Munca, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 1858-1884)

1953-10-14 / nr. 1869

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Să îmbunătăţim conducerea întrecerii socialiste întreg poporul muncitor a primit cu a­­dâncă satisfacţie noile măsuri economice adoptate de partid şi guvern, măsuri îndreptate spre desvoltarea economiei na­ţionale şi creşterea nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. A­­ceastă satisfacţie este firească. Proporţia investiţiilor pentru industria bunurilor de larg consum şi pentru agricultură se va dubla până în 1955; în unele ramuri ale economiei naţionale se vor introduce noi reţele tarifare; vor fi construite şi date în folosinţă până în 1955 peste 50.000 lo­cuinţe, se vor înălţa şcoli,­­spitale, teatre. Răspunzând grijii ce le-o arată regimul nostru, muncitorii şi tehnicienii din fa­brici, S.M.T.-uri şi Gostat-uri desfăşoară întrecerea socialistă pentru sporirea pro­ducţiei şi a productivităţii, pentru econo­mii cât mai însemnate, scăderea rebuturi­lor şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Acum, în preajma zilei d­e 7 Noembrie întrecerea s-a intensificat şi mai mult. Oamenii muncii şi-au luat angajamente sporite în cinstea măreţei sărbători. Prin aceasta ei îşi manifestă dragostea şi ata­şamentul faţă de marele popor sovietic, care, în urmă cu 36 ani, a doborît puterea burgheziei pe a şasea parte a globului şi a deschis astfel o nouă eră în istoria ome­­­nirii, era revoluţiilor proletare. Eliberarea patriei noastre, succesele dobândite pe calea construirii socialismului, a ridicării bunei stări a poporului muncitor nu ar fi fost posibile fără ajutorul frăţesc al U.R.S.S. Intensificarea întrecerii socialiste con­­stitue o mărturie grăitoare a creşterii conştiinţei politice a masselor, a convin­gerii lor nestrămutate în justeţea politi­cii partidului. Massele consideră aceas­tă politică drept a lor proprie şi luptă cu entuziasm pentru înfăptuirea ei. Asta pentru că partidul nostru a dovedit în cursul existenţei sale că nu cunoaşte inte­rese mai înalte decât cele ale poporului muncitor, că legea sa supremă este asigu­rarea satisfacerii nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale celor ce muncesc, îndeplinind indicaţiile partidului şi ale guvernului precum şi hotărîril­e celui de al IlI-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R., organizaţiile sindicale au înlă­turat multe lipsuri din conducerea între­cerii socialiste. Ele au început să îndrume iniţiativa masselor spre îmbunătăţirea in­dicilor calitativi ai producţiei. In multe locuri s’a lichidat cu formalismul în orga­nizarea întrecerii, se acordă mai mult aju­tor practic participanţilor la ea, pentru a-şi putea îndeplini angajamentele luate. In ultimul timp au apărut noi iniţiative în cadrul întrecerii. Una din acestea este cea a colectivului fabricii de confecţii „Gh. ■ Gheorghiu-Dej“, şi anume întrecerea pen­tru mobilizarea tuturor rezervelor interne în vederea creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Această ini­ţiativă s-a extins acum şi în alte ramuri de producţie, mobilizarea rezervelor in­terne devenind o preocupare serioasă a sute şi sute de colective de muncă. Marea forţă a întrecerii socialiste este folosită însă insuficient, încă nu sunt complect stârpite metodele birocratice şi formaliste în conducerea întrecerii. Şi este ştiut că, întrecerea nu suportă forma­lismul şi birocratismul. V. I. Lenin ne învaţă că elementul princi­pal în întrecere este de a-i ridica pe cei rămaşi în urmă­­la nivelul fruntaşilor. Unele organizaţii sindicale nu ţin seama de aceasta. De aceea se întâmplă ca la unele schele din Valea Prahovei să existe petrolişti care nu-şi îndeplinesc normele, cu toate că sunt posibilităţi pentru asta. S-ar putea extinde cele mai bune metode de lucru ale stahanoviştilor, s’ar putea or­ganiza mai bine lucrul, aprovizionarea cu materiale, etc. Multe comitete de întreprin­dere