Desbaterile Senatului, iunie 1927 (nr. 64-69)

1927-06-07 / nr. 64

■"*/»«, mi 1263 7 Iunie 1927 No. 64. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1926-1927 ȘEDINȚA DE MIERCURI, 6 APRILIE 1927 (ȘEDINȚA DE ZIUA) Ședința se deschide la ora 15,40, sub președinția d-lui General C. Coandă, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-mi se­cretari ai biuroului : Dr. C Enășescu și I. Papp. — Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nii Octavian Goga, ministru de interne, M. Manoilescu, subsecretar de Stat, D. Busuiocescu, sub-secretar de Stat. — Prezenți 176 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 59 d-nn senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Nectarie Cot­­larcius, Nicolas Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Jacob Antonovici, Cosma Petrovici, Nichita Duma, Justi­nian Teculescu, Gh. Comșa, Iosef Bă­­descu, Nicolae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu Hossu, Valeri Frentziu, Dr. Al. Makaiț și Frederic Teutsch ; d-nii senatori : Alioglu Siuczi, Anastasescu Ioan, Andriu Vasile, Balogh Arthur, Barabas Bela, Ben Hie, Bilțiu Aurel, Blascovici Francisc, Bră­­tianu Ion, Cerkez Const., Comșa Ionel, Costăchescu Nicolae, Diana D., Dobrovici Niculae, Domide Emil, Drăghici Petre, Dumitrescu Ion, Ferenczi Geza, Gropșian Mihai, Henteș Dimitrie, Horvat Andrei, Ionescu Nicolae, Iordăchescu Nicolae, Jianu Gh., Marciac Ion, Mogâldea Ata­n­asie, Moldovanu Vaier, Moțoc Gh., Ni­­culescu Luca Ion, Pandeli Vasile, Pono­marev Vladimir, Popescu Emilian, Popo­­vici Petra, Procopovici C., Racoviță Em., Rădulescu Motru C., Rednic Ion, Roșea Remus, Sassu Ion, Stoica Emilian, Suciu Ioan, Szakacs Peter, Terzi Nicolae și Wag­ner Iacob. —D. senator dr. C. Enășescu, secretar al biroului, citește sumarul ședinței pre­cedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor domni senatori: A. Munteanu, 6 zile; G. Constantinescu, 3 zile; A. Horvath, 9 zile . — Se comunică Senatului memoriul Camerei de agricultură a județelor Ră­dăuți și Storojineț (Bucovina), în care arată cauzele relei situațiuni agricole din acele județe, rugând Senatul și inter­vină pe lângă guvern pentru ameliorarea acestei situațiuni. D. General C. Coandă, președinte . Se EXEMPLARUL: 3 LEI MONITORUL OFICIAL DEZBATERILE SENATULUI va trimite comisiunii de petițiuni. D lor senatori, conformând u­m­a dorinței Se­natului, am transmis sentimentele Sena­tului român d-lui Tittoni, președintele Senatului italian, care a binevo­t să răs­pundă prin următoarea telegramă : Roma, Senatul 3165—78—5­­20 Excelenței Sale General Coandă Președintele Senatului Român București Senatul italian e mândru de a fi putut să contribuiască la cimentarea din ce in ce mai mult a legăturilor de frăție și amiciție dintre poporul român și poporul italian, ratificând după propunerea Gu­vernului Național, tratatul care sfințește unirea Basarabiei cu nobila națiune ro­mână și­­ pentru mine un prilej de bu­curie personală de a proclamă votul Se­natului italian, în numele căruia exprim calde urări de prosperitate națiunii ro­mâne. Tittoni, Președintele Senatului. (Aplause prelungite). — Se comunică următoarea adresă a înaltei Curți de casație și justiție, prin care se face cunoscut că d. general Po­­povici Ioan întrunește condițiunile cerute de lege pentru a fi numit senator de drept. Domniei sale Domnului director al cancelariei Senatului. Ara onoare­a vă înainta — însoțită de actele respective — o copie certificată de pe încheerea comisiunii, prevăzută de art. 74 din Constituție, din care se cons­tată că d. general de divizie in rezervă, Popovici Ioan, întrunește condițiunile cerute de Constituție și legea electorală pentru a deveni senator de drept și vă rog să binevoiți a o supune la timp Sena­tului spre cele legale. Prim-președinte, Gh. Buzdugan. Prim-magistrat asistent, Barca. D. General C. Coandă, președinte . Se va trimite la comisiunea de verificare. D. senator colonel M. Buttescu are cu­vântul. D. Colonel M. Buttescu. D-le preșe­dinte, d-lor senatori, în comunicarea fă­cută Senatului de către d. senator Tăz­­lăoanu în ședința de ieri, 5 Aprilie, la punctul 4 se spune că în ședința de Vi­neri, 1 Aprilie, ași fi afirmat că, cu oca­zia unei legi abrogate,­­%s’ar fi săvârșit nereguli în lucrările Senatului«. Datorez următoarea explicațiune : Am vorbit de »greșeală«, nu »nere­­regulă« și când am pronunțat acest cu­vânt, m’am gândit numai la faptul că unele secții schimbând delegatul lor, ceea ce o pot face oricând, una din ele a scăpat din vedere să comunice aceasta și funcționarului respectiv pentru a men­ționa schimbarea făcută în actul de șe­dință. Aceasta se putea face însă și pos­terior—­o greșeală și nimic mai mult. Acesta a fost gândul meu. Colonel M. Buttescu. D. General G. Coandă, președinte. Se ia act. D ministru al internelor are cuvântul: — D. Octavian Goga, ministru de in­terne, citește următorul Mesaj regal/ Domnilor senatori Prezentându-Mi-se de către președin­tele consiliului Nostru] de miniștri și se­cretar de Stat Ia departamentul finan­țelor, pe lângă raportul său cu No . . , din 1927, proiectul pentru »Legea gene­ral a armonizării [retribuțiunilor buge­tare, votat de Adunarea deputaților, Eu îl trimit în deliberările d-voastre. Dat în București, la 4 Aprilie 1927. FERDINAND Președintele consiliului de miniștri și ministrul finanțelor, General Al. Averescu. No. 953. — Se cere și se admite urgența pentru acest proiect de lege. D. General G. Coandă, președinte­­ D-lor senatori, intrăm în ordinea de zi. La ordinea zilei avem interpelări. Prima interpelare la ordinea zilei este aceea a d-lui senator Grădișteanu, care privește pe d. președinte ai consiliului de miniștrii și pe d nii miniștrii de in­terne, externe, culte, agricultură și să­nătate, adresată în ședința dela 15 Fe­­vruarie 1927, relativă la politica etnică a României. D. ministru de externe a făgăduit să răspundă la această interpelare. Insă cum până în momentul de față d-sa nu se găsește aci, vă rog să încuviințați să trecem la punctul 2: Interpelarea j d-lui Vladimir Ghidionescu. D. I. Grădișteanu: D-le președinte, d- lor senatori, interpelarea mea privea pe d. președinte al consiliului D. pre­ședinte al consiliului, după câte am auzit, a însărcinat pe d. ministru de in­terne să răspundă. Prin urmare, întru­cât d Octavian Goga este de față, eu am să desvolt interpelarea mea și cum partea privitoare la d. minist­r al externelor este tocmai la sfârșit, poate că până atunci d-sa va veni, încă odată spun că interpelarea mea este adresată d-lui președinte al consiliului, care în cazul

Next