Munca, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2139-2164)

1954-09-01 / nr. 2139

Pag. 2-a Din experienţa noastră în aplicarea metodei Covaliov • mn R­­­tV I • Studierea, aplicarea şi răspîndirea lar­gă a experienţei înaintate sunt izvoare de bază ale creşterii productivităţii muncii. Aceasta are o deosebită importanţă pen­tru sporirea producţiei bunurilor de larg consum şi îmbunătăţirea calităţii lor. Fără îndoială că una din cele mai bune metode de generalizare a experienţei îna­intate este aceea a inginerului sovietic F. L. Covaliov. In ce constă ea ? Esenţa metodei Covaliov este analiza şi studierea amănunţită a unor operaţiuni efectuate de mai multe muncitoare frunta­şe, sinteza unei metode de lucru din ele­mentele cele mai bune ale analizei de mai sus şi răspîndirea în masă a acestei sin­teze. Să exemplificăm această definiţie. Luînd, de pildă, ca problemă legarea fi­rului la maşina cu ineluşe (ring), prima, fază, adică analiza, constă în cercetarea amănunţită a mînuirilor pe care le fac cele mai bune muncitoare pentru legarea firului; a doua fază constă în sintetizarea unei metode din cele mai bune mişcări ale acestor mînuiri; iar a treia fază, în răs­pîndirea ştiinţifică a noii metode elaborate. Colectivul cabinetului tehnic din fabrica F.R.B., sprijinit de conducerea administra­tivă şi de comitetul de întreprindere, sub îndrumarea comitetului de partid, a por­nit în luna martie a.c. la o acţiune orga­nizată în vederea răspîndirii celor mai înaintate metode de muncă ale fruntaşi­lor din fabrică. Ţinînd seama de o nece­sitate obiectivă, am ales pentru început secţia ringuri. După întocmirea unui plan de acţiune, care a fost bine studiat, cabi­netul tehnic a trecut la aplicarea lui. Prima fază din acest plan, care preve­dea analiza şi studierea amănunţită a o­­peraţiunii de legare a firului executată de mai multe muncitoare fruntaşe, a avut ca rezultat găsirea unei sinteze raţionale a executării acestei operaţiuni. In urma foto-cronometrurilor, s-au constatat, de pildă, timpi de legare diferiţi şi deosebiri în ce priveşte calitatea operaţiunii şi efor­tul fizic depus. Analiza amănunţită a acestor mînuiri ne-a dat posibilitatea găsirii celei mai ra­ţionale metode atît în ce priveşte calita­tea operaţiunii, cit şi timpul necesar pen­tru efectuarea ei. De exemplu, tovarăşa Ecaterina Socaciu avea cea mai bună me­todă de oprire a fusului, dar în acelaşi timp nu executa destul de bine din punct de vedere calitativ ultima fază a operaţiu­nii, adică lipirea firului propriu-zis Tovarăşa Teodora Mîndroc, care exe­cuta cel mai rapid operaţiunea de legare, făcînd lipirea cea mai bună, depunea prea mult efort fizic în fazele intermediare ale operaţiunii de legare, adică la trecerea fi­rului prin „codiţa de purcel“ şi cursor. Tocmai în aceste faze intermediare tova­răşa Ecaterina Stefoglu avea mişcările cele mai raţionale, care erau rapide fără ca ea să depună eforturi mari. Rezultatele acestei analize au fost con­cretizate într-o instrucţiune de lucru ca o sinteză privind operaţiunea de legare a fi­rului. Faza a treia a planului de acţiune pre­vedea răspîndirea în masă a acestei ins­trucţiuni de lucru. Intîi s-a stabilit care să fie muncitoarele cu care să se înceapă Instructajul; în funcţie de aceasta, servi­ciul de producţie şi-a trecut în plan crea­rea condiţiilor tehnico-organizatorice pe locul de mun­că respectiv. In acelaşi timp, au fost alese trei muncitoare calificate care să îndeplinească rolul de instructori pe locul de producţie, precum şi un mai­stru cu experienţă îndelungată, sub a că­­rui îndrumare trebuiau să lucreze ins­tructoarele. Comitetul de secţie a primit ca sarcină din partea comitetului de întreprindere să sprijine efectiv acţiunea. In acest sens el a organizat