şi conduceri administrative d’in in­dustria petroliferă, făcând bilanţul între­­cerii, se limitează adesea la discutarea muncii schimburilor sau brigăzilor frun­taşe ; ele nu analizează însă activitatea celor rămaşi în urmă, cauzele care îi îm­piedecă pe aceştia să dea mai mult petrol. Or, a conduce just întrecerea înseamnă a crea toate condiţiile pentru ridicarea ce­lor rămaşi în urmă la nivelul celor mai buni, a obţine un avânt general. Lipsuri destul de serioase se manifestă în însăşi organizarea întrecerii socialiste. Astfel, în multe locuri nu s’a reuşit să se lichideze cu spiritul de campanie. O serie de comitete de întreprindere s’au obiş­nuit să se ocupe de extinderea unei iniţia­tive sau metode înaintate numai până ce apare alta, apoi o lasă şi pe asta şi trec la a treia. Şi care e rezultatul până la urmă ? Niciuna din aceste iniţiative sau metode nu se înrădăcinează, nu se apli­că cu temeinicie. Este cazul minei Lupeni, unde la apariţia iniţiativei maistrului mi­ner Gh. Sviştea, comitetul de întreprinde­re şi administraţia au slăbit mult interesul pentru extinderea metodei graficului ci­clic. Când a apărut metoda Novgorodţev, a brigăzii complexe de înaintare, s-a a­­bandonat iniţiativa lui Sviştea. Acum a început să se dea uitării şi metoda Nov­­gorodţev. Foloseşte oare cuiva o asemenea „preocupare“ faţă de răspândirea meto­delor avansate de muncă ? A conduce just întrecerea socialistă, înseamnă a extinde cu perseverenţă tot ce e nou şi înaintat până ce aceasta se înrădăcinează în pro­cesul muncii, până ce capătă o aplicare de massă. Este deosebit de important ca obiective­le întrecerii să fie stabilite în concordanţă cu necesităţile imediate ale producţiei. Bine au procedat în această privinţă cele trei grupe sindicale de la atelierul I al ţe­­sătoriei fabricii „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, care, observând slaba cali­tate a produselor, au discutat această pro­blemă în consfătuirile de grupă, axând în­trecerea pe îmbunătăţirea calităţii. Din păcate însă in multe locuri se sta­bilesc obiectivele întrecerii fără să se ţină seama de nevoile arzătoare ale pro­ducţiei. Sunt dese cazurile când în unele turnătorii procentul rebuturilor este ridi­cat, dar obiectivul întrecerii continuă să fie : mărirea producţiei, realizarea de eco­nomii, etc. Organizatorilor de grupă în primul rând le revine îndatorirea de a a­­nal­iza cu temeinicie, împreună cu mem­brii grupei, cu conducerea administrativă sarcinile imediate ce le stau în faţă şi a îndrepta forţa întrecerii spre înfăptuirea acelor obiective de care depinde înseşi îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicii. Marele Lenin, formulând ideia întrece­rii, a arătat că la organizarea ei trebue asigurată în primul rând publicitatea, în al doilea rând posibilitatea de a confrunta rezultatele, iar în al treilea rând posibi­litatea repetării practice a experienţei îna­intate. Respectarea strictă a acestor con­diţii este o datorie principală a tuturor organizaţiilor sindicale şi economice. O serie de comitete de întreprindere, de secţii, organizatori de grupă, au obţinut bune rezultate în organizarea şi conduce­rea întrecerii socialiste. Altele, dimpotri­vă, persistă în slăbiciuni şi lipsuri în a­­ceasta direcţie. Este necesar ca experienţa, înaintată în organizarea întrecerii să fie extinsă. Consiliile Sindicale Re­gionale, comitetele regionale şi raionale ale Sindicatelor au datoria să iniţieze a­­numite schimburi de experienţă pe această temă. Fără îndoială că acest lucru se poate face şi în cadrul întreprinderii între comitete de secţii, organizatori de grupă. Întrecerea socialistă este metoda co­munistă de construire a socialismului. Ea îmbină în mod armonios interesele parti­culare ale oamenilor muncii cu cele gene­rale ale statului. Buna organizare şi con­ducere a întrecerii duce la sporirea şi îm­bunătăţirea producţiei socialiste, la