Desbaterile Senatului, iunie 1927 (nr. 64-69)
1927-06-07 / nr. 64
■"*/»«, mi 1263 7 Iunie 1927 No. 64. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 ȘEDINȚA DE MIERCURI, 6 APRILIE 1927 (ȘEDINȚA DE ZIUA) Ședința se deschide la ora 15,40, sub președinția d-lui General C. Coandă, președinte al Senatului, asistat de d-mi secretari ai biuroului : Dr. C Enășescu și I. Papp. — Pe banca ministerială se află prezenți d-nii Octavian Goga, ministru de interne, M. Manoilescu, subsecretar de Stat, D. Busuiocescu, sub-secretar de Stat. — Prezenți 176 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 59 d-nn senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Nectarie Cotlarcius, Nicolas Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Jacob Antonovici, Cosma Petrovici, Nichita Duma, Justinian Teculescu, Gh. Comșa, Iosef Bădescu, Nicolae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu Hossu, Valeri Frentziu, Dr. Al. Makaiț și Frederic Teutsch ; d-nii senatori : Alioglu Siuczi, Anastasescu Ioan, Andriu Vasile, Balogh Arthur, Barabas Bela, Ben Hie, Bilțiu Aurel, Blascovici Francisc, Brătianu Ion, Cerkez Const., Comșa Ionel, Costăchescu Nicolae, Diana D., Dobrovici Niculae, Domide Emil, Drăghici Petre, Dumitrescu Ion, Ferenczi Geza, Gropșian Mihai, Henteș Dimitrie, Horvat Andrei, Ionescu Nicolae, Iordăchescu Nicolae, Jianu Gh., Marciac Ion, Mogâldea Atanasie, Moldovanu Vaier, Moțoc Gh., Niculescu Luca Ion, Pandeli Vasile, Ponomarev Vladimir, Popescu Emilian, Popovici Petra, Procopovici C., Racoviță Em., Rădulescu Motru C., Rednic Ion, Roșea Remus, Sassu Ion, Stoica Emilian, Suciu Ioan, Szakacs Peter, Terzi Nicolae și Wagner Iacob. —D. senator dr. C. Enășescu, secretar al biroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor domni senatori: A. Munteanu, 6 zile; G. Constantinescu, 3 zile; A. Horvath, 9 zile . — Se comunică Senatului memoriul Camerei de agricultură a județelor Rădăuți și Storojineț (Bucovina), în care arată cauzele relei situațiuni agricole din acele județe, rugând Senatul și intervină pe lângă guvern pentru ameliorarea acestei situațiuni. D. General C. Coandă, președinte . Se EXEMPLARUL: 3 LEI MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI va trimite comisiunii de petițiuni. D lor senatori, conformând uma dorinței Senatului, am transmis sentimentele Senatului român d-lui Tittoni, președintele Senatului italian, care a binevot să răspundă prin următoarea telegramă : Roma, Senatul 3165—78—520 Excelenței Sale General Coandă Președintele Senatului Român București Senatul italian e mândru de a fi putut să contribuiască la cimentarea din ce in ce mai mult a legăturilor de frăție și amiciție dintre poporul român și poporul italian, ratificând după propunerea Guvernului Național, tratatul care sfințește unirea Basarabiei cu nobila națiune română și pentru mine un prilej de bucurie personală de a proclamă votul Senatului italian, în numele căruia exprim calde urări de prosperitate națiunii române. Tittoni, Președintele Senatului. (Aplause prelungite). — Se comunică următoarea adresă a înaltei Curți de casație și justiție, prin care se face cunoscut că d. general Popovici Ioan întrunește condițiunile cerute de lege pentru a fi numit senator de drept. Domniei sale Domnului director al cancelariei Senatului. Ara onoarea vă înainta — însoțită de actele respective — o copie certificată de pe încheerea comisiunii, prevăzută de art. 74 din Constituție, din care se constată că d. general de divizie in rezervă, Popovici Ioan, întrunește condițiunile cerute de Constituție și legea electorală pentru a deveni senator de drept și vă rog să binevoiți a o supune la timp Senatului spre cele legale. Prim-președinte, Gh. Buzdugan. Prim-magistrat asistent, Barca. D. General C. Coandă, președinte . Se va trimite la comisiunea de verificare. D. senator colonel M. Buttescu are cuvântul. D. Colonel M. Buttescu. D-le președinte, d-lor senatori, în comunicarea făcută Senatului de către d. senator Tăzlăoanu în ședința de ieri, 5 Aprilie, la punctul 4 se spune că în ședința de Vineri, 1 Aprilie, ași fi afirmat că, cu ocazia unei legi abrogate,%s’ar fi săvârșit nereguli în lucrările Senatului«. Datorez următoarea explicațiune : Am vorbit de »greșeală«, nu »nereregulă« și când am pronunțat acest cuvânt, m’am gândit numai la faptul că unele secții schimbând delegatul lor, ceea ce o pot face oricând, una din ele a scăpat din vedere să comunice aceasta și funcționarului respectiv pentru a menționa schimbarea făcută în actul de ședință. Aceasta se putea face însă și posterior—o greșeală și nimic mai mult. Acesta a fost gândul meu. Colonel M. Buttescu. D. General G. Coandă, președinte. Se ia act. D ministru al internelor are cuvântul: — D. Octavian Goga, ministru de interne, citește următorul Mesaj regal/ Domnilor senatori Prezentându-Mi-se de către președintele consiliului Nostru] de miniștri și secretar de Stat Ia departamentul finanțelor, pe lângă raportul său cu No . . , din 1927, proiectul pentru »Legea general a armonizării [retribuțiunilor bugetare, votat de Adunarea deputaților, Eu îl trimit în deliberările d-voastre. Dat în București, la 4 Aprilie 1927. FERDINAND Președintele consiliului de miniștri și ministrul finanțelor, General Al. Averescu. No. 953. — Se cere și se admite urgența pentru acest proiect de lege. D. General G. Coandă, președinte D-lor senatori, intrăm în ordinea de zi. La ordinea zilei avem interpelări. Prima interpelare la ordinea zilei este aceea a d-lui senator Grădișteanu, care privește pe d. președinte ai consiliului de miniștrii și pe d nii miniștrii de interne, externe, culte, agricultură și sănătate, adresată în ședința dela 15 Fevruarie 1927, relativă la politica etnică a României. D. ministru de externe a făgăduit să răspundă la această interpelare. Insă cum până în momentul de față d-sa nu se găsește aci, vă rog să încuviințați să trecem la punctul 2: Interpelarea j d-lui Vladimir Ghidionescu. D. I. Grădișteanu: D-le președinte, d- lor senatori, interpelarea mea privea pe d. președinte al consiliului D. președinte al consiliului, după câte am auzit, a însărcinat pe d. ministru de interne să răspundă. Prin urmare, întrucât d Octavian Goga este de față, eu am să desvolt interpelarea mea și cum partea privitoare la d. ministr al externelor este tocmai la sfârșit, poate că până atunci d-sa va veni, încă odată spun că interpelarea mea este adresată d-lui președinte al consiliului, care în cazul