consfătuiri de producţie cu muncitoarele cu care urma să se înceapă instructajul, consfătuiri în care s-a prelu­crat însemnătatea şi conţinutul metodei Covaliov. De asemenea, responsabilul co­misiei muncii de masă în producţie, pre­Din tabelul de mai sus se vede clar re­ducerea simţitoare a timpului pentru exe­cutarea operaţiunii de legare a firului la ring operaţiunea cea mai frecventă în filatura de bumbac. Iată acum şi urmările practice ale ac­ţiunii întreprinse. Să luăm, de exemplu, pe tovarăşa Elena Orleanu, înainte de in­structaj, ea deservea două părţi de ring. La două luni numai după ce a fost ins­truită, a reuşit să lucreze la trei părţi de ring. înainte, la cele două părţi de ring, ea cheltuia pentru lichidarea ruperilor de fir, circa 60 minute intr-un schimb (600 ruperi X5,9”=3540”*59’). Astăzi, cu toa­te că deserveşte trei părţi de ring ea chel­tuieşte în acelaşi scop numai 45 minute. In felul acesta productivitatea muncii a cres­cut cu peste 50 la sută. Pe de altă parte, atît­­datorită reducerii timpului de legare cit mai ales datorită executării în mod co­rect a operaţiunii de legare, calitatea fi­relor s-a îmbunătăţit simţitor. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea ca­lităţii au influenţat direct sporirea cîşti­­gului muncitoarei respective. Pînă în prezent au fost instruite după cum şi responsabilul cu munca culturală, au fost îndrumaţi în vederea sprijinirii efective a aplicării şi popularizării acestei acţiuni. Avînd aceste premize create, tovară­şele Paulina Toma, Suzana Aldoiu şi Ma­tilda Traduc, sub directa supraveghere a tovarăşului Valter Ştefan, şi-au început munca de instruire. In prealabil, pentru a ne putea da seama mai bine de rezulta­te, instructoarele au cronometrat timpul de executare al operaţiunii respective la toate muncitoarele care urmau să fie ins­truite şi au analizat şi calitatea muncii lor. Apoi, după ce s-a făcut instructajul teoretic şi practic la locul de muncă, s-au executat la anumite intervale de timp cî­­teva cronometrări. Iată ce au arătat ace­stea : metoda Covaliov 347 de filatoare, urmînd ca pînă la 7 Noiembrie a.c. să cuprindem întreaga secţie ring. Trebuie arătat că reuşita introducerii şi extinderii experienţei înaintate presupune o urmărire şi studiere temeinică a rezul­tatelor obţinute, a greutăţilor ivite. Acest lucru pretinde o colaborare principia­lă între organele tehnico-administrative şi cele sindicale, în scopul folosirii cu pricepere a consfătuirilor de producţie, a mijloacelor de agitaţie, pentru sprijinirea concretă a muncitorilor. După terminarea instructajului asupra operaţiunii de legare a firului, pe baza metodei Covaliov, vom trece la răspîndi­rea ştiinţifică a altor operaţiuni în secţia ringuri şi odată cu aceasta la instruirea muncitoarelor din celelalte secţii ale fila­turii. Ţinînd seamă de rezultatele obţinute pînă în prezent, sîntem convinşi că vom contribui la ridicarea activităţii întreprin­derii noastre pe o treaptă superioară. Ing. EUGEN TAUB „Filatura Rom­înească de Bumbac“ Bucureşti. Evoluţia reducerii timpului de executare a operaţiunii de legare a firului la ring, înainte şi după instructaj Timpii de executare a operaţiunii în secunde g " -------—---—------- -------’•S înainte de . §’■§ Numele instructaj DuP* instructaj J S s,-------------------------------------—----------------—------------------- g I Piron urnie le Media l-a ta II-ia ia III -«a <3 oronometrăr.'lor cronometra re cronometnare cronometra re § & j t DATA SEC. DATA SEC. DATA SEC. DATA SEC. K Gaur'lă Maria 26.3 9,30 15.4 6,03 4.5 4 27.5 3,9 138 Vlad Elsabeta M * 7,55 „ 4,9 „ 4,9 „ 3,81 98 Boțea Georgeta „ 5,40 „ 5,16 „ 4,5 „ 3,84 52 Tudor Victoria „ 8,23 „ 7,06 „ 6,30 „ 5,35 53 Orleanu Elena 30.3 5,9 * 4,5 11.5 3,35 1.6 