creş­terea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. De aceea sindicatele, ca cele mai largi organizaţii de massă ale clasei mun­citoare, au sarcina de onoare de a conduce astfel întrecerea încât ea să devină o pu­ternică pârghie de mobilizare a eforturi­lor celor ce muncesc în scopul realizării măsurilor economice adoptate de partid şi guvern. Aşa cer interesele ţării, ale po­porului muncitor. Apropierea zilei de 7 Noembrie — a 36-a aniversare a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie — să fie prilej de in­tensificare a întrecerii, prilej de obţinere a noi succese pentru propăşirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Ro­mână. Sărbătorirea Centenarului naşterii compozitorului Ciprian Porumbescu Consiliul de Miniştri a hotărît sărbători­rea în cursul lunii octombrie 1953 a Cente­narului naşterii compozitorului Ciprian Po­rumbescu, unul din înaintaşii de seamă ai muzicii româneşti. In vederea sărbătoririi Centenarului naş­terii lui Ciprian Porumbescu s-a constituit un Comitet Naţional Jubiliar format din : Costache Antoniu, artist; Filaret Barbu, com­pozitor ; Cornel Băjenaru ; Eftimie Bârleanui, sculptor; Mihai Beniuc, poet; Crăciun Bli­daru­; Ştefan Boboş; prof. George Breazul, muzicolog; Mircea Buciu, artist; Constantin Bugeanu, compozitor; prof, Ion Chirescu, compozitor; dr. Livia Cionca, medic; prof. Paul Constantinescu, compozitor; Dumitru Dejeu ; Sabin Drăgoi, compozitor ; Ion Dumi­­trescu, compozitor; George Georgescu, prim dirijor; Mircea Gherman; Petre Ştefănescu- Goangă, artist; Gabi Grubea, solistă; Cor­nelia Fi­inaş; Ion Dumitru; Mihail Jora, com­pozitor ; Grigore Macovei ; Egizzio Massini, prim dirijor; prof. Al. Mendelsohn, com­pozitor ; Marin Mihalache ; acad. Ilie Murgu­­rescu; prof. Marţian Negrea, compozitor; Ioa­na Nicola, artistă; George Niculescu-Bas­u, artist; Constantin Palade, compozitor; Mi­hail Roşianu , acad. Mihail Sadoveanu, scrii­tor ; acad. Traian Săvulescu ; Matei Socor, compozitor; Ana Roja Vasiliu, artistă; Ion Vicoveanu, muzicolog. In cadrul sărbătoririi vor avea loc, Înce­pând de la 14 Octombrie până la 1 Noembrie 1953, adunări populare, conferinţe, festiva­luri artistice, consacrate compozitorului Ci­­pran Porumbescu. Uniunea Compozitorilor din R.P.R. şi Con­servatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti vor organiza o adunare so­lemnă. . Se vor tipări ediţii speciale cuprinzând studii despre viaţa şi activitatea lui Ciprian Porumbescu şi culegeri din operele muzicale ale acestuia. Cu prilej­ul Centenarului se va tipări o se­rie de mărci poştale comemorative Ansamblul de cântece al sfatului popular regional Suceava va primi numele „Ansam­blul de cântece Ciprian , Porumbescu“ al sfa­tului popular regional Suceava. Se va pune câte o placă comemorativă la Suceava unde a locuit compozitorul şi în satul Stupea, regiunea Suceava, în care a trăit şi a murit. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis un decret pentru schimbarea denumirii satu­lui Stupea din regiunea Suceava în satul Ciprian Porumbescu. (Agerpres). -k Nr. 1869 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 19­53 4 pagini — 20 bani Activitatea Consiliului F.D. F. din Regiunea Autonomă Maghiară TG. MUREŞ.­­ Pe cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare se desfăşoară o in­tensă activitate în vederea popularizării importanţei alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare ce vor avea loc la 20 Decembrie. Până în prezent, Consiliul regional F.D.P. a trimis pe teren un mare număr de conferenţiari şi agitatori. Astfel, 177 de conferenţiari s-au deplasat în diferite comune pentru a ţine prelegeri cu tema : „Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, eveniment de cea mai mare în­semnătate politică în viaţa poporului nos­tru“. Cei 431 de agitatori, care s-au­­de­plasat în comunele şi satele regiunii, duc o muncă susţinută pentru popularizarea caracterului profund democratic al siste­mului nostru electoral, pentru lămurirea unor probleme în legătură cu Decretul pri­vitor la alegerea de deputaţi în sfaturile populare. Peste tot, în regiune, au fost deschise numeroase puncte de agitaţie. Numai în oraşul Tg. Mureş au fost înfiinţate 12 puncte de agitaţie.