Desbaterile Senatului, noiembrie 1927 (nr. 5-13)
1927-11-02 / nr. 5
2 Noemvrie 1927 No. 5. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1927-1928 ȘEDINȚA DE JOI, 27 OCTOMVRU 1927 Ședința se deschide la ora 16,50, sub președenția d-lui Constantin I. Nicolaescu, președinte al Senatului, afișat de d-nii secretari ai biuroului : C. Stoianovici, P. Erhan și Al. Alimănescu. Pe banca ministerială se află prezenți d-nii: I. G. Duca, ministru de interne; C. Argetoianu, ministrul agriculturii și domeniilor; Dr. N. Lupu, ministrul muncii, cooperației și asigurărilor sociale; Stelian Popescu, ministrul justiției ; Alex. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor; Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice ; C. Dimitriu, ministrul comunicațiilor; G. Brătianu, R. Franasovici, G. Cipăianu și G. Tătărescu, sub-secretari de Stat. Prezenți 190 d-nn senatori. Nu răspund la apelul nominal 50 d-nni senatori și anume : I. P. S. Lor mitropoliții : Nectarie Cotlarciuc, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; I. P. S. S. Arghiepiscopul Gurie; P. S. Lor Episcopii : Lucian Triteanu, Vartolomei, Gh. Niculescu, Iacob Antonovici, Cosma Petrovici, Nichita Duma, Gheronte Nicolau, Justinian Teculescu, Visarion Puiu, Grigore Comșa, Josef Tr. Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, AL Niculescu, Iuliu Hossu, Tr. Valeriu Frentziu, AL Th. Gisar, Dr. Alex. Makkaï, Dr. Frederick Teutsch ; d-nii senatori: Balta Coriolan, Bercovitz Ely, Bogdan Duică Gh., Brătășeanu P. Pavel, Comăniță AL, Covată Vasile, David Gandiu, Damian Aurel, Derussi Gh., Doboș Filaret, Gârboviceanu Petre, Ionescu Dimitrie, Ionel Samuel, Ivanovici Simion, Mărcuș Matei, Mihai G. Ion, Mitică Teodor, Munteanu Eugen, Obădeanu Pavel, Paul N. Nicolae, Poru lui Valentin, Ramneanuu Patrichie, Reuț Romulus, Rotică Gavril, Sassu G. Matei, Tamaș Simion, Turtureanu Gh. și Vicovici Iosef. — D.C. Stoianovici, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor d-ni senatori : 1. Diaconescu .... 10 zile P. Brătășeanu, prelungire de concediu până la 5 Noemvrie. EXEMPLARUL. 3 LE MONITORUL OFIGIAI DESEATERILE SENATULUI S. Ivanovici................. 1 zi. Samuil Ioneț .... 3 zile. P. Cantili ...................... 3 . Al. Ieșeanu.....................1 zi. V. Covată.....................3 zile. Baltă Coriolan ....in D. C. I. Nicolaescu, președinte . Părintele senator V. Urzică, are cuvântul la comunicări. Părintele Vasile Urzică. D-le președinte, d-lor senatori, comunicarea pe care am onoarea a o face d-lui ministru de interne, este relativă la arestarea mea ilegală, ca senator, cu ocazia alegerii de deputat din 14 Septemvrie, anul curent, făcută în județul Durostor. *— D. Ion I. G. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, intrând în incintă, este primit cu aplauze prelungite de către întregul Senat. , Părintele Vasile Urzică: D-le președinte, d-lor senatori, in anul 1918, după un an și 6 luni de internare, valurile răsboiului m’au dus tocmai la Alba-Iulia și printr’un fericit concurs al împrejurărilor, am avut deosebitul noroc să fiu martor ocular, și nu numai martor ocular, dar să iau parte activă la toate evenimentele mai însemnate cari s’au succedat până în ziua de astăzi. D. G. I. Nicolaescu, președinte : D-le senator,regulamentul Senatului vă oprește să faceți o prea mare desvoltare comunicării d-voastră. D. I. G. Duca, ministru de interne: D-le senator, vă rog să lăsați această chestiune pentru altă dată. Părintele Vasile Urzică : Atunci, de comun acord cu d. ministru, las această chestiune pentru altă ședință. D.C. I. Nicolaescu, președinte. D. primministru are cuvântul: «4 D. I. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri . (Se urcă la tribună în aplauzele prelungite ale Senatului). D-lor senatori, in urma descoperirilor cu privire la acțiunea împotriva purtătorului coroanei, a ordinei de Stat și a liniștei publice, autoritățile în drept au pus sub urmărire pe cei cari s’au făcut vinovați de această procedare. Multe și felurite sunt chestiunile asupra cărora se deosebesc părerile și cari fac obiectul discuțiunilor și luptelor politice într’un Stat constituțional, dar nu este admisibil ca asemenea lupte să atace însăș ființa Statului și a temeiurilor sale, unitatea națională, integritatea teritorială și coroana, cari constituesc un patrimoniu de care generațiile se bucură, dar de existența cărora ele nu pot dispune, cine încearcă desființarea sau schimbarea lor, este inamic al Statului și se va zdrobi de neclătinata noastră hotărire. (Aplause prelungite, Bravo !). E inamic al Statului cine năzuiește, prin orice mijloace, să ia coroana de pe capul Suveranului legitim, căruia ea, potrivit Constituțiunii, îi revine din grația lui Dumnezeu și voința națională, în clipa când, după hotărirea Regelui Ferdinand, s’a luat act, cu îndeplinirea tuturor formelor legale, de renunțare la Tron, »după singura voință și complet conștient de fapta Sa“, cum însuș a declarat a acelui care până atunci fusese Princepele Moștenitor. Cei de față la consiliul de Goroana, unde au fost toți fruntașii partidelor, nu vor uită emoțiunea dureroasă a părintelui, dar încă mai puțin patriotismul neșovăit al Suveranului, cu care Regele întregitor de neam, stăpânit de grija exclusivă a viitorului poporului Său, a declarat că «craca putredă a dinastiei trebuie îndepărtată, pentru ca pomul să rămână sănătos“. Următor acestei hotărîri, conform principiilor esențiale ale regimului nostru monarhic constituțional, starea legală stabilită nu se poate schimbă dupa împrejurări ce nu importă Statului, după interese sau plăceri particulare cari nu privesc întru nimic vieața Statului. Acestea sunt — cu însăș cuvintele defunctului Rege—principiile cari alcătuesc însăș temeiul dinastic al monarhiilor, constituționale și cari nu îngăduie ca soarta Coroanei să fie lăsată la voia schimbătoare a nimănui. (Aplause prelungite și îndelung repetate). Cei cari cu dragoste și cu credință, au servit pe marele Rege întru îndeplinirea glorioasei Sale misiuni, respectă cu pietate sinceră și după moartea Lui, înalta concepțiune care i-a dictat hotărîrile. Dar mai presus de orice alte cuvinte, ne stăpânește datoria pazei ordinei de Stat și conștiința că România nu are și nu voiește să aibă șef de Stat electiv. (Aplause prelungite și îndelung repetate). Cine încearcă prin plebiscit, prin conbinațiuni de partide, sau prin orice alte mijloace să desființeze ceea ce legal și definitiv stabilit rămâne în afară de orice discuțiune, întreprinde de fapt, oricum ar înfățișa-o, o acțiune contra siguranței Statului, care se va sfărâmă înaintea autorității legale. (Aplause prelungite). Să se știe, in țară și în afară. (Aplause unanime, îndelung repetate). 23