3,33 65 Predescu Florida „ 7,0 — — * 5,85 „ 4,24 76 Negoiță Maria „ 5,66 „ 6,50 „ 4,66 „ 3,60 58 r(\ .sru Schimb de experienţă pentru extinderea forajului cu apă RACMJ (Coresp. „Munca"). — Ţi­nînd cont de avantajele ce le prezintă metoda forajului cu apă, Consiliul Sindi­cal Regional­ Bacău, ajutat de comitetu­l raional sindical­ Petrol din Moineşti, a organizat un schimb de experienţă cu scopul de a extinde la cit mai multe bri­găzi de sondori această metodă. Au fost invitaţi să ia parte brigadieri, sondori şi tehnicieni din toate oficiile de foraj din Moldova. Din referatele ţinute de briga­dierul Ion Milea şi inginerul Gagiu de la oficiul de foraj turbobur, s-au des­prins multe învăţăminte. Pentru ca schimbul de experienţă să-şi atingă cît mai bine scopul, s-a organizat şi o demonstraţie practică la sonda unde fura brigada lui Ion Milea. Aci, acesta le-a explicat fiecare amănunt în parte. Din întrebările puse şi discuţiile purtate a reieşit dorinţa sondorilor şi brigadierilor de a învăţa cit mai multe în vederea a­­plicării forajului cu apă şi la sondele lor. foileton „Iluzionism şi prestidigitaţie“ Mai erau trei zile pînă duminică. In Aluniş, comună pilită in albia unor dealuri din raionul Teleajen, mai toţi discutau acelaşi unic eveniment: apro­piata sosire a unor artişti de circ. In ostreţele gardurilor atirnau anunţuri: „Atenţiune! Duminică în comuna dvs. trio Relikon! Trio! Trei ore de ris, 30 numere de atracţie, veselie, antren, iluzionism şi prestidigitaţie. Intrarea generală 3 lei!". Cumetrele, nelipsite de la viaţa cul­turală a comunei, comentau aprinse. „Cică duminică vine antrişti, d-ăia care înghite săbii şi umblă cu ucigă-l toaca". „Fugi d-aici, neică că le ride şi gâştele. Taica bătrînul mai crede d-astea. Ăştia sint comedianţi, d-ăia cu Vasilache şi Marioara, ca la bilet". Şi uite aşa, tura-vura. Se sfădeau femeile. Dar nu numai ele. Şi cei tineri, şi copiii. Aşa că nimeni nu s-a mirat dumi­nică, cind a văzut in sala cinematogra­fului atita suflare, in primele­ rinduri de bănci stăteau femeile bătrîne cu nepoţeii in poală, urmau apoi oamenii căsătoriţi, iar spre fundul sălii, tinerii. Spectatorii citau nerăbdători. După aproape trei sferturi de ceas de aşteptare peste ora anunţată, se auzi un sunet dogit. La a treia lovitură cortina se trase in lături şi pe scenă apăru primul reprezentant al Relikoni­­lor I Relikon-papa. Se înclină respec­tuos către sală şi cu multă elocvenţă începu să facă prezentarea programu­lui. Din cind in cind mai presăra şi cite un cuvint franţuzesc. — Dragi spectatori, bună seara. Permiteţi-mi să vă transmit un căl­duros salut de la colegii mei din Bucu­reşti. In astă seară veţi avea fericita ocazie să vedeţi un spectacol rivnit de altfel de mulţi, un spectacol de iluzio­nism şi prestidigitaţie. Prin undele­ telepatice voi face ca asistenţa din sală să ridă pină la lacrimi, să se clatine ca o pădure bătută de vint, iar la anu­mite persoane, prin autosugestie, le voi transmite gîndul meu. Voi executa şi cîteva experienţe ştiinţifice, la care vă rog să păstraţi cea mai mare tăcere. Sîntem puţini In ţară acei care încer­căm asemenea experienţe „ies gran­­des". Aceste experienţe au fost autori­zate de către însuşi sfatul popular regional in persoană. Cîteva bătăi din palme aduseră pe podiumul scenei o femeie învestmin­­tată într-o rochie lungă de seară, bro­dată cu fluturaşi de sticlă. Efect de scenă Era consoarta lui Relikon-papa. (De altfel „trio-ul", anunţat era un „duo". Printr-un hocus-pocus al maes­trului prestidigitator, un Relikon a dis­părut misterios, chiar înainte de apari­ţia lui pe scenă). A început programul. O oră întreagă sala a fost torturată cu un humor mai mult decit îndoielnic. Faimosul Relikon, care promisese adormirea întregii