Desbaterile Adunării Deputaților, iunie-august 1927 (Anul 1927, nr. 101-122)

1927-06-28 / nr. 101

-,a. 2022 2911 fcXEMPLÁRÜI { 3 LE| 28 Iunie 1927 No. 101. ADUNAREA JIEPllTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 MA DE lipiti, 13 APRILIE 1927 (interfINEAȚA) Ședința se deschide la ora 9,20, sub președinția d-lui Vladimir Chiorescu, vice-președinte, asistat de d-nii se­cretari Toma Rădulescu și I. Ionescu- Boleni. — Prezenți 294 d-nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal ur­mătorii d-nn deputați : Aciu Al. Apăteanu D., Argetoianu C., Asvadurov M. Calust., Atanasiu C. I., Ba­­buț­a Teodor, Balaș I, Barbut Eugen, Bârcă V., Beller Hans, Bernady G., Bethlen G., Binder Wilhelm, Blandu I., Bocu Sever, Bojinca Gornelcu, Botez N., Brandsch Rudolf, Brediceanu Gaius, Bu­­curescu T., Bujor Paul, Garasevici Arseni, Casassovici G., Gatargiu Barbu, Ciochină V., Cioflec Virgil, Ciornei N., Gol­or I., Gonnerth Fritz, Guza G. R., Dencicov Ștefan, Dimitriu C., Djionat G., Ebner Mayer, Economu­ Prahova D., Franasovici Richard, Fundățeanu G., Gabor Laurian, Gigurtu P. I., Glava Cornel, Grofșoreanu Cornel, Gutnik I. Sergei, Hadan Aurel, Hațieganu Emil, Hedrich Hans, Iacob I., Ignat Ladislau, Ionescu Gonzalv, Iorga N., Kivu M., Kräuter Francisc, Laar Francisc L­apedatu I., Laszlo Dezideriu, Leca lunius, Leșniuc D., Lunga Ioachim, Lunguleac Onofrei, Lupașcu G., Lupu N., Magâlea A., Man Victor, Marșieu Justin, Mihalache I., Montza Justin, Mosolygo Ilie, Mușceleanu M., Neaga T., Nicolescu G., Nicorescu Pavel, Parecz Bela, Pave­­lescu I., Pleșea G., Pop L, Radacovici G. Dușan, Radovici Sebastian, Reitter Eme­­ric, Rocsin N., Roman Dionisie, Roth Otto Hans, Sânzian L, Sebesy I, Spinan­­țîu Eugen, Stănescu T., Stolojanu Dinu, Suciu P, Teodorescu Anibal, Tirea M., Török Andrein, Vasiliu H., Weiss Al. Zelea-Codreanu I. — Se di citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concedii d­lor deputați M. Kivu, Al. Mavrojany și Gr. N. Iunian. — Se trimite d-lui raportor al legii armonizării, telegrama magistraților din Cluj, petițiunea Asociației cântăreților bisericești din România, memoriul A.C.I.R și memoriul Uniunii notarilor comunali. — Se trimite la comisia de petițiuni telegrama prin care d. Mândru, preșe­dintele congresului din Cernăuți, cere exproprierea fabricilor de zahăr In folo­sul cultivatorilor de sfeclă și petițiunea mai multor locuitori din satul Fun­ MONITORUL OFICIAL DESBATERILE ADUNĂRII DEPUTATILOR Mătura, comuna Muncelu, județul Tecuci, prin care cer să li se înființeze o parohie in satul lor. D. Vladimir Chiorescu, vice-președinte. Trecem la comunicări. V.­luga are cu­vântul. D. Gavrilă Iuga. D-le președinte, d-lor deputați, populația județului Maramureș, în ce privește ocupația, este de două ca­tegorii. O parte se ocupă cu prăsirea vi­telor și agricultură, iar cealaltă parte ca muncitori la lucrări de pădure. Munci­torii aceștia de lucrări forestiere sunt foarte iscusiți în branșa lor și sunt foarte cercați de întreprinderile forestiere din județele Vechiului Regat, mai ales în ju­dețele Vâlcea, Argeș, Neamț, Bacău, etc. Până la 1 Noemvrie 1921, acești mun­citori aveau o reducere de 50 °/o pe C. F. R. când mergeau în lucru și când se întor­ceau acasă. Cu ziua de 1 Noemvrie 1926 li s’a retras reducerea de 50% pe C. F R. și din acest motiv, fiind trenul foarte scump, se află în imposibilitate de a că­lători la întreprinderile îndepărtate, la cari lucrau în anii trecuți. Patrona­rii se pot anticipă și cheltuelile de călă­torie pentru tren, iar ei (muncitorii) nici atâta. Din aceste motive, în județul Mara­mureș, conform datelor ce au deja ofi­ciul de plasare din Sighet, se află peste 10 000 muncitori fo­estieri fără lucru și fără posibilitate de a intră în lucru și se află în cea mai neagră mizerie. De