­ In urma propunerilor făcute, în 1377 de adunări ţinute în întreprinderi, instituţii, gospodării agricole de stat, S.M.T., gos­podării agricole colective, la care au par­ticipat oameni ai muncii dela oraşe şi sate, s’a trecut la constituirea comisiilor electorale. In întreaga regiune au fost con­stituite o comisie electorală regională, 9 comisii electorale raionale, o comisie elec­torală a oraşului de subordonare regio­nală Tg. Mureş, 10 comisii electorale ale oraşelor de subordonare raională şi 221 de comisii electorale comunale. In confor­mitate cu prevederile Decretului cu privire la alegerea de deputaţi în sfaturile popu­lare, au fost delimitate şi circumscripţiile electorale. In Regiunea Autonomă Maghia­ră vor funcţiona 89 de circumscripţii elec­torale regionale, 475 raionale, 540 orăşe­neşti şi 5101 de circumscripţii electorale comunale. (Agerpres). Constituirea consiliului orăşenesc al F. D. P.-Sibiu SIBIU.­­ Zilele trecute a avut loc la Sibiu şedinţa de constituire a consiliului orăşenesc F.D.P., la care au participat re­prezentanţi ai comitetului orăşenesc de partid, ai organizaţiilor de masă, condu­cători de instituţii şi întreprinderi, staha­­novişti şi fruntaşi în producţie. Cu acest prilej, tov. Nicolae Tudor, se­cretar al comitetului orăşenesc de partid, a arătat importanţa alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare şi sarcinile ce revin consiliilor F.D.P. în cadrul campa­niei electorale. Consiliul orăşenesc F.D.P. a fost con­stituit din următorii tovarăşi: Tudor Ni­colae, secretar al comitetului orăşenesc de partid, Bucur Achim din partea sindi­catului textil, Băraru Vasile, prim secre­tar al comitetului orăşenesc U.T.M., Bul­gărea Anghel, preşedintele filialei ASIT, Karácsony Emeric, stahanovist la uzinele „Independenţa“, Reisenauer Iosif, preşe­dintele gospodăriei agricole colective „Zo­rile“ din Turnişor, Bodea Emil, staha­novist la Depou­ CFR, Raica Elena, din partea sfatului popular orăşenesc şi alţii. Creşte avântul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Noembrie Folosind tehnica avansată, oamenii muncii din ţara noastră luptă pentru tradu­cerea în viaţă a programului de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c. La fabrica de încălţăminte „Ştefan Plavăţ" din Timişoara, în urma Instalării benzii glisante in secţia Pregătit-cusut, productivitatea muncii a crescut cu 15 la sută in medie. Noi iniţiative pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne ORAŞUL STALIN. (De la coresponden­tul nostru). — In întâmpinarea zilei de 7 Noembrie, numeroşi muncitori din Oraşul Stalin au trecut la aplicarea de noi metode şi iniţiative ale oamenilor sovie­tici care să facă posibilă realizarea unor indici cât mai înalţi în producţie. Deosebit de importantă este iniţiativa colectivului Uzinei de Tractoare, care de curând a trecut la introducerea unei noi metode sovietice — organizarea de şcoli de economiii — aplicată pentru prima dată de colectivul uzinei de automobile „Mo­lotov“ din Harcov. Aceste şcoli, organi­zate pe secţii, au ca scop îmbogăţirea cunoştinţelor muncitorilor în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, sporirea fondului de acumulări, etc. Instructajul muncitorilor se face pe baza unui pro­gram de lecţii ţinute de cei mai buni in­gineri şi tehnicieni ai uzinei. Desvoltarea cunoştinţelor economice ale­ muncitorilor va da posibilita­te acestora să descopere mai uşor­ lipsurile şi să găsească cele mai­ bune căi de lichidare a lor. O altă iniţiativă preţioasă a fost por­nită în sectorul de sculerie din cadrul uzinelor „Steagul Roşu”. Aci, rectificato­rul Avram Olimpiu a observat că munci­torii tineri nu sunt încă