săli, se transformase acum intr-un jalnic măscărici, cum nici la bilciuri nu mai întîlnești. Mimind nereușit, a pornit o tiradă de insulte la adresa soacrelor. Măscăriciul se strîmba, plîngea, ridea, doar-doar o culege vreun zîmbet vesel. Fiindcă oamenii din sală zîmbeau. Insă amar. Din fund o voce de bas sparse penibila tăcere: — Lasă-te de baliverne d-astea, șefule Le-am mai auzit și la Giurgiu în ’914. Fă ceva cu adormirea, că de vreo trei nopţi nu mai am o lecuţă de somn — vorbi un bătrânel simpatic. Sala izbucni în ris. Relikonul îşi smulse basmaua de pe cap, îşi şterse lacrimile false şi se adresă spectatori­lor. — Şi acum, onorată asistenţă, va în­cepe partea tehnică a programului. Pri­mul număr, Bagheta magică. Al doilea număr, Cubul magic. Toate numerele erau „magice". Ca un adevărat Mefisto, Relikonul, avînd drept ajutor in spatele draperiei pe „jumătatea" sa, învirtea baghete, dădea foc la hirtei, înnoda sfori. Deodată se adresă plin de politeță către sală: — Onorată asistenţă, scuzaţi. Din cauza lipsei efectelor de lumină expe­rienţele mele... — Les grandes — se auzi un glas din mulţime. Relikonul înghiţi găluşca şi continuă netulburat. — ...Experienţele mele nu vor fi în­tregite. Cred că ştiţi şi dumneavoastră că aici nu-i Bucureştiul cu luminile sale feerice, cu minunatele condiţii... Şi acum să vă prezint două cartonaşe minune. Puneţi o bancnotă pe o parte, suflaţi în palmă şi întoarceţi cartona­şele. Bancnota va apare pe partea cealaltă. Cine doreşte, asemenea dis­tracţie ingenioasă şi utilă, o poate cum­păra de la mine cu derizoria sumă de numai 1 leu... — Şi acum ultimul număr senzaţio­nal. Un număr de concentraţie, de tele­patie, de transmitere a gindurilor dum­neavoastră. Mai multe persoane din sală vor primi cite un plic şi o hirtie. Pe hirtie veţi scrie ce doriţi. Dar nu mai mult de trei-patru cuvinte. Intro­duceţi hirtia înăuntru, lipiţi plicul, iar eu voi citi fără să mă uit ceea ce dum­neavoastră aţi scris. După vreo 10 minute, Relikonul finea strîns in mină un teanc de plicuri albastre. — Liniște, vă rog, cea mai mare liniște! Altfel sînt nevoit să întrerup experienţa. Cu ochii bulbucaţi, cu faţa scăldată in sudoare, Relikonul invoca spiritele. Insă „vestitul" prestidigitator şi fachir a putut să citească doar cîteva plicuri, şi astea pe faţă. Apoi i s-a făcut negru în faţa ochilor. Pe hîrtiuţe scria: Sca­matorie curată. Ne-ai luat banii de pomană. N-aţi făcut nici două parale. Relikonul s-a inturnat pe călcîie şi a rămas ţintuit cu faţa spre sală. Deodată a dat un chiot de izbîndă. Experienţa reuşise. Spectatorii aţipi­seră... de plictiseală. In schimb, cei care au dat aprobare pentru asemenea spectacole dorm de mult. Ţăranii muncitori s-au deşteptat insă. Ei nu pot permite ca anumiţi „colindă ţară" să-şi bată joc de timpul şi punga lor. Aşa că este cazul să se deştepte din „transa" în care au căzut şi cei de la secţia culturală a sfatului popular regional Ploieşti. GH. PANTAZI MUNKA Tîrgul anual de mostre de la Leipzig In toamna fiecărui an se organ­izează la Leipzig —1a important centru industrial al R.D. Germane — tradiţionailul tîrg de mostre. Anul acesta, la tîrgul de la Leipzig expun mărfuri Uniunea Sovietică, R.P. Ch­neză, R.D. Ger­mană, R. Cehoslovacă, R.P.R., R.P. Polonă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, precum şi nu­meroase firme din ţările capitaliste. Şi de aceaistă d­ată Republica Populară Ro­mân­ă va participa cu un variat sortiment din cele mai importante produse ale ramurilor ei economice. In interiorul pavilionului central, care se întinde pe o suprafaţă de circa 1.500 m.p. ţara noastră va expune pe Ungă produsele agro-alimentare prin care era cunoscută în trecut, produse a­le industriei metalurgice şi de construcţii de