Munca, august 1954 (Anul 10, nr. 2114-2138)

1954-08-01 / nr. 2114

Duminică 1 august 1954 — nr. 2114 MUNKA Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. In cadr­ul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C.C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comite­tului regional U.T.M. Piteşti, a vorbit des­pre succesele tinerilor din regiune în îndepli­nirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regio­nal U.T.M. Pitești are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tineretului la În­deplinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrîială, de la Complexul C.F.R. „Griviţia Roşie", a arătat că organi­zaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţămîntu­­lui teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă, trebuie să fie în cen­trul atenţiei organizaţiilor U.T.M. Au vorbit apoi tovarăşii Gtr.Găvruş, prim secretar al comitetului regional U.T.M.-Con­stanţa, Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., Boda Geza, activist al comitetului U.T.M. al Regiunii Autonome Maghiare. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov. Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a subliniat rolul literaturii, în educarea comunistă a tinerei generaţii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfăţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-1 la fapte patriotice şi de a demasca chipul hidos ■­­ duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii căr­ţilor pentru educarea comunistă a tineretu­lui, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scriitori şi a activităţii cenaclurilor literare. In creaţia unor scriitori se mai vădesc man­if­es­­tări de apolitism şi schematism. Uniunea Scrii­­torilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutora­rea presei de tineret şi co­pii. Vorbitorul şi-a lu­at angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit despre succe­sele importante obţinute de către organiza­ţiile U.T.M. din Forţele Armate, ajutoare de preţ ale comandanţilor, organelor politice şi organizaţiilor de partid, nu lupta pentru ridi­carea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de disciplină şi hotărîre, de vitejie şi price­pere, de îndeplinire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat faptul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Vorbitorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pen­tru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor ate­liste din Forţele Armate.­­A luat apoi cuvîntul tov. Victoria Dorofetei, muncitoare fruntaşă la fabrica „Flora" Bucu­reşti. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M. a făcut o analiză critică a activităţii Biroului C.C. U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa întăririi activităţii brigăzilor ute­­miste şi posturilor de control şi a atragerii ti­neretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majoritatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi în mod autocritic activitatea, vorbitorul a arătat că în munca sa s-au ma­­nifestat o seamă de lipsuri, ca superficiali­tate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al co­mitetului raional U.T.M. Cîmpina, a arătat că multe hotărîri ale organelor de conducere ale P.M.R. și ale U.T.M. nu sunt îndeplinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministrului fcCulturii, a înfăţişat în cuvîntul său marile succese obţinute de regimul trpstru democrat, popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile care demnd de el, au încă lipsuri serioase în privinţa a­­tragerii tineretului în munca cultural-artistică, îu educarea ideologică a tinerilor. Se desfă­şoară slab munca culturală de masă î­n rîndu­­rile tineretului de la sate. Organele Ministe­­rului Culturii cit şi secţiile culturale ale sfatu­rilor populare, în colaborare cu U.T.M., tre­buie să-şi concentreze atenţia asupra atragerii tineretului în activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la anii bro­şuri agrotehnice, cărţi literare şi de populari­zare a ştiinţei. Este necesar să se­­ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii maghiari şi romîni din patria noas­tră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C.C. al U.T.M. Totuşi, în munca de educare a tineretului există serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară ca şi în alte regiuni, munca de educare patrio­tică şi internaţionalistă a tinerilor a fost dusă îngust, rezumîndu-se uneori numai la învăţă­­mîntul politic şi la cîteva conferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătăţiri muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească radical meto­dele de muncă, să dea un ajutor concret co­mitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, redac­tor şef al ziarului „Scînteia tineretului", a finalizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. ,,Scînteia tineretului" se ocupă Insuficient de educaţia patriotică a, tineretului, nu prezin­tă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuţişul tocit, se publică prea puţine articole de satiră şi humor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate se datoresc pe de o parte unor slă­biciuni îr­ munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapre­ciat importanţa organului său central de presă și n-a exercitat o îndrumare politică­ și ideolo­gică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov. Maria Dumitrescu acti­vistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comitetu­lui regional U.T.M. Baiia Mare, a arătat că datorită îndrumării primite din partea comi­tetului regional de partid, tinerii din regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi în agricultură. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activitatea orga­nizaţiilor U.T.M. din regiunea Baia Mare, a­­rătînd că unele organizaţii n-au combătut c­­lărie manifestări ale naţionalismului şi mis­ticismului. A vorbit apoi tov Gelu Cahu, inginer la S.R.N.-Galaţi. In­ numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnă­raş a adresat un călduros salut conferinţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea sportivă din ţara noastră cunoaşte b­­anii regimului de­mocrat-popular o m­are dezvoltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contri­buţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura po­sibilităţilor create de partid şi guvern, mani­­festîndu-se o seamă de slăbiciuni a căror răspundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice şi a sportului şi în primul rind C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou avînt mișcării noastre sportive de masă, mijloc important de educare comunistă a tineretului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activi­tatea Uniunii Tineretului Muncitor reprezintă încă o dovadă a dragostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activitatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vor­bitoarea a arătat răspunderea ei personală pen­tru aceste lipsuri, pentru activitatea nesatis­făcătoare a secţiilor : elevi, studenţi, pionieri, internaţională—ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru faptul că nu nici o plenară a C.C. n-a fost discutată o problemă atît de impor­tantă ca munca U.T.M. în şcoli şi facultăţi. Tov. Constantin Cîrţînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succe­se ale organizaţiilor U.T.M. de la sate în mo­bilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, a arătat că există încă lip­suri mari în munca educativă a tineretului să­tesc. Luînd cuvîntul tov. Vasilie Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat juste­ţea analizei profunde făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la conferinţă, conducerii U.T.M. şi lui personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului c.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că nu munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective; critica şi îndeosebi critica de jos au fost înăbuşite. In munca C.C. al U.T.M. Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Conferinţei pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Daica şi I. Fazet­aş, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi: alegerea noului Comi­tet Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi a Comi­siei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candidare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Tovarăşi, In numele C.C. al U.T.M, mulţumim tutu­ror delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne în organul cen­tral de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta rea­lizările dobîndite pînă acum de Uniunea Ti­neretului Muncitor şi vom lupta pentru lichi­darea lipsurilor existente. Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Conferinţei. Ne vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de prin­cipiul muncii colective, vom dezvolta demo­craţia internă în viaţa organizaţiei, vom în­tări permanent legătura cu masa tineretului. Întreaga muncă a U.T.M. trebuie să fie în­dreptată spre îndeplinirea cu succes a sarci­nilor trasate de Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. Ne luăm angajamentul faţă de partidul nostru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot­ devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica ni­velul muncii U.T.M. la înălţimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei noastre au subli­­niat cu multă tărie justeţea aprecierilor fă­cute de Biroul Politic al C.C. a­ P.M.R. în hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Din discuţii au reieşit o serie de realizări Lista membrilor Alecu Costică; Apostol Maria; Amtouş Gheorghe; Amariei Constantin; Alexovici An­­toaneta; Ardeleanu Constantin; Alberth Fran­­cisc; Borduz Lazar; Baciu Maximilian; Bucur V. Ioan; Cîrcei Ioan; Cîrţînă Constantin; Chirilescu Niculae; Chiciu Niculiţa; Cotigă Ioan; Coibu Emilia; Katoka Anton; Cîmpeanu Valentin; Dudaș Traian; Duca P. Dimitrie; Draghici A. Constantin; Dobrescu Miu; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Faze­kas Ludovic; Florea Vasile; Florea Aurel; Gavrea Iosif; Gold­ Agneta; Goldstein Iosif; Bogdan Maria; Copil Maria; Costea Gavril; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru; Farczadi Elisabeta; Făgărăşanu Mioara; Găvruş Gheor­ghe; Iureş Ştefan; Leica Adam; Lodovici Şedinţa plenara a Sîmbătă seara a avut loc şedinţa ple­nară a Consteului Central al Unirii" Ti­­neretului Muncitor care a ales Biroul şi Se­cretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C. C. al U. T. M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcei 3. — Constantin Cîrţînă 4. — Dimitrie Duca 5. — Traian Dudaş 6. — Ludovic Fazekaş 7. — Vasile Florea 8. — Cornel Fulger 9. — Cornelia Mateescu 10. — Gheorghe Petre 11. — Vasile Pîrvan şi a aparatului său s-au înrădăcinat birocra­tismul și formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sunt destule forţe in stare să lichideze lipsurile semnalate, să ridice activitatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în organizaţia revolu­ţionară a tineretului. Garanţia continuei îm­bunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie con­ducerea şi îndrumarea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncito­resc Român. „ Din numărul total de tineri ce tmuncesc la mina Petrila aproape 95% sunt antrenati în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organizaţia U.T.M. în cola­borare cu comitetul sindical şi sub condu­cerea comitetului de partid a format 58 bri­găzi de producţie care folosesc metoda gra­ficului ciclic şi alte metode sovietice, iar sectorul I al minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaş pe mină. Brigada con­dusă de tov. Haidu Iuliu lucrează in contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează in contul­­anului 1956. Cu toate acestea, a arătat în continuare vorbitorul, mai sunt unii tineri care nu res­pectă disciplina în muncă, nu manifestă sufi­cientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea ca şi alte lipsuri se datoresc slăbiciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comitetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-a luat angajamentul să depă­şească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U. T. M., a subliniat în cuvîntul său dra­gostea şi prestigiul de care se bucură tine­retul rom­în şi organizaţia sa revoluţionară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în continuare despre lipsurile U.T.M. în răspîndirea cărţii,­­ în munca de îndrumare a tinerilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului“, ale revistei „Tînărul leninist" şi ale Editurii Tineretului. A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tineretului din industrie. Comisia de numărare a voturilor a decla­rat aleşi în Comitetul Central al Uniunii Ti­neretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de asemenea aleşi 9 mem­bri ai Comisiei­ Centrale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost primită cu un deo­sebit entuziasm de către cei prezenţi. După citirea salutului, participanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi apla­uze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Pa­rtidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi invitaţii la Conferinţă au mani­festat puternic pentru U.R.S.S., pentru glo­riosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Comunist Leni­nist. In încheiere participanţii au Intonat „In­ternaţionala", obţinute de organizaţiile U.T.M. sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei au d­at posibilitatea