destul de ridicaţi din punct de vedere tehnic şi din această cauză li se încredinţează numai lucrări uşoare. In felul acesta, muncitorii mai vechi executând toate lucrările grele sunt supraaglomeraţi. Insuşindu-şi iniţiativa strungarului Va­sili Birucov, de la uzina metalurgică „Stalin“ din Leningrad, care a propus ca muncitorii cu o calificare superioară să instruiască 2—3 sau mai mulţi tineri pentru a-şi îmbunătăţi calificarea cu una sau două categorii, în luna Septembrie, tovarăşul Avam a început instruirea a 3 tineri. Văzând că aplicarea acestei ini­ţiative dă rezultate bune şi că tinerii în­cep să execute lucrări tot mai complicate, a chemat pe toţi muncitorii calificaţi, şefi de echipe, maiştri, tehnicieni şi ingineri din sectorul sculerie să aplice această preţioasă iniţiativă. Printre primii care au răspuns la chemare au fost staha­­noviştii Furtună Ioan, Tănase­­Nico­lae, Niţescu Tom­a,, maistrul Sosii Ko’o­­man şi alţii, care s’au angajat să ajute câte 2—3 tineri în ridicarea calificării cu o categorie. Peste 30 de tineri din sectorul sculerie îşi ridică aci calificarea Se preocupă de ridicarea nivelului profesional al muncitorilor TURDA. — Ţinând seama de faptul că îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, cât şi îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii produselor depinde de buna pregă­tire a cadrelor, conducerea şi comitetul de întreprindere de la fabrica „Electrocerami­ca” din Turda se ocupă cu grijă de ridi­carea nivelului profesional al muncitori­lor. Astfel, anul acesta au absolvit cursu­rile de calificare gradul I, şi II 82 munci­tori care datorită cunoştinţelor căpătate, reuşesc să îndeplinească şi chiar să depă­şească sarcinile de plan. In această întreprindere funcţionează în prezent şi o şcoală pentru stahanovişti, un curs de calificare gradul II şi unul gra­dul III. M. Urcan corespondent voluntar întâlnirea strungarului stahanovist Seminschi de la uzina „Crasnâi Excavator“ din Kiev cu strungari şi tehnicieni din Capitală şi Oraşul Stalin Luni după amiază, în sala clubului de la „Griviţa Roşie“ a avut loc întâlnirea strungarului stahanovist Vitalii Cypriano­­vici Seminschi de la uzina „Crasnâi Exca­va­t­o­rul_din_KiegilauiTatal_P­r­e­m­i­u­l­ui Stalin, cu strungari şî tehnicieni din uzi­nele metalurgice din Capitală. Participanţii la întâlnire au dobândit o serie de noi cunoştinţe preţioase, privitoare la prelucrarea metalelor, înaintatele me­tode ale strungarilor stahanovişti din uzinele sovietice, despre care a vorbit sta­hanovistul Seminschi, au putut fi mai bine cunoscute de muncitorii noştri. In succinta sa expunere, el a împărtăşit acestora rezultatul îndelungatei sale expe­rienţe în aşchierea metalelor, metodele care l-au ajutat să îndeplinească în fiecare an de după război sarcinile de plan pe un întreg cincinal. — Metoda complexă folosită de mine­­— a spus stahanovistul sovietic — constă în îmbinarea armonioasă a următorilor fac­tori : a) folosirea justă a uneltelor de aş­­chiere ; b) întrebuinţarea unor dispozitive de o mai înaltă productivitate ; c) alege­rea potrivită a regimurilor de aşchiere; d) buna organizare a locului de muncă. Explicarea în parte a acestor factori, ur­mărită cu deosebit interes de ascultători, a lămurit multe din problemele tehnice şi organizatorice specifice muncii strungari­lor. Astfel, s-a putut vedea că nefolosind pu­pătoarele de şpan, timpul câştigat prin aplicarea unui regim rapid de aşchiere este irosit apoi prin descongestionarea de şpan a maşinii. Deasemenea, tot în pri­vinţa justei folosiri a uneltelor, mulţi au putut învăţa că la piesele cu un diametru mare, prelucrate la maşini cu turaţie mare, este indicat a se folosi cuţite de tip Bâ­cov-Bortkevici, iar la piesele mici prelu­crate la maşini cu viteză redusă, se re­comandă cuţitele concepute de Colesov. Tot în vederea sporirii productivităţii muncii trebue ţinut seamă ca dispozitivele de prindere a pieselor