Desbaterile Senatului, noiembrie 1927 (nr. 5-13)

1927-11-02 / nr. 5

2 Noemvrie 1927 No. 5. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1927-1928 ȘEDINȚA DE JOI, 27 OCTOM­VRU 1927 Ședința se deschide la ora 1­6,50, sub pre­­ședenția d-lui Constantin I. Nicolaescu, președinte al Senatului, afișat de d-nii secretari ai biuroului : C. Stoianovici, P. Erhan și Al. Alim­ănescu.­­ Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nii: I. G. Duca, ministru de interne; C. Argetoianu, ministrul agriculturii și domeniilor; Dr. N. Lupu, ministrul muncii, cooperației și asigurărilor sociale; Stelian Popescu, ministrul justiției ; Alex. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor; Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice ; C. Dimitriu, ministrul comuni­cațiilor; G. Brătianu, R. Franasovici, G. Cipăianu și G. Tătărescu, sub-secretari de Stat.­­ Prezenți 190 d-nn senatori. Nu răspund la apelul nominal 50 d-nni senatori și anume : I. P. S. Lor mitropoliții : Nectarie Cotlar­­ciuc, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; I. P. S. S. Arghiepiscopul Gurie; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Vartolomei, Gh. Niculescu, Iacob Antonovici, Cosma Petrovici, Nichita Duma, Gheronte Nico­­lau, Justinian Teculescu, Visarion Puiu, Grigore Comșa, Josef Tr. Bădescu, Ro­man Ciorogariu, Nicolae Ivan, AL Nicu­lescu, Iuliu Hossu, Tr. Valeriu Frentziu, AL Th. Gisar, Dr. Alex. Makkaï, Dr. Fre­­derick­ Teutsch ; d-nii senatori: Balta Co­­riolan, Bercovitz Ely, Bogdan Duică Gh., Brătășeanu P. Pavel,­ Comăniță AL, Co­vată Vasile, David Gandiu, Damian Aurel, Derussi Gh., Doboș Filaret, Gârboviceanu Petre, Ionescu Dimitrie, Ionel Samuel, Ivanovici Simion, Mărcu­ș Matei, Mihai G. Ion, Mitică Teodor, Munteanu Eugen, Obădeanu Pavel, Paul N. Nicolae, Poru lui Valentin, Ramneanu­u Patrichie, Reuț Ro­mulus, Rotică Gavril, Sassu G. Matei, Ta­­maș Simion, Turtureanu Gh. și Vicovici Iosef. — D.C. Stoianovici, secretar al biurou­lui, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor d-ni senatori : 1. Diaconescu .... 10 zile P. Brătășeanu, prelungire de concediu până la 5 Noemvrie. EXEMPLARUL. 3 LE­ MONITORUL O­F­I­GI­A­I DESEATE­RILE SENATULUI S. Ivanovici................. 1 zi. Samuil Ioneț .... 3 zile. P. Cantili ...................... 3 . Al. Ieșeanu.....................1 zi. V. Covată.....................3 zile. Baltă Coriolan ....in D. C. I. Nicolaescu, președinte . Pă­rintele senator V. Urzică, are cuvântul la comunicări. Părintele Vasile Urzică. D-le președinte, d-lor senatori, comunicarea pe care am onoarea a o face d-lui ministru de interne, este relativă la arestarea mea ilegală, ca senator, cu ocazia alegerii de deputat din 14 Septemvrie, anul curent, făcută în județul Durostor. *— D. Ion I. G. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, intrând în incintă, este primit cu aplauze prelungite de către întregul Senat. , Părintele Vasile Urzică: D-le preșe­dinte, d-lor senatori, in anul 1918, după un an și 6 luni de internare, valurile răsboiului m’au dus tocmai la Alba-Iulia și printr’un fericit concurs al împreju­rărilor, am avut deosebitul noroc să fiu martor ocular, și nu numai martor ocu­lar, dar să iau parte activă la toate evenimentele mai însemnate cari s’au succedat până în ziua de astăzi. D. G. I. Nicolaescu, președinte : D-le senator,regulamentul Senatului vă oprește să faceți o prea mare desvoltare comu­nicării d-voastră. D. I. G. Duca, ministru de interne: D-le senator, vă rog să lăsați această chestiune pentru altă dată. Părintele Vasile Urzică : Atunci, de comun acord cu d. ministru, las această chestiune pentru altă ședință. D.C. I. Nicolaescu, președinte. D. prim­­ministru are cuvântul: «4 D. I. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri . (Se urcă la tri­bună în aplauzele prelungite ale Sena­tului). D-lor senatori, in urma descoperirilor cu privire la acțiunea împotriva purtăto­­rului coroanei, a ordinei de Stat și a li­­niștei publice, autoritățile în drept au pus sub urmărire pe cei cari s’au fă­cut vinovați de această procedare. Multe și felurite sunt chestiunile asu­pra cărora se deosebesc părerile și cari fac obiectul discuțiunilor și luptelor po­litice într’un Stat constituțional, dar nu este admisibil ca asemenea lupte să atace însăș ființa Statului și a temeiurilor sale, unitatea națională, integritatea te­ritorială și coroana, cari constituesc un patrimoniu de care generațiile se bucură, dar de existența cărora ele nu pot dis­pune, cine încearcă desființarea sau schimbarea lor, este inamic al Statului și se va zdrobi de neclătinata noastră ho­­tărire. (Aplause prelungite, Bravo !). E inamic al Statului cine năzuiește, prin orice mijloace, să ia coroana de pe capul Suveranului legitim, căruia ea, po­trivit Constituțiunii, îi revine din grația lui Dumnezeu și voința națională, în clipa când, după hotărirea Regelui Ferdinand, s’a luat act, cu îndeplinirea tuturor for­melor legale, de renunțare la Tron, »după singura voință și complet conștient de fapta Sa“, cum însuș a declarat a acelui care până atunci fusese Princepele Moște­nitor. Cei de față la consiliul de Goroana, unde au fost toți fruntașii partidelor, nu vor uită emoțiunea dureroasă a părinte­lui, dar încă mai puțin patriotismul ne­șovăit al Suveranului, cu care Regele în­tregitor de neam, stăpânit de grija ex­clusivă a viitorului poporului Său, a de­clarat că «craca putredă a dinastiei trebuie îndepărtată, pentru ca pomul să rămână sănătos“. Următor acestei hotărîri, conform prin­cipiilor esențiale ale regimului nostru monarhic constituțional, starea legală sta­bilită nu se poate schimbă dupa împre­jurări ce nu importă Statului, după in­terese sau plăceri particulare cari nu pri­vesc întru nimic vieața Statului. Acestea sunt — cu însăș cuvintele de­functului Rege—­principiile cari alcătuesc însăș temeiul dinastic al monarhiilor, constituționale și cari nu îngăduie ca soarta Coroanei să fie lăsată la voia schimbătoare a nimănui. (Aplause pre­lungite și îndelung repetate). Cei cari cu dragoste și cu credință, au servit pe marele Rege întru îndeplinirea glorioasei Sale misiuni, respectă cu pie­tate sinceră și după moartea Lui, înalta concepțiune care i-a dictat hotărîrile. Dar mai presus de orice alte cuvinte, ne stă­pânește datoria pazei ordinei de Stat și conștiința că România nu are și nu vo­iește să aibă șef de Stat electiv. (Apla­use prelungite și îndelung repetate). Cine încearcă prin plebiscit, prin con­­binațiuni de partide, sau prin orice alte mijloace să desființeze ceea ce legal și de­finitiv stabilit rămâne în afară de orice discuțiune, întreprinde de fapt, oricum ar înfățișa-o, o acțiune contra siguran­ței Statului, care se va sfărâmă înaintea autorității legale. (Aplause prelungite). Să se știe, in țară și în afară. (Aplause unanime, îndelung repetate). 23

Next