Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie-februarie 1926 (Anul 1926, nr. 16-38)

1926-01-15 / nr. 19

367 DESBITERILE ADM­­ARII .UBUU IlliSHÎlIASTI 1 BIPK­TAfu­fiB 15 Ianuarie 1926 No. 19. MEA ORDINARA 1956-1926 pISTA DE VINERI, 4 DECEMVRIE 1928 ȘEDINȚA DE ZIU­A Ședința se deschide la ora 15,15, sub președinția d lui M. G. Orleanu, preșe­dinte, asistat de d-nii secretari : Iorgu Novac și G. N. Orleanu — Prezenți 341 d­ nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal ur­mătorii d-nn deputați: Andrei Al., Andru Sever, Archip Ioacium, Bănescu N. Pro­topop Beloianov Terentie, Brandsch fiu­­dolf, Codreanu I., Crihan Anton Deleu Victor, Drugă B. St Aurel, Gold ș V., Gu­­țulescu N., Hațegan Emil, Leșniuc D., Mărie G., Marșieu Justin, Orzes­ti Ilie, Pavrica Octavian Pop George, Pop M., Radacovici G. D., Socol Aurel, Spilioti G , Stern Adolf, Dr. Vaida-Voevod A!. și Zigre N. — Se dă citire sumarului ședinței pre­cedente și se aprobă. — Se acordă concediu­l lui Brenno Straucher. — Se comunică d-lui ministru de in­terne cererea, de acte a d lm V. Voice cu privire la unele ordine date prefecturilor de Ismail și Cahul. D. M. G.. Orleanu președinte: D. Fi­­laret Doboș are cuvântul la comunicări, D. Fiaret Doboș, Die președinte, d-lor deputați, lângă gara Burdujeni s’a ridicat câțiva ani înainte de răsboiul mondial un mare abator menit exportului de carne pentru Austria. In cursul răsboiului acest abator n’a putut funcționa, însă instalațiile au ră­mas aproape intacte, regiunea aceea fiind scutită de invazii străine. Cu încetarea răsboiului populația agri­colă din Bucovina își puneâ m­are spe­ranță în reluarea acti­ității abatorului că-și va putea valorifică mai cu­r Jos produsele ei. Mare îi este însă astăzi de­ziluzia când vede cum ace­t obiect de mare valoare economică, nu numai că stă de zece ani de zile pustiu, dar că în apro­pierea lui, pe o linie de garaj, mai sta­ționează de ani de zile o mulpime de va­goane încărcate cu muniții, cari consti­tue un veșnic pericol nu numai pentru abator, dar și p ntru gara Burdujeni și pentru populația din acel oraș. Rog pe u­nii miniștri al agriculturii și al războiului să binevoiască a dispune ca abatorul din Burdujeni să fie redat scopului său adevărat și ca depozitul de manițiani să fie îndepărtat de urgență de acolo. A doua comunicare: pe ziua de 1 Oc­­toob­rie a. c. o mulțime de­­ funcționari au fost trecuți la pensie pentru limită de vârstă. Acești, oameni istoviți de o muncă de decenii, cari traiau din micul lor sa­larii, astăzi sunt lăsați fără mijloace de existența, fiindcă dela 1 Octomvrie n’au mai primit nici un salariu, nici pensia cu­venită, întreb pe d. ministru al finanțelor ce are de gând să faca cu acești oameni ca ei să nu fie lăsați muritori de toam­e ? A venit iarna și vin surbătorile, iar acești veterani ai datoriei sunt lăsați goi și fără adăpost. I­. M. G. Orleanu, președinte . Se vor comunică. D. lacobescu are cuvântul. D. Teodor lacobescu: D-le președinte, d-lor deputați, am onoare­a rugă pe d. m nistru al comunicațiilor să binevoiască a dispune ca, în interesul populațiunii din sudul Basarabiei, sa înființeze un tren accelerat pentru județul Cetatea-A­bă, și, în consecință, îl rog să dispună prelun­gir­ea trenului accelerat, care merge de la București la Galați, până la Cetatea- Alba, spre a deservi și aceasta populațiune a țării. In sesiunea trecută, d. minis­­tru a binevoit să răspundă rugămintei noastre, punând în legătură trenul per­sonal Cetatea­ Albă-București la Galați, cu trenul accelerat, așă că drumul dela Cetatea-Albă pană la București a fost scurtat cu 5 ore, dela București însă la Cetatea-Alba drumul se face astăzi tot în 23 de ore, și am nori ca această dis­tanță să se scurteze, făcându-se