în strung să fie concepute astfel încât ele să ducă la mă­rirea timpului de lucru efectiv al maşinii şi deci la scăderea timpilor auxiliari, etc. Pentru o cât mai deplină înţelegere a celor expuse, stahanovistul sovietic a pre­zentat celor de faţă mai multe schiţe cu felurite cuţite, dispozitive, etc. Numeroasele întrebări puse de strun­garii şi tehnicienii noştri au dovedit ma­rele interes al acestora faţă de metodele înaintate de aşchiere a metalelor folosite de stahanoviştii sovietici. ★ Marţi dimineaţa, strungarul stahanovist Seminschi, a făcut o demonstraţie practi­că şi la Uzina de Tractoare din Oraşul Stalin. La prelucrarea fontei a întrebuin­ţat o plăcuţă de ceramică obţinând 1350 m. şpan pe minut cu o adâncime de tăie­re de 4—7 mm. Deasemenea, făcând o de­­monstraţie cu metoda Colesov, de tăiere intensivă a metalelor, el a lucrat cu un avans de 3-4 mm. In cursul după amiezii a avut loc o întâlnire cu strungarii şi teh­nicienii întreprinderilor metalurgice din Oraşul Stalin, unde stahanovistul Semin­schi şi-a expus metodele sale de muncă. ★ Membrii delegaţiei sovietice au mai vi­zitat şi alte întreprinderi şi instituţii din Oraşul Stalin. V. R. Au îndeplinit planul anual înainte de termen PLOEŞTI. (De la corespondentul nos­tru). Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii trestului „Energopetrol“ din Câmpina au sărbătorit o nouă victorie : îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1953 cu trei luni şi două zile înainte de termen. La 28 Septembrie colectivul aces­tui trust a început să producă utilaje şi instalaţii electrice petrolifere în contul anului viitor. . Numeroase sunt secţiile, brigăzile şi echi­­pele de muncitori din cadrul­ oficiilor tres­tului care de pe acum lucrează pe seama ultimelor luni ale planului cincinal. De exemplu, secţia stahanovistă de electri­cieni bobinatori de la Oficiul reparaţii elec­trice Câmpina, din ziua de 26 Septembrie a.c. lucrează în contul zilei de 14 Septem­brie 1955 Luptând pentru un sever regim de eco­nomii, muncitorii de la „Energopetrol“ au realizat o reducere a preţului de cost cu 3,6 la sută Aceasta se datoreşte folosirii pe scară largă a resurselor interne, fapt ce a făcut ca 2 zile pe lună oficiile trestu­lui să lucreze din materialele economisite. Stahanovistul Irim­escu Gheorghe de la Uzina Electrică din Moren­i, prin introdu­cerea a 3 inovaţii şi 3 raţionalizări a reu­şit să aducă unităţii sale o economie anua­lă de 229.654 lei. Atenţie deosebită acordă conducerea trestului şi­ comitetul de întreprindere sti­mulării materiale şi morale a muncitori­lor care depun eforturi în procesul de pro­ducţie. Au fost confirmaţi până în prezent 144 stahanovişti, 396 fruntaşi în producţie, 3 secţii şi 14 brigăzi stahanoviste. Cu ocazia sărbătoririi în cadru festiv a îndeplinirii planului anual înainte de ter­men, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii trestului „Energopetrol” Câm­pina şi-au luat angajamentul ca la data de 7 Noembrie să lucreze în contul zilei de 15 Februarie 1954. Printr’o bună organizare a muncii TIMIŞOARA­ — Dând o atenţie deose­bită organizării muncii şi aplicând meto­dele sovietice de muncă, colectivul laminorului de profile de la uzinele „Oţelul Roşu“ a reuşit să îndeplinească sarcinile de plan pe luna Septembrie in proporţie de 104,4 la sută. Totodată mun­­citorii şi tehnicienii acestei secţii au redus rebuturile cu 30 la sută şi au realizat eco­nomii de 1.332 lei. Radu Romulus .................corespondent-voluntar Importante succese ROMAN. — Luptând pentru realizarea sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M R. din 19-20 August a. c. muncitorii de la cooperativa meşteşugă­rească de producţie „1 Mai“ din Roman obţin importante succese în producţie. Astfel datorită aplicării metodelor so­vietice secţia Comandă a cooperativei şi-a îndeplinit planul de producţie pe luni Septembrie în proporţie de 104 la sută, iar secţia Reparaţie a realizat