aceea, intră astfel de împrejurări, pentru ameliorarea acestei situații, se impune ca ministrul muncii să intervină pe lângă direcțiunea generală G. F. R ca să acorde din nou o reducere de 50% pe C. F. R. pentru muncitorii plasați de oficiul de plasare conform legii de pla­sare din anul 1921, când merg la lucru și vin acasă de la lucru. Rog pe d. ministru al muncii să bine­­ve­ască a satisface aceasta modestă ce­rere. Totdeodată atrag atențiunea d-­ui mi­nistru al muncii, referitor la funcțio­narea defectuoasă și slabă a Camerelor cercuale pentru asigurările muncito­rești. Intrep­inzătorii de lucrări sau chiar patronii angajează in diferite co­mune câte 100—200 muncitori, și-i duc la lucru. Conform legii, sunt obligați a-i insinuă la Casa cercuală pentru asigurări. Insă ce se întâmpla ? întreprinzătorii nu-i însinuă pe toți, ci numai pe 10 —30 ieși, iar ceilalți rămân neinsinuați, și prin ur­mare, neasigurați. Patronii plătesc coti­zațiile cuvenite către Casa cercuală nu­mai după cei insinuați, iar de la cei nein­sinuați, li se retrage de către patroni cotizația de asigurar­e. Această anomalia și procedare nele­gală și neum­ană se observă numai atunci când se întâmplă câte un accident, când muncitorul își pierde in lucru o mână, sau un picior și ajunge acasă la familia sa — «după ce trece prin spitale» — fără parale­l încă schilodit. Se adre­sează la Casa cercuală competentă, de unde peste un an primește răspuns ca n’a fost insinuat de patron, și prin uz­­urmare, n’a fost asigurat și nu poate primi nici un ajutor. La cine să se adre­seze bietul muncitor, căci nefiind asi­­gurat, pe tot jocul este respins, iar să încerce la justiție prin proces contra pa­tronului, nu are bani de cheltueală. Muncitorii asigurați dacă suferă vreun accident, sunt chemați pentru vizită și statolirea pensiei la Satu-Mare, la de­părtare de sute de kilometri, sau la București. Dar cu ce să călătorească bie­tul schilod, fară picioare, fără hrană și îmbrăcăminte și fără cheltueli de drum? Am avut eu cazuri concrete. Cu ajuto­rul meu bănesc, am făcut posibilă călă­toria la București, la vizită, a câtorva schilozi, și după lungi tărăgoniri au pu­tut primi o pensie lunară de câțiva lei. Pentru a putea statori pensia se recer o mulțime de documente, cari bolnavii nu te pot procură și nu sunt in poziția a le câștigă, căci costă bani, iar ei nu-i au. Și din aceste motive, trec ani de zile până pot — dacă pot — ajunge la ceva rezultat și până atunci sunt pieritori de foame cu familiile lor. Un caz concret pot să amintesc: Un muncitor din comuna Borșa, Ioan Virgil, in urma unui accident în lucru, la o firmă din Botoșna, județul Mureș, Casa cercuală, după o corespondență de un an cu primăria Borșa, răspunde într’o scrisoare adresată văduvei că bărbatul ei n’a fost asigurat, iar după ce văduva dovedește asigurarea, atunci i se răs­punde că în documentul dat de ofițerul stării civile nu e indicată cauza morții. Iar în altă scrisoare, răspunde că medi­cul spune că decedatul a fost bolnav și nu din accident a murit. Primăriile sunt în cele mai mari în­curcături cu astfel de proze iuri, fără sfârșit și fără rezultate. Sunt cazuri radio și de acela, că patronii conform legii, insinua ieșirea din lucru a munci­torilor. Casa cercuală, din neglijență, nu înregistrează această insinuare. Peste câțiva ani, pe când lucrarea e terminată de mult, se trezește că Casa cercuală e­­fectuează sechestru pentru cotizațiile de asigurare restante. Și de­geaba adeverește patronul, prin primăria comunală, că firma respectivă e­xistată și­ nu există de câțiva ani, și de­geaba declară și în­suși muncitorii acest fapt. Casa cercuală efectuează sechestru contra patronului. Funcționarea Caselor cercuale în astfel de mod e ridicolă. Cazuri concrete se află referitor la toate ace tea aproape

Next