Desbaterile Adunării Deputaților, iunie-august 1927 (Anul 1927, nr. 101-122)
1927-06-28 / nr. 101
-,a. 2022 2911 fcXEMPLÁRÜI { 3 LE| 28 Iunie 1927 No. 101. ADUNAREA JIEPllTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 MA DE lipiti, 13 APRILIE 1927 (interfINEAȚA) Ședința se deschide la ora 9,20, sub președinția d-lui Vladimir Chiorescu, vice-președinte, asistat de d-nii secretari Toma Rădulescu și I. Ionescu- Boleni. — Prezenți 294 d-nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal următorii d-nn deputați : Aciu Al. Apăteanu D., Argetoianu C., Asvadurov M. Calust., Atanasiu C. I., Babuța Teodor, Balaș I, Barbut Eugen, Bârcă V., Beller Hans, Bernady G., Bethlen G., Binder Wilhelm, Blandu I., Bocu Sever, Bojinca Gornelcu, Botez N., Brandsch Rudolf, Brediceanu Gaius, Bucurescu T., Bujor Paul, Garasevici Arseni, Casassovici G., Gatargiu Barbu, Ciochină V., Cioflec Virgil, Ciornei N., Golor I., Gonnerth Fritz, Guza G. R., Dencicov Ștefan, Dimitriu C., Djionat G., Ebner Mayer, Economu Prahova D., Franasovici Richard, Fundățeanu G., Gabor Laurian, Gigurtu P. I., Glava Cornel, Grofșoreanu Cornel, Gutnik I. Sergei, Hadan Aurel, Hațieganu Emil, Hedrich Hans, Iacob I., Ignat Ladislau, Ionescu Gonzalv, Iorga N., Kivu M., Kräuter Francisc, Laar Francisc Lapedatu I., Laszlo Dezideriu, Leca lunius, Leșniuc D., Lunga Ioachim, Lunguleac Onofrei, Lupașcu G., Lupu N., Magâlea A., Man Victor, Marșieu Justin, Mihalache I., Montza Justin, Mosolygo Ilie, Mușceleanu M., Neaga T., Nicolescu G., Nicorescu Pavel, Parecz Bela, Pavelescu I., Pleșea G., Pop L, Radacovici G. Dușan, Radovici Sebastian, Reitter Emeric, Rocsin N., Roman Dionisie, Roth Otto Hans, Sânzian L, Sebesy I, Spinanțîu Eugen, Stănescu T., Stolojanu Dinu, Suciu P, Teodorescu Anibal, Tirea M., Török Andrein, Vasiliu H., Weiss Al. Zelea-Codreanu I. — Se di citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concedii dlor deputați M. Kivu, Al. Mavrojany și Gr. N. Iunian. — Se trimite d-lui raportor al legii armonizării, telegrama magistraților din Cluj, petițiunea Asociației cântăreților bisericești din România, memoriul A.C.I.R și memoriul Uniunii notarilor comunali. — Se trimite la comisia de petițiuni telegrama prin care d. Mândru, președintele congresului din Cernăuți, cere exproprierea fabricilor de zahăr In folosul cultivatorilor de sfeclă și petițiunea mai multor locuitori din satul Fun MONITORUL OFICIAL DESBATERILE ADUNĂRII DEPUTATILOR Mătura, comuna Muncelu, județul Tecuci, prin care cer să li se înființeze o parohie in satul lor. D. Vladimir Chiorescu, vice-președinte. Trecem la comunicări. V.luga are cuvântul. D. Gavrilă Iuga. D-le președinte, d-lor deputați, populația județului Maramureș, în ce privește ocupația, este de două categorii. O parte se ocupă cu prăsirea vitelor și agricultură, iar cealaltă parte ca muncitori la lucrări de pădure. Muncitorii aceștia de lucrări forestiere sunt foarte iscusiți în branșa lor și sunt foarte cercați de întreprinderile forestiere din județele Vechiului Regat, mai ales în județele Vâlcea, Argeș, Neamț, Bacău, etc. Până la 1 Noemvrie 1921, acești muncitori aveau o reducere de 50 °/o pe C. F. R. când mergeau în lucru și când se întorceau acasă. Cu ziua de 1 Noemvrie 1926 li s’a retras reducerea de 50% pe C. F R. și din acest motiv, fiind trenul foarte scump, se află în imposibilitate de a călători la întreprinderile îndepărtate, la cari lucrau în anii trecuți. Patronarii se pot anticipă și cheltuelile de călătorie pentru tren, iar ei (muncitorii) nici atâta. Din aceste motive, în județul Maramureș, conform datelor ce au deja oficiul de plasare din Sighet, se află peste 10 000 muncitori foestieri fără lucru și fără posibilitate de a intră în lucru și se află în cea mai neagră mizerie. De