generalizării experienţei pozitive şi a meto­delor juste de­ muncă ale unor organe şi or­ganizaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în­­tr-un spirit critic şi autocritic ; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care frînează ac­tivitatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cu­vîntul, au făcut propuneri importante pentru îmbunătăţirea muncii Uniunii Tineretului Mun­citor. Sarcina noastră nu se termină odată cu în­cheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebuii să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român, părţile pozitive, experienţa înaintată a unor organizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, dezvăluite în cadrul Conferinţei, şi sarcinile pe care parti­dul ni le-a pus în faţă. Sarcina noastră principală este de a mobi­liza masele, cele mai largi ale tineretului spre a contribui în mod activ, calificat şi cu entu­ziasm la realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a produc­ţiei bunurilor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oa­menilor muncii. C. C. al U. T. M. Harogsin Maria; Iliescu Ioan; Iacomi Ioan; Iozsa Chizela; Iordache Gheorghe; Mateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. Ioan; Micola Gheorghe; Petre Gheorghe; Pârvan Vasile; Pop Gheorghe; Petre C. loan; Radu Constan­tin; Radu P. Gheorghe; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Simion; Stoiculescu Marin; Sucioaia Cons­tantin; Șandru Maria; Simion Dumitru; Tro­fin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constantin. ■ Iosif; Alarinescu Toma; Aloldoveanu Zenovle; Nichita Iosif; Olteanu Miron; Piucă Petre; Pe­­trovici Alexandru; Soare Gh. Vasile; Tiron Ecaterina; Voicu Andrei. C. C. al U. T. M. 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi 1. — Constantin Drăghici 2. — Ioan Iliescu 3. — Ana Spiridon 4. — Alarin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.Al. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ion Cîrcei, secretar 5. — Ludovic Fazekas, secretar 8. *—• Cornelia Atateescu, secretar 1 Şedinţele de sîmbătă Cuvîntul de încheiere rostit de top. C. Fulger Lista membrilor supleanţi ai C. C. al U. T. M. Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie Bobocea Gheorghe; Crivel Gheorghe; Flo- Savin Stelian; Toth Ștefan; Teoreanu Ion; Iescu Emanoil; Lungu Iordana; Roșu Maria; Tudose I. Dumitru. In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a dezbătut sub toate aspectele problemele cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naționale a țării și la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Hotărîrile plenarei, prevăzînd dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, puri ca o sarcină de primă importantă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a indus­triei uşoare şi alimentare şi sporirea pro­ducţiei bunurilor de consum popular­ Hotărîrile plenarei C.C. au avut un pu­ternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Romînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de larg consum a devenit o cauză a întregu­lui popor. In anul care s-a scurs după, plenara C.C. producţia mărfurilor de con­­sum­ popular a crescut considerabil. De pildă, producţia ţesăturilor de bumbac, a sporit cu 10 la sută, a ţesăturilor de mă­tase — cu 12 la sută, a poplinului — cu 84 la sută, a încălţămintei — cu 7 la sută, a articolelor de pielărie — cu 104 la sută, a vaselor de fontă — cu 21 la sută. Un rol important în mobilizarea oame­nilor muncii pentru realizarea programu­lui de ridicare cît mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, revine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia“, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotărîrilor Plenarei din au­gust a C.C. Ele au publicat numeroase ar­ticole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îmbunătăţirea muncii po­litice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor populare. In coloanele ziarelor se generalizează expe­rienţa muncii de partid şi sindicale, se popularizează iniţiativa întreprinderilor care produc obiecte de consum popular, succesele în muncă ale inovatorilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi gu­vernul democrati popular au dublat a­­proape volumul prevăzut al investiţiilor în ramurile industriei producătoare de bunuri de larg consum. De pildă, în in­dustria alimentară investiţiile vor creşte de la 980 milioane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953—1955, iar în industria textilă şi de încălţăminte — cu 1,3 mi­liarde de lei­Aceste investiţii reprezintă o bază pu­ternică pentru ridicarea continuă a pro­ducţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini economice dintre cele mai impor­tante depinde într-o măsură considera­bilă de folosirea rezervelor interne ale fie­cărei întreprinderi, de desfăşurarea largă a iniţiativei oamenilor muncii. Ţinând sea­­­mă de acest lucru, ziarele combat energic tendita manifestată de unii conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi a­­nume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezolvată numai pe sea­ma construirii de întreprinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată­ mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pen­tru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor­­şi îmbunătăţirea ca­lităţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi mun­citori. Aceste consfătuiri au ajutat la cu­noaşterea mai concretă a muncii întreprin­derilor din industria uşoară şi alimentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvă­luirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publi­carea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfă­tuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", precum şi ale con­sfătuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de conducere din principalele întreprinderi de ţesătorii şi filaturi din ţară. Realizarea­­propunerilor făcute la această consfătuire a contribuit în special la faptul că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a sporit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa acestei fabrici, care a desfăşu­­­rat o largă întrecere socialistă pentru fo­losirea rezervelor interne, a fost însoţită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia“ publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, raio­nale şi orăşeneşti de partid şi organiza­ţiile de bază ale partidului conduc între­prinderile din industria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular­ Pe lângă articolele de fond şi alte materiale, aces­tor probleme le-au fost consacrate articole scrise de secretari de organizaţii de par­tid, ingineri şi tehnicieni din întreprin­deri şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", scria că rezervele Interne din fiecare în­treprindere pot fi descoperite şi folosite în întregime numai în cazul cînd pentru a­­ceasta vor fi atraşi toţi comuniştii, toţii muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romî­nia există încă o disproporţie între capa­citatea de producţie a filaturilor şi fabri­cile de ţesut, ziarele „Scînteia „Munca"* şi „Romînia liberă" au tratat pe larg lupta pentru descoperirea şi folosirea re­zervelor interne, pentru o mai bună folo­sire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg experienţa în muncă a brigăzii filatoarei Antoaneta Ale­xovici de la uzinele textile 1 7 Noiembrie, care a mărit randamentul maşinilor cu a­­proape 9 la sută. In fata fabricilor de ţesut, a industriei încălţămintei şi pielăriei s-a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele prim-torcă­­torului Al. Ştefănescu de la fabrica de postav Buhuşi, directorului fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău şi altele, „Scînteia" a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permit­­ca prin cheltuirea cu economie a materiilor prime să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia" con­ducătorilor întreprinderilor şi organiza­ţiilor de partid în dezvoltarea producţiei articolelor metalice de larg consum, in special în marile întreprinderi metalurgice si electrotehnice. Ziarul a criticat pe con­ducătorii care nu au vrut să înţeleagă că pe lingă îndeplinirea planului de produc­ţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi articole metalice de larg consum.­­ Ca urmare a publicării în ziar a mate­rialelor critice, uzinele „23 August“ şi-au reorganizat secţia pentru producerea arti­colelor de larg consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea spo­ririi sortimentului de la 12 la 21 de ar­ticole şi au sporit în trimestrul al II-lea vohimul producţiei de larg consum cu 59 13 sută In lupta întregului popor pentru creşte­rea producţiei obiectelor de larg consum, un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiati­vei creatoare a oamenilor muncii, orga-* nizarea întrecerii socialiste pe scară na­ţională. Ziarul „Munca“ a publicat o se­rie de materiale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în munca a organizaţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania" din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara­ şi a altora. In numeroase întreprinderi din in­dustria uşoară a avut un larg ecou publi­carea în acest ziar a dezbaterilor consta­­tarii colectivului fabricii „Industria Bum­bacului A" cu reprezentanţii fabricilor fur­nizoare, ai organizaţiilor comerciale in­teresate şi cu reprezentanţii ministerelor.­Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespon­dentele oamenilor muncii consacrate dez­voltării producţiei bunurilor de larg con­­­­sum. Ziarul „Munca", de pildă, a introdus în coloanele sale rubrica „Tribuna parti­cipanţilor la întrecere". Cititorii urmăresc cu interes materialele care se publică in această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia“ a criticat în mo­d just ziarul „Munca“ pentru alta iniţiativă şi îndeplinirea nesatisfăcătoare de către acest ziar a rolului organizator în întrecerea socialistă, în special în ra­murile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la pro­o­blemele producţiei mărfurilor de larg con­sum publică şi ziarul „România liberă“.­­El concentrează atenţia cititorilor în spe­cial asupra problemelor sporirii producţiei obiectelor de larg consum în industria lo­cală. Ziarul a publicat o serie de mate­riale critice şi autocritice ale unor preşe­dinţi ai comitetelor executive ale unor sfa­turi populare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploieşti), I. Vanţuu­ (Regiunea Baia Ma­re), Paul Bugin (Regiunea Autonomă Maghiară) şi alţii. In coloanele ziarului „Romînia liberă­“ se publică sistematic materiale la rubrica­ „Cît mai multe produse din materiale economisite“- O lipsă este aceea că in această­­ rubrică apar rareori scrisori şi corespondente ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia", „Romî­nia liberă" şi „Munca" au publicat nu­­meroase materiale, între care articole şi corespondente ale activului de autori, tra­tarea problemelor legate de creşterea pro­ducţiei obiectelor de larg consum şi de îmbunătăţirea calităţii lor nu are încă un caracter sistematic şi consecvent.­ Este drept că în ultimul timp această activitate s-a înviorat în legătură cu pregătirea in vederea celei de-a zecea aniversări a eli­berării Romîniei. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmăresc stăruitor eficacitatea materialelor publi­cate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţa de faptul dacă au fost luate sau nu mă­surile cuvenite pentru înlăturarea defi­cienţelor; dacă nu sînt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamen­tele în producţie, publicate în presa, ce greutăţi întîmpină colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la luptă comună pentru creşterea producţiei obiec­telor de larg consum, pentru îmbunătăţi­rea calităţii lor. înconjurîndu-se cu o lar­gă reţea de corespondenţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor, ziarele „Scîn­teia“, „Romînia liberă" şi „Munca" vor deveni o armă şi mai puternică a Parti­dului Muncitoresc Român în lupta lui pen­tru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Articol apărut în „Pentru pace trainicii pentru democraţie populară!“ nr. 31 (299)., REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum—cauză a întregului popor „Scînteia" — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, „Romînia liberă“ — organ al Sfaturilor Populare din Republica Populară Romînă, „Munca“ — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă Pag. 3-a Mai multă atenţie muncii culturale în unităţile agricole de stat din regiunea Constanţa Pentru buna desfăşurare a lucrărilor a­­gricole din vara aceasta, multe comitete de întreprindere din unităţile agricole de stat din regiunea Constanţa, sub îndru­marea organizaţiilor de partid, au folosit cu pricepere forme diferite ale muncii cul­turale de masă. Un preţios ajutor l-au adus foile volante editate în mai toate unităţile. Primul număr al foii volante de la S­ M.T.