o depăşire a planului de 80 la sută. Fruntaşi în lupta pentru cât mai multă încălţăminte sunt: tălpuitorul Ifrim Va­­sile care şi a supraîndeplinit norma, lu­nară cu 120 la sută,, precum şi muncitorii Toader Vasile, Sarvanghel Saul, Baciu Vasile şi Bucur Teodor. Petru Frunză corespondent voluntar „Zilele tehnicii sovietice“ In cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice se vor organiza în întreaga ţară, cu­ începere de la 15 octombrie, „Zilele tehnicii sovietice“­Această acţiune are scopul de a popu­lariza succesele ştiinţei şi tehnicii sovie­tice în industrie şi agricultură, precum şi rezultatele obţinute în ţara noastră in ur­ma aplicării metodelor de muncă sovie­tice. „Zilele tehnicii sovietice“ se vor des­făşura sub lozinca „Aplicând ştiinţa şi tehnica sovietică, să producem mai mult, mai ieftin şi mai bine pentru bunăstarea poporului muncitor“. Cu prilejul „Zilelor tehnicii sovietice“, petroliştii vor dezbate şi extinde metodele sovietice de foraj rapid, minerii, metoda graficului ciclic, metalurgiştii, mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii pie­selor de schimb pentru agricultură, a produselor metalice de larg consum, ex­tinderea aplicării metodelor înaintate so­vietice de tăiere a metalelor, precum şi ac­tivitatea în domeniul inovaţiilor. Oamenii muncii din transporturi se vor preocupa de metodele sovietice în domeniul trac­ţiunii şi întreţinerii, constructorii, de ex­tinderea iniţiativei zidarului Gheorghe Cioc şi a metodelor sovietice de fabricare a cărămizilor, de exploatare a utilajului şi de proiectare a construcţiilor de lo­cuinţe. Muncitorii din industria uşoară vor urmări îndeosebi generalizarea experien­ţei înaintate sovietice în valorificarea re­zervelor­­ interne, îmbunătăţirea continuă a calităţii, lărgirea sortimentelor produ­selor de larg consum. In industria ali­mentară se vor dezbate, în aceste zile, problemele folosirii înaintatei tehnici­­so­vietice pentru îmbunătăţirea calităţii pâinii, a mezelurilor şi a altor produse de carne, pentru îndeplinirea la înalţi in­dici calitativi a vinificării etc. Colectivele gospodăriilor agricole­­ de stat vor studia, în lumina experienţei so­vietice, mărirea producţiei de lapte pe cap de vacă furajată şi reducerea preţu­lui de cost pe litru de lapte, extinderea metodei sovietice Basti Baghirova pentru culesul rapid al bumbacului, iar mecani­zatorii de la S.M T., metoda lui Ivan Saţchi, succesele şi metodele cele mai bune în munca combainierilor, metoda tractoristului sovietic Ivan Bunecv. Oamenii muncii din comerţ pregătesc schimburi de experienţă în aplicarea me­todei Corovdim­. In întreaga ţară, o serie de organizaţii de masă şi instituţii culturale, sindicatele, U.T.M., A . L.U.S., A.S.I T., Societatea de ştiinţe agricole „I. V. Miciurin“, în cola­borare cu întreprinderile şi organizaţiile economice, vor organiza în cadrul „Zilelor tehnicii sovietice" consfătuiri pe ţară şi locale, pe ramuri de producţie, iar în în­treprinderi se vor organiza conferinţe in legătură cu diferite metode sovietice, re­cenzii de cărţi tehnice sovietice, comuni­cări la stațiile de radio-amplificare asu­pra rezultatelor obținute de muncitorii din fabrica sau localitatea respectivă în urma aplicării metodelor sovietice. Activitatea comitetului regional A.R.L.U.S.-Galaţi GALAŢI. — Răspunzând dorinţii oa­menilor muncii, de a cunoaşte cât mai multe din realizările marelui popor sovie­tic, comitetul regional A.R.L.U.S.-Galaţi a ţinut în trimestrul III al anului acesta 1.820 de conferinţe în oraşele şi satele din regiune. Deasemeni, pentru popularizarea cărţii sovietice au fost organizate 303 re­cenzii, la care au luat parte 8.200 de ci­titori. Cele 7 expoziţii, ilustrând aspecte din viaţa marelui popor sovietic, au fost vi­zitate de peste 8.500 de cetăţeni. Au fost înfiinţate 208 cursuri de limba rusă pentru ciclurile I, II şi III, la care s-au înscris peste 2.950 de oameni ai muncii.

Next