maşini, ale industriei uşoa­re, alimentare, electrotehnice, chimice, de prelucrare a lemnului, care vor înfăţişa suc­cesele deosebite obţinute într-un timp scurt de aceste famu­r­i industriale. Tîrgul de toamnă de la Leipzig, care va reu­ni produsele industriale din numeroase ţări cu regim politic şi economic diferit, va contribui la lărgirea schimburilor economice între ţări. Pavilionul românesc de la Leipzig va oglindi şi de această dată realizările stră­lucite obţinute de poporul român în domeniul ştiinţei şi al tehnicii, care slujesc cauza con­struirii socialismului în ţara noastră, a ridi­­cării bunăstării celor ce muncesc și a a­­părării păcii. S-au pus in vînzare obligaţiunile C. E.­ C. 4 la sută cu cîştiguri Incepînd de miercuri 1 septembrie, Casa de Economii şi Consem­iniaţiiuni a pus în vînzare obligaţiunile C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri. Populaţia poate cumpăna obligaţiuni C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri la valoarea lor nomi­nali, adică 200, 100 şi 50 lei în perioada 1—30 septembrie 1954. După această dată, preţul obligaţiunilor creşte cu fiecare chenzină, pe măsură ce se apropie d­ata tragerii. Astfel, costul unei obli­gaţiuni de bază de 200 lei se ridică pînă la maximum 205 lei, iar a celor fracţionare de la 100 şi 50 lei creşte respectiv pînă la 102,50 şi 51,25 lei. Obligaţiunile C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri se pot cumpăra încep­î­nd de la această dat­ă de la toate unităţile C.E.C. din ţară, ghişeele din întreprinderi şi instituţii, agenţiile C.E.C., P.T.T.R. La sate, unde nu sînt unităţi sau ghişee C.E.C., împuterniciţii speciali stau la dispoziţia­­populaţiei pentru aceste operaţiuni. Obligaţiunile pot fi revîndute oricînd unită­ţilor C.E.C., de uiuide au fost cumpărate. Prima tragere la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. 4 la sută are loc la 30 octombrie 1954, cînd se vor distribui 3.400 cîștiguri de 25.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei etc. în valoare totală de 3.951.600 lei. (Agerpres) Activitatea Filarmonicii de Stat din Arad Pornind în toamna anului 1948 de la o modestă formaţie simfonică, Filarmo­nica de Stat din Arad a devenit astăzi o completă unitate artistică, avînd o or­chestră simfonică, o orchestră populară şi un cor de stat. Activitatea ei a luat un mare avînt în ultimii ani­ Dacă în 1949 a dat un număr de 50 de concerte, la care au participat 20.000 de auditori, pentru 1954 planul prevede 220 concerte. In 1949 activitatea Filarmonicii se mărginea la concertele simfonice pe cînd astăzi ea cuprinde și concerte educative, concerte-lectii, concerte de muzică de ca­meră, concerte corale, recitaluri de solişti, conferinţe muzicale etc. In cadrul concer­telor de muzică de cameră au fost inter­pretate lucrări de Beethoven,­ Mozart, Fraydn, Rachmaninov, Haciaturian etc. In repertoriul orchestrei simfonice au figurat lucrări ca: balada „Mama lui Ştefan cel Mare“ de Gh. Dima, „Balada despre Gh. Doja“ de C. Palade, Dansurile Polovţiene din opera „Cneazul Igor“ de Borodin, „Poemul Patriei“ de Şostakovici şi altele. Pentru stagiunea viitoare, Filarmonica de Stat din Arad va prezenta „Cîntarea Pădurilor“ de Şostakovici, oratoriul „Ano­timpurile“ de Hajdú, „Fluviul erou“ de Macarov, „Cantata Bucureştiului“ de Al­fred Mendelsohn etc. In programul coru­lui vor figura concerte fără acompania­ment de orchestră ale compozitorilor noştri Ioan Vidu, Gheorghe Dima, Gh. Cucu, G. Muzicescu şi creaţii ale marilor maeş­tri Bach, Mozart, Schubert, Beethoven. Orchestra populară îşi va îmbogăţi şi ea repertoriul cu jocuri din regiunea Arad şi cu variate cîntece populare din alte re­giuni ale ţării­ Mergînd mai departe pe drumul de­­pînă acum Filarmonica de Stat din