Desbaterile Senatului, noiembrie 1927 (nr. 5-13)
1927-11-26 / nr. 13
86 Noi arii ® 492. No. ia. SENATUL SESIUNEA ORDINARA 1927-1928 ȘEDINȚILE SALBATI, SOUVEN 1927 Ședința se deschide la ora 45,35, sub președinția d-lui C. I. Nicolaescu, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari al biuroului : C. Stoianovici și I. Bontaș. Pe banca ministerială se află prezenți d-nii Al. Lapelatu, ministrul cultelor și artelor, D. D. Dimitriu, ministrul comunicațiilor și I. Nistor, ministrul lucrărilor publice. — Prezenți 172 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 68 d-nn senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Nectarie Cotlarciuc, Nicolae Bălan Vasile Suciu ; I. P. S. S. Arhiepiscopul urie ; Eminența Sa Arhiepiscopul Al. T. Ciszar; P. S. L. Episcopii : Lucian Triteanu, Vartolomei, Gh. Niculescu, Iacob Antonovici, Gosma Petrovici, Nichita Duma, Gheronte Nicolau, Visaron Puiu, Grigore Comșa, Iosef Tr. Budescu,Niculae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu Hossu, Valeriu Frentziu, Al. Makkal și Frederich Teutsch ; d-nii senatori : Aciu Alexandru, Anderco Artemiu, Bercowitz Ely, Bodar Gh., Bohuțiel Coriolan, Boilă Romul, Bracada Ferdinand, Brătușanu P. Pavel, Bürger Albert, Cantili Panait, Gătelii Em., Cerchez Ștefan, Cojocariu Kane, Gomaniță Al., Cotoș Nicolae, David Candin, Demian Aurel, Diaconescu M. Ion, Doboș Filaret, Dubleșiu Gh., Dumitrescu Leonida, Gârboviceanu Petre, Gyárfás Elemer, Iancso Gavril, Sampel Ștefan, Marcoci St. Mărășescu Matei, Mârza N., Munteanu Eugen, Munteanu Victor, Năstăsescu Vasile, Niculescu Luca P. Ioan, Pașca Remus, Popovici Eftimie, Popovici Iosif, Poruțiu Valentin, Răuț Romulus, Rotică Gavril, Sorescu N. Spirea, Stănescu Traian, Stețiu Victor, Tamaș Simeon, Trufaș Traian, Turtureanu Gh., Văleanu Aurel, Vrabie G. și Zugravu N. — D. senator C. Stoianovici, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă concedii următorilor d-ni senatori : D-lui Romul Boilă .... 45 zile. » Samuel loneț ... 4 » P. S. S. Episcopul Hotinului Visarion Puiu . . ... 40 » EXEMPLARUL. 3 LEI MONITORUL OFICIAL DESBATF.RILE SENATULUI D. C. I. Nicolaescu, președinte . D. senator general A. Văitoianu are cuvântul. D General A. Văitoianu : D-le președinte, d-lor senatori, în vederea unei comunicări ce doresc a face d-lui ministru al domeniilor și agriculturi, am onoarea vă rugă să binevoiți a interveni pe lângă d-sa în sensul de a mi se pune la dispoziție spre cercetare dosarele relative la schimbările de teren efectuate sau in curs de a se efectuă, pe baza avizului comitetului agrar în județul Arad, înțeleg dosarele cu începere dela 1 Ianuarie 1923 și până la finele Octomvrie 1927. D. C. I. Nicolaescu, președinte. Se va comunică d-lui ministru al agriculturii și domeniilor. D. ministru al cultelor și artelor are cuvântul pentru a dă citire unui Mesaj. — D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, citește următorul Mesaj Regal : Domnilor senatori, Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și artelor cu No. 47.453/927, presentându-și-se legea votată de Adunarea deputaților, prin care se autoriză Epitropia bisericii Sf. Vineri-Herească din București, să vândă de veci locul în suprafață de 2200 mp, situat in vatra satului Nasturelu, județul Teleorman, pe prețul de lei 35.000, maximul obținut la licitația din 5 Aprilie 1925, iar suma să se capitalizeze pe seama bisericii întrebuințându-se numai venitul anual. Noi, Regenții, îl înaintăm în deliberarea d-voastre. Dat in București, la 3 Noemvrie 1927. NICOLAE, Principe al României. MIRON, Patriarh al României. GHEORGHE BUZDUGAN, Ministrul cultelor și artelor: Al. Lapedatu. D. C. I. Nicolaescu, președinte . Se va trimite mai întâi la comuniunea respectivă și apoi în studiul secțiunilor. D. ministrul al comunicațiilor are cuvântul. D. C. D. Dimitriu, ministrul comunicațiilor . D-lor senatori, intr’una din ședințele precedente, d. senator Mora mi-a adresat o comunicare privitoare la oarecari nereguli petrecute la gara Brașov și anume privitoare la faptul că se ține în limba maghiară registrul așa zis de evenimente și că s’a tolerat aceasta de mai multă vreme. Am făcut cercetările cuvenite și astăzi am onoarea să răspund la întrebările puse de d. senator, următoarele : Domnule Ministru. In conformitate cu apostila d-voastră din 31 Octomvrie 1927, de pe adresa No 58 din 29 Octomvrie 1927 a președinției Senatului, avem onoare a vă aduce la cunoștință că din cercetarea făcută la Brașov de d. inginer N. Cantuniari, inspector general de control, de pe raportul căruia se alătură copie, precum și din refortul alăturat rezultă : 4. Registrul de evenimente de la depoul Brașov este ținut numai în limba română, dela 1 Martie 1927, când a fost adus ca șef al acestui depou de inginer Emmerich Nadaș. Sub predecesorul său, d. inginer Koller, unii mecanici își scriau rapoartele și in ungurește. 2. Șeful depoului, d. inginer Nadiș, este minoritar de origină maghiară, călătorește cu pașaport român și este inscris in cadrele corpului tehnic român, ci sa îndeplinind la data acestei înscrieri condițiunile ce se cereau, petru a fi considerat ca cetățean român. Ulterior, apărând legea pentru obținerea și pierderea calității de cetățean român și d-sa neîndeplinind prescnpțiunile acestei legii, a cerut încetățenirea ca român. Din raportul d-lui Cantuniari se vede că relațiile date de siguranță li sunt favorabile, arătând că se străduește a se purtă ca un bun român. 3. Atât in școala de ucenici cât și in școala de mecanici nu se dă preferință ungurilor sau minoritarilor, ci admiterile se fac după rezultatul examenelor. In anul 1926 au fost admiși in școala de mecanici 10 români și 4 minoritari, iar în 1927, 10 români și un minoritar. Dintre 11 ucenici angajați anul acesta la Brașov, 8 sunt români și 3 minoritari. 4. Este drept că mai toți mecanicii sunt minoritari, căci din cauza crizei de locuințe în Brașov, localitate climaterică, nu s’au putut mută acolo mecanici din regat. E insă de adăugat că mecanicii minoritari din Brașov sunt foarte disciplinați și buni profesioniști. 5. Există la depoul Brașov un singur mecanic de origină basarabeană, disciplinat și bun mecanic, bine văzut de șefii săi și care nu are de adus vreo plângere. 6. Controlul se face de inspectorul-conducător, d. Vidrighin, român din regat și ajutorul său, d. Doja, minoritar, și de 5 controlori, toți români. Al doilea ajutor al d-lui Vidrighin, d. inginer Bartha, a fost mutat de noi în ziua de 29 Octomvrie 1927, la depoul 97