­Cobadin, de pildă, analizează mo­dul cum se desfăşoară munca în cam­panie. Cu această ocazie se împărtăşeşte experienţa pozitivă a brigăzilor 16 şi 17 care s-au situat în fruntea întrecerii. Pe de altă parte, sunt criticate concret şi no­minal lipsurile din brigăzile 14, 9 şi 4 unde s-au manifestat abateri de la disci­plina muncii. Anumiţi tractorişti de aici, printre care Gheorghe Popescu, nu îngri­jeau tractoarele conform normativului. In­­tr-una din foile volante de la S.M.T. „Re­­mus Opreanu", într-un articol intitulat „Un comitet de întreprindere delăsător", tovarăşul Murat Gheldagi, şeful secţiei po­litice, critică comitetul de întreprindere şi pe preşedintele acestuia, tovarăşul Preda Vasile, pentru lipsa de preocupare în orga­nizarea întrecerii, pentru delăsare în ac­ţiunea de popularizare şi extindere orga­nizată a metodelor înaintate. Se scot de asemenea în evidenţă lipsurile în ce pri­veşte crearea condiţiilor pentru desfăşu­rarea activităţii culturale în rîndurile trac­toriştilor aflaţi în campanie. In încheiere, tovarăşul Murat indică şi căite pentru îm­bunătăţirea muncii politice şi culturale în staţiune. Unele staţii de radio-amplificare, cum ar fi cele de la gospodăriile agricole de stat din Panduri, Jegălia, Ciocîrlia și S.M.T.­Hagieni, mînuind cu curaj arma satirei au contribuit la înlăturarea multor neajunsuri. Astfel, s-au prezentat scenete scurte, lucrări humoristice, dialoguri etc. Au fost folosite ,cu succes și alte forme ale muncii politice de masă ca: gazetele de perete, panourile de onoare, lozincile, munca de lămurire de la om la om. In multe unităţi agricole de stat munca cultural-educativă nu s-a ridicat totuşi la înălţimea sarcinilor. Conţinutul a multe foi volante, gazete de perete, lozinci, este încă abstract, insuficient legat de sarci­nile ce revin unităţilor agricole. In foi vo­lante şi gazete de perete apar deseori arti­cole cu caracter general, în care nu se ia o atitudine combativă împotriva lipsurilor şi nu se indică măsurile pentru înlăturarea lor, nu sunt criticaţi concret cei care se fac vinovaţi de abateri. Comitetul de re­dacţie de la G.A.S.-Ciocîrlia pierzînd din vedere problemele social-culturale, de pro­tecţia muncii, de generalizare a experien­ţei pozitive şi a metodelor înaintate, s-au ocupat exclusiv de înregistrarea mecanică a mersului muncii, subapreciind rolul or­ganizator al foilor volante și gazetelor de perete. Fără îndoială că multe din aceste defi­ciențe puteau fi evitate cu sprijinul com­i­tetului regional al sindicatului muncitori­lor agricoli. Acesta însă nu s-a ocupat în suficientă măsură de îndrumarea mun­cii culturale, ceea ce a făcut ca u­­nele comitete de întreprindere, ca cele de la gospodăriile agricole de stat din To­­praisar, Progresul, Agigea şi Donca Sima să nu editeze foi volante. De asemenea, echipele artistice de la G.A.S. din Ţepeş Vodă şi Ciocîrlia şi de la S­M.T.­Sibioara s-au autodesfiinţat. Tovarăşul Solomon Abramovici, care răspunde în cadrul comi­tetului sindical regional de munca cultu­rală de masă, recunoaşte că n-a acordat agitaţiei politice de masă importanţa cu­venită, dar nu face nimic pentru îndrepta­rea situaţiei. Acum, cînd pe ogoare se dă bătălia pen­tru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, este necesar ca munca culturală de masă să fie mai concretă, mai strîns legată de viaţă, de principalele probleme ce se pun oamenilor muncii din agricul­tură. Pentru ridicarea nivelului muncii educative trebuie folosite cu pricepere şi multă operativitate toate mijloacele şi toate formele de agitaţie. Poate fi extinsă iniţiativa colectivului de la S.M.T.-Coba­­din care, pe lingă foi volante, panouri de onoare şi gazeta de perete centrală, a do­tat brigăzile cu gazete de vagon şi gra­fice de producţie. Acolo unde există posi­bilităţi este bine ca foile volante să apară săptămînal, cuprinzînd problemele cele mai arzătoare. In centrul preocupărilor cor­­ectivelor de redacţie ale acestor foi şi ale gazetelor de perete trebuie să stea popu­larizarea metodelor înaintate, probleme le­­gate de folosirea completă a capacităţii de lucru a maşinilor, de folosire a cuplajelor, de aplicarea metodelor Brediuc şi Buncev şi a iniţiativei lui Anghel Oprea. Nu trebuie neglijate condiţiile de trai ma­teriale şi culturale ale mecanizatorilor aflaţi in campanie. Pe aici şi la bazele de recepţie, la staţiile de radio-amplificare se pot organiza conferinţe, scurte scenete satirice, cuplete şi dialoguri inspirate din viaţa de la locul de muncă. Brigăzile ar­tistice de agitaţie să fie temeinic pregă­tite pentru ca să poată prezenta programe bine alcătuite la locul de muncă. Gazetele de perete, ediţiile speciale ale acestora, foto-montajele, citirea ziarelor în colectiv, pot completa cu succes mijloacele de agi­taţie. Folosind cu pricepere toate cele de mai sus, vom contribui la ridicarea conştiinţei muncitorilor, îi vom ajuta să înţeleagă mai uşor justeţea liniei partidului, impor­tanţa ce o are pentru întreg poporul mun­citor strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din acest an­ GR. ZOLIC

Next