Arad va contribui din plin la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din regiune-Vasile Grădinaru In sprijinul familiei Statul nostru democrat-popular, în grija sa faţă de mamă şi copil, acordă sume însemnate ca ajutor familiar. In raionul Tecuci, numai în trimestrul II al acestui an a fost achitată suma de 102.580 lei unui număr de 689 mame cu mai mulţi copii. In această perioadă, numărul celor care au primit ajutor familial de stat a sporit cu 44 la sută faţă de trimes­trul I. Totodată au fost achitate 6 premii unice de stat în valoare de 1.000 lei fie­care. Ticu Aizic Noi întovărăşiri agricole întovărăşirile şi gospodăriile agricole colective din raionul Filiaşi obţin an de an succese însemnate care dovedesc ţăra­nilor muncitori cu gospodării individuale din raion că drumul spre belşug e acela al lucrării pămîntului în colectiv, pe su­prafeţe întinse, cu mijloace mecanizate. Tot mai mulţi ţărani muncitori se unesc în întovărăşiri agricole. Nu de mult 21 de familii de ţărani muncitori din comuna Rasnicu şi-au unit de bunăvoie 20 ha. pă­­mînt arabil într-o întovărăşire agricolă. Şi în comuna Brăneşti s-au înscris pînă acum într-o întovărăşire 22 ţărani munci­tori cu 18 ha. , N. Fierarii Miercuri 1 septembrie 1954 — nr. $­89 IN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS Colaborarea creatoare dintre uzine şi S.M.T. dă minunate roade, cu tînerul Efira Kompaniei din S.M.T.-Bojedarovscaia, regiunea Dnepropetrovsk, R.S.S. Ucraineană, lu­­crează de mulţi ani la construirea unui dispozitiv care adoptat la combina „Stalineţ-8“ dă acesteia posibilitatea recoltării porumb­ului. Adeseori a avut insuccese. Combinerul a fost ajutat de colectivul de constructori de la „Rostselmas“. Acum invenţia lui este aprobată şi constructorii uzinei elaborează tehnologia confecţionării dispozitivului in­ventat de Kompanieţ. In clişeu , Combinerul Kompanieţ (ce­nflru) discută cu constructorii M. Golubiov (dreapta) și A. Markevici (stînga) in biroul constructorilor de la uzina de mașini agricole din Rostov. Uzina patronează S. M. T-ul O veche prietenie leagă puternic pe lucrătorii din in- n­dustria socialistă de cei din staţiunile de maşini şi tractoare, din sovhoi turse şi colhozurile U.R.S.S. In lupta lor continuă pentru un înalt ni-­ vel de dezvoltare a agriculturii oamenii muncii de la sate au avut sprijinul activ al­ celor de la oraşe. Una din formele a­­cestui ajutor este patronarea profesională şi culturală a colectivelor din S.M.T., sovhozuri şi colhozuri de către colectivele din întreprinderile industriale, o acţiune iniţiată de sindicate. Congresul al XI-lea al Sindicatelor din U.R.S.S. a hotărît: „Organizaţiile sindicale din întreprin­derile industriale trebuie să participe mai activ la munca de patronare a staţiuni­lor de maşini şi tractoare, sovhozurilor şi colhozurilor, să ia sub control obştesc permanent îndeplinirea comenzilor agri­culturii de către industrie“. Această directivă a congresului este de o deosebită importanţă pentru sindicate­le sovietice, acum cînd poporul sovietic luptă pentru un avînt vertiginos al pro­ducţiei agricole. Cu participarea activă a organizaţiilor sindicale mii de întreprinderi industriale sovietice patronează staţiuni de maşini şi tractoare- colhozuri şi sovhozuri. Ele a­­cordă satului un ajutor tehnic prof­es­io­nal şi cultural, transmit în S.M.T. expe­rienţa unei înalte culturi industriale. Ple­­cînd în S.M.T­, brigăzile de muncitori, ingineri şi tehnicieni, care patronează, a­­jută mecanizatorilor săteşti să-şi organi­zeze just munca şi să folosească mai bine tehnica. Comitetele sindicale ale între­­prinderilor care patronează trimit în sate activişti pentru a ajuta comitetelor mun­citoreşti din cadrul S.M.T. şi Sovhozuri­lor la organizarea întrecerii socialiste şi la desfăşurarea munci­i de masă în pro­ducţie. Ca exemplu poate fi dată experienţa îr, munca de patronare a comitetului sin­dical al uzinei constructoare de maşini „Locotenent Smidt“ din Bacu. Colectivul acestei uzine patronează S.M.T.