un tren accelerat . O altă comunicare d-lui ministru al sănătății. »Rog pe d. ministru al sănătății pu­blice sa binevoiască a-mi da lămuriri în legătură cu regulamentul ce a elaborat relativ la drogherii și vânzarea substan­țelor medicamentoase. Dupa informațiunile precise ce avem, acest regulament, alcătuit de o comisiune de farmaciști, aj­unde la mon­tolizarea vânzării medicamentelor in mâinile far­maciștilor și ca atare la desființarea suc­cesivă a drogheriilor de detaliu. Data fiind importanța acestei chestiuni din punct de vedere social și știut fiind că în drogherii se pot procură medica­mente uzuale și specialități farmaceutice cu un preț mult mai redus decât în far­macii, mmrele pe d. ministru dacă la în­tocmirea acelui regulament a avut în vedere, la primul rând­, interesele gene­rale ale marelui public suferind și ne­voiaș, lăsându-i latitudinea de a-și pro­cură medicamentele necesare de la acei cari au dovedit până în prezent, prin pronum­e moderate cu cari vând, că pot aduce reala servicii publicului. D. M. G. Olteanu, președinte . Se vor comunică. D. Lean­­a are cuvântul. D. Costach­e Leanca : D­le președinte, am onoare­a întrebă pe d. ministru al justiției dacă aer cunoștință că sub ace­­laș acoperământ cu parchetul tribunalu­lui de Bălți se află adăpostit clubul par­tidului liberal, de sub șefia d lui senator E. Popovici, un care club funcționează în văzul lur­ei întregi un tripou de joc de cărți? Are d. ministru de justiție cunoștință că acum vreo 10 zile un funcționar de­ oficiul poștal Bălți a pierdut în acest tripou o sumă însemnată de bani la jo­cul de cărți, bani sustrași din averea Sta­tului și că a doua zi dimineața acest funcționar ieșind de la tripou s’a sinucis? Și Ce mă-mai înțelege să vă­d ministru de justiție pentru a pune capăt acestui rău? D. M G. Orleanu, președinte . Se va comunică. — Se depune pe biuroul Adunării de­putaților, de d. deputat D Moldoveanu, următoarea comunicare : «Nimeni nu poate să creadă că cu sau fără partidul din care fac parte am pu­­tea fi împotriva răspândirii culturii în ma­­sele largi ale poporului și deci n’am putea fi nici împotriva obligativității în­vățământului primar. Cu toate acestea, rigorile obligativi­tății învățământului nu dau totdeauna roadele cari s’ar așteptă și deci nici n’ar trebui ca să se aplice sancțiunile în mod mecanic în toate împrejurările. Așa, bunăoară, ce rezultate va dă obligativitatea învățământului primar anul acesta în Basarabia, în împrejură­rile atât de grele și de triste economice în cari se află acea provincie ? Cu ce să-și îmbrace și să-și încalce părintele de la țară copiii săi, pentru a­i trimite la școală, când doar este bine cunoscut că Statul trebuie să hrănească populația celor mai multe regiuni din Basarabia cu porumb ? Cu ce să le cumpere părin­ți­, copiilor cărți și rechizite ? Apoi mai departe, cum s’a putut sosi părintele țăran în toamna anului acestuia de bra­țele și ajutorul copiilor mai răsăriți ? Se impune deci a se întrebuință o mai dreaptă masină și nu este bine ca auto­ritățile școlare să se țină orbiși de litera legii pentru ceea ce privește aplicarea obligativității învățământului primar și a amenzilor, în deosebi, anul acesta, în Basarabia. Amenzile plouă cu nemiluita în Basarabia fără nici o cons­derațiune la starea nenorocită și pe unele locuri aproape în situația de foamete și fiindcă țaranii nu pot plâ­nși fiindcă nici nu mai are nici ce ți se vinde sunt amenințați a li se preface amenzile în închisoare. Pentru aceste motive și cunoscută fiind situația economică deosebit de gravă a Basarabiei, rog pe d. ministru al instrucțiunii publice să dispună țara în­conjur suspendarea, în mod excepțional, EXEMPLARUL: 3 LE( MONITORUL OFICI­AL ------1-

Next