, care leagă gara Soldana cu șoseaua ce leagă această gară cu c­munele Andreeșeni, Bivolari- Hermeziu și alte comune din Basarabia. Acest pod este așa de stricat, încât primejduiește, la trecerea pe el, viața că­lătorilor, de­oarece este construit la o înălțime de 15 metri­­ la suprafața apei. Fondurile find date, urmează ca să se activeze opera. A noua comunicare . Am onoare­a aduci la cunoștința d-l ui ministru al comunic­țiilor, că deia vis­colul ca a bântuit țara, acum o lună, toată garnitura trenului accelerat la și­ Bucu­­rești, cu plecarea la orele 21, a fost schim­bată și înlocuită cu vagoane vechi, stri­cate, neîncălzite și neluminate. D. Em. Gh. Racoviță: Chiar vagoanele noui nu sunt luminate. D. X. Eraclide: La reclamațiile făcute nu s’a luat nici o măsură. Atrag atenția d-lui ministru al comunicațiilor, că de când s­au înființat regionalele la C. F. R. acestea se consideră ca instituții dușmane una alteia.... D. Dr. N. Hasnaș: S’au desființat,­­ au rămas decât 31 D. X. Eruclide: .... așa că un vagon bun, intrat de là o regională la alta, ime­diat se schimbă cu unul rau și nu se mai restituie. Din această cauză, pe timpul sezonului de băi, nu se poate pune vagoane directe lași-Câmpulung-Doma, așa că publicul suferind, din Moldova, trebuie să schimbe trenul la Pașcani și Dărmănești. Mai aduc la cunoștința d-lui ministru că și la garnitura trenului lași-Galați, via Berești, cu plecarea la or­ele 13, vagoanele de clasa I și II sunt stricate, neîncalzite și neluminate de mai bine de 2 luni. Rog deci pe d. ministru a luă măsuri spre a îndreptă răul. A treia comunicare . Ara onoare a aduce la cunoștința d-lui ministru al comunicațiilor că taxele stabilite la telegrame sunt mari față de serviciul te­ l fac oficiile­­ telegrafice, de­oarece o telegramă transm­să de la un oraș la altul, ajunge în 2—3 zile, ca și o scrisoare. Rog deci pe­­ ministru, «au a micșoră taxele sau a cercetă cari sunt cauzele în­târzierilor și luă măsuri de îndreptare. Im­ permit a recomandă d-lui ministru înființarea bicicletelor pentru distribui­rea telegramelor. D. M. Pwerekyda, președinte. Sa vor comunică. Părintele Vasile Popescu are cuvântul. Părintele Vas­le T. Popescu: D-le pre­ședinte, a-lor senatori, vă rog că bine­­vo țt a-mi îngădui să îndrept do­uă comu­nicări, una d-­­i ministru al domeniilor și una d-lui ministru al finanțe­or, amân­două privitoare la interesele noastre de la țară. Prima comunicare . In una din ș­tiințele Senatului, înaltul Mitropolit Prmat al României întregite, Dr. Miron Cristea a făcut o c­municare d-lui ministru de finanțe, cerând împuți­narea cârciumilor dela sate și chiar dela orașe, cărora li se datorește D­tinderea patimei beției, care vatăma sănătatea fi­zica și morala a unui popor, îi ruinează pungile și vatămă familii­e, d. ministru al finanț­lor a răspuns, c­u multa în­țelep­­ciune, dec­arând că, până la reglemen­tatei prin lege, a dispus să nu se mai acorde noul l­vre e de licență. Grație acestei mă­ ui­i, care dă cea mai mare siguranță că legea se va înfaptui, măsură luată la vreme, în adevar ca nu s’a mai liberat noui livrete de licență, ba ceva mai mult, cârciumile în timpul sărbătorilor stau închise până la 12 din zi, iar târgurile ce se țineau în zilele de sărbători s’au strămutat în zile lucră­toare. Această măsură ne va aduce la cele mai mari progrese, cerute de ne­voile zilei nu cari trăim. Nu crede de ministru al finanțelor că ar fi bine ca toate cârciumile, cărora le-ar expiră termenele la 1 ianuarie 1925, să nu mai fie concesionate și cu chipul acesta să ajungem mai curând la ținta e care toată lumea o doreșt­­, scăpând setul popor de viitul ce a Început să predomine în unele părți ale țării ? A doua comunicare . O serie de săteni pe cari comisiunile comunal­e i-au scos de pe tabloul ce îm­proprietărire din diferite motive, au fă­cut la vreme, conform legii, contestații la comitetul agrar, unde, în urma ac­telor pe cari le-au introdus în cauză au căpătat dreptul să li se dea pământul pe care mai înainte îl stăpâniseră cu titlul de arendași. Prețul însă, al acestui pă­mânt nu li s’a cerut de nimeni ca să-l achite. De asemenea, a doua împroprietărire, pe care toată lumea o așteaptă, nu s’a facut până acum. Nu crede d. ministru al agriculturii că, pentru o mai apropiată t­rminarea împroprietăririi, să dea crain ca acestor 123

Next