-Ali-Bai­­ramlinscaia, una din cele mai mari­­sta­ţiuni de maşini şi tractoare din Azerha'd­­’ar.". Cu ce a început colectivul activitatea sa de patronare? Din iniţiativa comitet­ului sindical al uzinei şi de acord cu direcţia, mecanicul şef Ruvinski a plecat anul trecut la în­ceputul lunii octombrie în staţiunea pa­tronată. El a fost însărcinat să vadă la Faţa locului de ce ajutor are n­evoie sta­ţiunea de maşini şi tractoare şi să cu­noască situaţia producţiei ei. După o săp­­tămînă de la reîntoarcerea mecanicului şef, la invitaţia comitetului de întreprin­dere şi a direcţiei au sosit la uzină repre­zentanţii S.M.T. Ei au făcut cunoştinţă cu oamenii din uzin­ă, au examinat uti­lajul şi au povestit despre nevoile lor. Se cerea efectuată pentru S.M.T­ o im­portantă co­ma­ndă de utilaj şi piese de schimb, trebuiau ajutaţi lucrătorii aces­tui colectiv la organizarea lucrărilor de reparaţii, precum şi la pregătirea cadre­lor şi desfăşurarea muncii culturale etc. Intre direcţia uzinei si cea a staţiunii s-a încheiat un contract economic, con­form căruia uzina şi-a luat angaja­mentul de­­a îndeplini comenzile pentru S.M.T. Uzina s-a angajat să fabrice și să mon­teze un nou pod rulant de 40 m, în atelie­rul pentru repararea tractoarelor, să con­struiască și să monteze o macara cu grin­dă, să pună la punct 10 motoare electrice, un generator și un autocamion. Organizaţia sindicală a luat sub con­trolul obştesc efectuarea acestei impor­tante comenzi. Despre acest lucru s-a scris în gazeta de uzină şi s-a vorbit în secţii, la consfătuirile de producţie şi adunările sindicale. Colectivul uzinei se informa în mod regulat despre mersul îndeplinirii co­menzilor pentru S.M.T. Uzina şi-a înde­plinit angajamentul la termenul fixat, iar cel cu privire la o serie de piese de schimb pentru tractoare a fost realizat înainte de termen. Totuşi organizaţia sindicală şi-a dat seama că îndeplinind această comandă, colectivul întreprinderii a făcut lucrul nu­mai pe jumătate Trebuia transmisă sta­ţiunii patronate experienţa în producţie, trebuia ajutată la introducerea metodelor industriale de muncă. Numai în aseme­nea condiţii ar fi putut să se pregă­­tească în mod exemplar lucrările agricole. Direcţia uzinei a delegat temporar în S.M.T. -Ali-Bairamlinskaia o brigadă de reparaţii şi construcţii, din cadrul căreia făceau parte 16 lucrători calificaţi: electri­cieni, mecanici, lăcătuşi, muncitori la lu­crările de reparaţii, zidari, constructori precum­ şi cîţiva activişti sindicali. Această brigadă era condusă de Evgheni Malejin.­­ membru în comitetul de întreprindere şi » Rfrf­aidiunri ml «î mnnitar Colectivul steilitH nu­ a imtimiphiait căte­l­duros brigada uzind şi i-a creat conidie­tiile necesare de muncă şi odihnă. Brigada a văzut în S.M T. numeroase maşini pentru lucrările de însămînţare şi recoltare precum şi ateliere de reparaţii bine înzestrate. Totuşi ochiul experimen­tat al lucrătorilor uzinei a desprins că tehnica este folosită încă nesatisfăcător. Munca în ateliere nu era organizată tot­deauna just şi precis. Era clar că lucră­­torii de aici aveau nevoie de un serios ajutor­ Membrii brigăzii au sfătuit colectivul staţiunii să mute maşinile-unelte din ate­lier după principiul pe bandă, să reuti­­leze instalaţia electrică şi să instaleze demaroare magnetice şi întrerupătoare cu pîrghii. Totodată, lucrătorii uzinei nu dă­deau numa­i sfaturi, ci ajutau practic la înfăptuirea lor. După mutarea maşinilor­­unelte atelierul a devenit mai spaţios. Lucrările