aceea, intră astfel de împrejurări, pentru ameliorarea acestei situații, se impune ca ministrul muncii să intervină pe lângă direcțiunea generală G. F. R ca să acorde din nou o reducere de 50% pe C. F. R. pentru muncitorii plasați de oficiul de plasare conform legii de plasare din anul 1921, când merg la lucru și vin acasă de la lucru. Rog pe d. ministru al muncii să binevească a satisface aceasta modestă cerere. Totdeodată atrag atențiunea d-ui ministru al muncii, referitor la funcționarea defectuoasă și slabă a Camerelor cercuale pentru asigurările muncitorești. Intrepinzătorii de lucrări sau chiar patronii angajează in diferite comune câte 100—200 muncitori, și-i duc la lucru. Conform legii, sunt obligați a-i insinuă la Casa cercuală pentru asigurări. Insă ce se întâmpla ? întreprinzătorii nu-i însinuă pe toți, ci numai pe 10 —30 ieși, iar ceilalți rămân neinsinuați, și prin urmare, neasigurați. Patronii plătesc cotizațiile cuvenite către Casa cercuală numai după cei insinuați, iar de la cei neinsinuați, li se retrage de către patroni cotizația de asigurare. Această anomalia și procedare nelegală și neumană se observă numai atunci când se întâmplă câte un accident, când muncitorul își pierde in lucru o mână, sau un picior și ajunge acasă la familia sa — «după ce trece prin spitale» — fără paralel încă schilodit. Se adresează la Casa cercuală competentă, de unde peste un an primește răspuns ca n’a fost insinuat de patron, și prin uzurmare, n’a fost asigurat și nu poate primi nici un ajutor. La cine să se adreseze bietul muncitor, căci nefiind asigurat, pe tot jocul este respins, iar să încerce la justiție prin proces contra patronului, nu are bani de cheltueală. Muncitorii asigurați dacă suferă vreun accident, sunt chemați pentru vizită și statolirea pensiei la Satu-Mare, la depărtare de sute de kilometri, sau la București. Dar cu ce să călătorească bietul schilod, fară picioare, fără hrană și îmbrăcăminte și fără cheltueli de drum? Am avut eu cazuri concrete. Cu ajutorul meu bănesc, am făcut posibilă călătoria la București, la vizită, a câtorva schilozi, și după lungi tărăgoniri au putut primi o pensie lunară de câțiva lei. Pentru a putea statori pensia se recer o mulțime de documente, cari bolnavii nu te pot procură și nu sunt in poziția a le câștigă, căci costă bani, iar ei nu-i au. Și din aceste motive, trec ani de zile până pot — dacă pot — ajunge la ceva rezultat și până atunci sunt pieritori de foame cu familiile lor. Un caz concret pot să amintesc: Un muncitor din comuna Borșa, Ioan Virgil, in urma unui accident în lucru, la o firmă din Botoșna, județul Mureș, Casa cercuală, după o corespondență de un an cu primăria Borșa, răspunde într’o scrisoare adresată văduvei că bărbatul ei n’a fost asigurat, iar după ce văduva dovedește asigurarea, atunci i se răspunde că în documentul dat de ofițerul stării civile nu e indicată cauza morții. Iar în altă scrisoare, răspunde că medicul spune că decedatul a fost bolnav și nu din accident a murit. Primăriile sunt în cele mai mari încurcături cu astfel de proze iuri, fără sfârșit și fără rezultate. Sunt cazuri radio și de acela, că patronii conform legii, insinua ieșirea din lucru a muncitorilor. Casa cercuală, din neglijență, nu înregistrează această insinuare. Peste câțiva ani, pe când lucrarea e terminată de mult, se trezește că Casa cercuală efectuează sechestru pentru cotizațiile de asigurare restante. Și degeaba adeverește patronul, prin primăria comunală, că firma respectivă existată și nu există de câțiva ani, și degeaba declară și însuși muncitorii acest fapt. Casa cercuală efectuează sechestru contra patronului. Funcționarea Caselor cercuale în astfel de mod e ridicolă. Cazuri concrete se află referitor la toate ace tea aproape