Desbaterile Adunării Deputaților, martie-aprilie 1927 (Anul 1927, nr. 51-71)

1927-03-17 / nr. 51

EXEMPLARUL : 3 țEl MONITORUL OFICIAL DESBATERILE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR M Marti­ mi No. 51. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 >*9HIA HI N­EECDBI, IS FlIBOAKIE 1917 Ședința sa deschide la ora 15,40,­­Ob președinția d-lui P. P. Negulescu, pre­ședinte, asistat de d-nii secretari D. Iov, I. Ionescu-Botez* și C. Tatafescu. — Prezenți 295 d-na deputați — Nu răspund la apelul nominal ur­mătorii d-na deputați : Argetoianu C., Asvadurov M. Calist, Atanasia C. 1, Baciu Aurel, Binder Wil­­elm, Bojinca Gorneliu, Botez N., Botezata Simi­on, Brandsch Hudolf, Brătianu I. C., Bucurescu T., Galinescu M. Armand Ca­­rașoviei C., Chihaia Leon, Ciobanu Pom­­pil, Comănescu I., Connert Fritz, Preot Costea I., Davila Carol, Deleanu T., Da­­ieșea C., Deseanu P. Adrian, Dragomir Al., Dragomir Silviu, Dragomir Valeriu, ficonomu­ Prahova D„ Preot Enculescu A., Florescu P. M., Fotoc P., General Gîn­­­seanu Traian,Gavănescul I, Gelejan Fa­bius, Ghendich Alen Aron, GUva Cor­­nel, Graur St., Grofșoreanu Cornel, Gut­yik I. Sergei, Haase Daniel, Hadan Aurel, Homoriceanu M., General Iancovescu K., lancu Cornel, Ionescu Gonzalu, S­imescu P., Isăcescu Victor, Iuga Gavria, Jumanca Pavel, Kohlrusa Altred, Kräuter Francisc, Laar Francisc, Lecca Junius, Leșniuc D., Lupașcu G., Lupu N., Madgearu Virgil, Man Victor, Marie G., Manșieu Justin., Marșieu P., Mihalache I., Mirto Eduard, Moldovan Romul, Munteanu G., Necuiu­ză G., Nemoianu P., Nemțeanu N., Orleanu G. M., Paul Arpad, Pleșea Gr., Popa I, S Pop Victor, Popescu-Gâstești Stan, Po­pvici Euseb, Popovici M., Popovici mer, Posescu L, Rădulescu I., Ră­­dulescu V , Reitter Emeric, Romaniuc I., Sânziar I., Șerban St., Protopop Simu I., Starciuc Isidor,[Stoianoglo N., Suciu N. Suciu P., Tilea M., Tomulescu G., Török Andreiu, Dr. Vaida-Voevod Al., și Weiss Al. —Se dă citire sumarului ședinței pre­cedente și se aprobă. — Se trimite la comisia de patițiuni: Adresa societății demobilizaților fii apărători ai patriei din Bazargic cerând ca demobilizații din armata română, do­miciliați in județul Galt­acra să fie colo­nizați cu câte 30 ha teren arabil și 3.000 mp loc de casă. Adresa cu privire la arenda ce s’ar putea luă pentru terenurile ce trebuiesc date membrilor societății demobiliza­ților. Memoriul licențiaților și studenților Înscriși la facultatea de farmacie până la 23 Martie 1926, cerând să beneficieze de legea sanitară anter­ioare celei promul­gate la această dată, și Petițiunea prin care d. Gr. V. Osrea din comuna Godinești, cere anu­area vânzării moșiei Statului din acea co­mună, făcută de ministerul de domenii. D. P. P. Negulescu, președinte. D. Ni­­colescu are cuvântul. D. G. Nicolescu . D­­e președi­nte, d-lor deputați, am onoare­a Întrebă pe d. mi­nistru al muncii dacă are cuno­ș­tința că o instituție de importanța celei coope­ratiste e pe cale de a se transformă în unelta politică a unui partid, care în timpul guvernării și-a plasat partizani politici în consiliul de administrație al tuturor unităților și gradelor din coope­rație. Cu sistemul acesta se paralizează o ac­țiune menită să contribue la ridicarea economică a țăranilor noștri, cari nu pot fi subjugați intereselor unilaterale ale acestui partid politic. Pentru aceasta, nu crede de ministru că ar­e bine să meargă pa acelaș drum pe care l-a străbătut colegul d-sale deja comunicaț­i, care pentru a descătușă in­stituția G. F. R. a venit cu legea ce a votat-o Parlamentul în actuala sesiune ? De asemenea, știe d. ministru că în județul Prahova unde capitalul băncilor populare se ridică la cifra de 150.000.000 lei, creditul de care se bucură la Casa cen­trală e numai de 12 000.000 lei, pe când o