de reparaţii, demontare şi mon­tare a tractoarelor au început să se facă într-o strictă con­secutivitate tehnologică. Toate acestea au dat bune rezultate. Pro­ductivitatea muncii lucrătorilor de la re­paraţii a crescut considerabil, s-a îmbu­nătăţit calitatea reparaţiilor şi s-au res­pectat termenii fixaţi. Ajutorul profesio­nal acordat staţiunii de către uzină nu s-a limitat numai la munca brigăzii. Co­lectivul întreprinderii continuă să ţină o legătură permanentă cu S­M.T. şi acum în perioada recoltării ca şi în timpul pre­gătirii şi desfăşurării campaniei de în­­sămînţări şi ajută în mod periodic la rezolvarea problemelor tehnice care se ivesc. Directorul uzinei și președintele comitetului de întreprindere vizitează cu regul arătate S.M.T.-ul. Conform contractului încheiat cu stați­unea, uzina s-a angajat de asemenea să o ajute la Instruirea Tehnică a cadrelor. S-au luat mă­suri pentru ridicarea califi­cării profesionale a unor grupe de lucră­tori din S.M.T. De pildă, din însărcina­rea direcţiei uzinei, inginerul Susterman a ţinut lecţii cu electricienii din S.M.T. şi continuă să se acorde consultaţii în muncă. Tovarăşul Danielian, unul di­n lăcătuşii cu mai multă experienţă din u­­zină, conduce cursurile lucrătorilor din atelierul de reparaţii a tractoarelor­ Le­­diaev, mecanicul uzinei, a desfăşurat o muncă intensă în brigăzile de tractoare predîndu-le cele mai bune procedee de conducere şi îngrijire a maşinilor. Renu­mitul strungar Kasimov a ajutat pe strun­garii staţiunii să-şi însuşească metoda intensivă de prelucrare a pieselor. Munca de patronare a colectivului uzinei „Lect. Smidt“ nu s-a limitat la ajutorul profesional. Vizitînd S.M.T., preşedintele comitetului de întreprindere, Pce­nia nu­ şi-a dat seama de ce ajutor are nevoie comitetul muncitoresc al staţiunii, care sunt cerinţele muncitorilor si funcţionari­lor de atei in domeniul muncii de masă în producţie şi al celei culturale. In cadrul ajutorului de patronare acordat comitetu-’ lui muncitoresc, comitetul de întreprindere al uzinei „Loct. Smidt“ a organizat şi S.M.T. um ciclu de conferinţe şi convor­biri cu privire la problemele de organizare a întrecerii socialiste şi salarizare. Membrii colectivului de agitaţie al uzi­nei au devenit oaspeţi frecvenţi ai staţiu­nii. Ei au ţinut aici pentru tractorişti, combined şi alţi lucrători lecţii şi refera­te despre situaţia internaţională, despre realizările inovatorilor din industrie şi a­­gricultura­ După indicaţia comitetului de întrec­­rindere, clubul uzinei, cu forţele partici­panţilor la activitatea artistică­­ de ama-’ tori, organizează în mod periodic specta-’ cote în S.M.T. După­ prezentarea primu­lui spectacol de acest fel, lucrătorii din S.M.T. şi-au exprimat dorinţa de a-şi crea un colectiv propriu de activitate ar-' tistică de amatori. S-a pus problema în­fiinţării unui club pe lîngă staţiune. Co­lectivul şi-a ales o clădire pentru club şi a amenajat-o în acest scop. Lucrările de reparaţii au fost efectuate cu forţele lu­crătorilor de la S­M.T., iar mai tîrzîu a­­ceastă Clădire a fost reconstruită şi trans­formată într-un adevărat palat de cultu­­ră, cu o sală de spectacole, foaer, sulă de lectură şi altele. Direcţia uzinei şi com­mbtetid de întreprindere s-au mneocumnt de­ utilarea clubului, ia­r cu ajutorul ac­tiviştilor de la clubul uzinei s-­a organi­zat în S.M.T. activitatea artistică de a­­matori. S.M.T.-Aili-Bairamliinskaia îşi îndepli­neşte cu succes sarcinile. La aceste suc­cese contribuie şi colectivul uzinei „Loot. Smidt“, care patronează staţiu­­nea. Patronarea S.M.T­, sovhozurilor şi colhozurilor de către întreprinderile din oraş este o­ expresie vie a alianţei de ne­zdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţă­rănime- AN­ NOVOHATKI

Next