instituție bancară din București, cu un capital de lei 200 000.000, are un rees­­cent la Banca Națională de 300.000.000 lei. Ce măsuri crede d sa să ia pentru ri­dicarea creditului cooperației, căci lipsa lui la instituțiile de Stat, face în primul rând să tânjească și desvoltarea­ coope­rației. * Tot în legătură cu acest credit, am o­­noare­a întrebă și pe d. ministru de in­­­terne dacă are cunoștință că județul Prahova posedă C. F. V. f. un fond de 50 000.000 lei. Din aceștia 45.000.000 lei au fost depuși in timpul guvernări partidului liberal la băncile liberale din localitate, cu un procent de 5%, iar acum câteva luni s’a depus și sub guvernarea actuală, de către fostul pref­at Peneș, 5.000.000 lei tot la o bancă liberală din Ploești. Prin aceasta nu numai că s’a călcat legea care obligă că asemenea sume să fie depusa la Casa de depuneri a Statului, dar se aduce și un prejudiciu comunelor și județelor, în felul că dacă aceste sume ar fi rămas la cala de depuneri, comu­nele și județele, ar fi putut găsi sprijin la această instituție, pentru nevoile lor edi­litare, cu­ dobânzile legale.­ Băncile particulare ce dețin banii ju­dețului, dând cu împrumut la diferiți cetățeni, încasează cel puțin 30 la sută dobândă, beneficiind astfel de 15.000.000 lei anual. Această sumă județul o face cadou a­­des­ea persoanelor ce nu au legătură nici cu neamul nostru, cum sunt membrii din consiliul Băncii Comerțului, d­in­ Mas­­terson Paxino, Kopes, etc., cărora fostul prefect Peneș le-a dat cu împrumut lei 5.000. 000 din averea județului, iar fos­­tul prefect liberal, altor bănci lei 45.000. 000 și iată deci că interesul ob­ștesc a fost subordonat intereselor ban­care ale partidului liberal, «­«".­Astăzi, când din toate partidele se ri­dică îngrijorarea lipsei de fonduri pen­tru spijinirea și ușurarea muncii țăra­nului, nu crede de ministru de interna că a sosit timpul ca orice fonduri colec­tive strânse din contribuțiuni­e clasei producâtoare să se folosească tot spre promovarea muncei colective, prin băn­­cile populare, sătești și orășenești. In ce ne privește, credem că Federala băncilor populare din Prahova prezintă cel puțin tot atâta garanție morală ca și băncile liberale din Ploești, căci in ce privește garanția materială e bine să se știe că instituțiile cooperative se bazează in primul rând pe solidaritatea perso­nală și materială a membrilor, care în­semnează mult mai mult decât valoarea acțiunilor de răspundere în capitalurile anonime. Prn această schimbare a locului de depunere, săteanul prahovean care a con­tribuit la adunarea acestui fond, ar intră într'un drept legitim, iar din dobânzile de 15.000.000 lei anual ce încasează băncile particulare, câte opere de cul­tură și de educație profesiona­l nu s’ar putea creia prin băncile populare ? Rog dar atât pe d. ministru de interne cât și pe d. ministru al cooperației să dem acestei chestiuni soluția pe care o impune și legea și interesul general. Dela răspunsul ce voiu primi, atârnă dacă voiu transformă acea­tă întrebare in interpelare. D. P. P. Negulescu, președinte. Se va comunică d-lor miniștri de interne și al cooperației. D. Balaș are cuvântul. D. L Balaș : D-ie președinte, d-lor de­putați, respectuos întreb pe onorații d-nn miniștri ai agriculturii, domeniilor și industriei, dacă au cunoștință că le­gea agrară din 14 Iulie 1921 prin arti­colul ei 7, alin. d, a expediat în folosul embaticarilor terenurile cunoscute sub denumirea “Terenuri Embatice“, iar după câțiva ani guvernul trecut, sub motive că interpretează numita lege agrară, de­clară și trece terenurile embatic în pa­trimoniul Statului, fără a se ține soco­­teali că aceste terenuri sunt în majori­tatea lor, petrolifere, situate în regiunile ce se exploatează și deei intră la cate­ ■ “‘im, 2022 4517

Next