Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)

1954-10-14 / nr. 2176

Proletari din toate ţările, uniți-văt ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză ! Evenimentele au demonstrat cît de important este rolul pe­­care-l joacă pe arena internaţională marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi­ Republica Populară Chineză. Lupta ce­lor peste 800 de milioane de oameni pentru marile transfor­­mări sociale însuţeşte uriaşele forţe creatoare ale celor două popoare, le uneşte într-o năzuinţă comună. Intr-adevăr, prie­tenia dintre cele două popoare a devenit o­ forţă atît de puter­nică în opera de menţinere şi întărire a păcii mondiale, cum n-a cunoscut nicicînd istoria lumii. Mergînd pe linia tradiţională a politicii externe sovietice, relaţiile ce s-au închegat între U.R.S S. şi R.P. Chineză s-au dezvoltat pe baza celei mai depline egalităţi în drepturi, pe baza respectării reciproce a intereselor naţionale şi a dorinţei de a se ajuta mutual în realizarea unui avînt economic ge­neral. Un exemplu grăitor al acestor relaţii inspirate de principiile internaţionalismului proletar îl constituie acordurile încheiate în urma recentelor tratative sovieto-chineze desfăşurate la Pekin. In declaraţia comună a celor două guverne asupra relaţiilor sovieto-chineze şi situaţiei internaţionale, se subliniază do­rinţa lor de a participa şi de acum înainte la toate acţiunile internaţionale îndreptate spre întărirea păcii şi de a se con­sulta reciproc oricînd se vor ivi noi probleme de natură să afecteze interesele comune ale ambelor ţări. In continuare do­cumentul condamnă politica cercurilor conducătoare din S.U.A. în legătură cu neadmiterea R.P. Chineze în O.N.U. ca şi ocuparea samavolnică a insulei Taiwan de către forţele americane. Cu aceeaşi hotărîre declaraţia condamnă şi pactul agresiv al Asiei de sud-est. De asemenea, cele două guverne consideră necesară convocarea în viitorul cel mai apropiat, a unei conferinţe pentru problema coreeană, cu larga partici­pare a statelor interesate. Guvernele U.R.S.S. şi R.P. Chineze proclamă voinţa lor comună de a pune la baza relaţiilor lor cu ţările din Asia­­ şi din zona Pacificului aplicarea strictă a principiilor respectării reciproce a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neagre­siunii reciproce, neamestecului reciproc în treburile interne, egalităţii şi avantajului reciproc şi al coexistenţei paşnice. „Cele două guverne sînt profund convinse că o asemenea politică corespunde intereselor fundamentale ale tuturor po­poarelor, inclusiv ale popoarelor Asiei a căror securitate şi bunăstare pot fi asigurate numai pe baza unor eforturi comu­ne ale statelor în opera de apărare a păcii“. O altă declaraţie comună a celor două guverne priveşte re­laţiile lor cu Japonia, ţară care a ajuns într-o grea situaţie în urma politicii de înrobire dusă de cercurile conducătoare din S.U.A. Pornind de la principiul coexistenţei paşnice­ a state­lor, indiferent de orînduirea lor socială, şi convinse că poporul "japonez va găsi suficiente forţe pentru a păşi pe calea elibe­rării de dependenţa străină şi a renaşterii patriei sale,­­ gu­vernele U.R.S.S. şi R.P. Chineze declară că sînt gata să în­treprindă acţiuni pentru normalizarea relaţiilor lor cu Japo­nia. Japonia se va bucura de sprijin deplin în năzuinţa ei spre stabilirea de relaţii politice şi economice cu U.R.S.S. şi R.P. Chineză, după cum se vor bucura de sprijin deplin orice în­cercări din partea ei îndreptate spre asigurarea condiţiilor, pentru dezvoltarea sa paşnică şi independentă. Tot cu prilejul tratativelor dus© la Pekin, cele două­­e gu­verne au căzut de acord ca unităţile militare sovietice să fie retrase din baza maritimă militară Port Arthur şi ca instala­ţiile din această regiune să fie predate fără plată guvernului R.P. Chineze. Realizarea acestui acord va trebui terminată pînă la 31 mai 1955. De asemenea, cele două guverne au încheiat Un acord cu privire la predarea către R.P. Chineză a cotei sovietice de participaţie în societăţile mixte înfiinţate pe baze paritare în 1950-1951. Constituite într-o perioadă cînd în faţa R. P. Chi­neze se puneau sarcinile refacerii economiei naţionale, aceste societăţi au adus o contribuţie de seamă în opera de refacere şi dezvoltare a economiei chineze. Astăzi, cînd R.P. Chineză şi-a refăcut economia şi îndeplineşte cu succes primul plan cincinal, cînd organizaţiile economice chineze au acumulat experienţa necesară, societăţile mixte vor trece sub conduce­­­rea lor. Valoarea cotei sovietice va fi compensată îrn cursul­­unui număr de ani prin livrări către U.R.S.S. de mărfuri for­­mînd obiectul exportului obişnuit al R.P. Chineze. Un alt acord sovieto-chinez priveşte colaborarea tehnico­­ştiinţifică dintre cele două ţări. El reglementează predarea re­ciprocă a documentaţiei tehnice, schimb de informaţii şi tri­miteri de specialişti. O comisie paritară sovieto-chineză va elabora măsurile în vederea realizării acestui acord care re­prezintă o nouă şi importantă contribuţie la opera de întărire a colaborării dintre cele două mari ţări. La Pekin s-a realizat şi un acord privitor la construirea pe bază de strînsă colaborare a căii ferate Land­jou—Urumci— Alma-Ata, o nouă legătură feroviară între Uniunea Sovietică și R.P. Chineză. In colaborare cu guvernul R.P. Mongole, cele trei guverne au hotărît construirea unei căi ferate de la Tzinin (R.P. Chineză) pînă la Ulan Bator, capitala R.P. Mon­gole, de unde se va lega de linia ferată ce duce spre U.R.S.S. Construcţia liniei şi organizarea comunicaţiilor directe vor fi terminate în 1955. In afară de aceste acorduri s-a mai încheiat şi unul cu pri­vire la acordarea de­ către Uniunea Sovietică guvernului R.P. Chineze ,a unui credit pe termen lung în sumă de 520 milioane ruble. A mai fost semnat și un protocol privitor la acordarea de către U.R.S.S. a unui ajutor pentru construirea suplimentară a 15 întreprinderi industriale și pentru sporirea livrării de utilaj pentru 141 întreprinderi, prevăzut în acordul încheiat anterior privitor la livrările suplimentare de utilaj din U.R.S.S., în valoare totală de peste 400 milioane ruble.­­ Acordurile semnate la Pekin ilustrează cele spuse cu pri­lejul celei de a V-a aniversări a proclamării R. P. Chineze de către tovarăşul N. S. Hrusciov: „Poporul chinez poate fi ferm convins că poporul sovietic va fi şi pe viitor prietenul său de nădejde şi credincios şi îi va acorda ajutor şi sprijin multilateral în lupta pentru întărirea şi dezvoltarea continuă a Republicii Populare Chineze“. Strălucit model al relaţiilor de tip nou stabilite între ţările lagărului păcii şi socialismului, noile acorduri sovieto-chineze vorbesc lumii despre unitatea indisolubilă a popoarelor li­bere, despre creşterea forţei lor, pe care ele o pun în slujba apărării şi întăririi păcii în întreaga lume. Prietenia, alianţa şi colaborarea dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză, profunda sim­patie şi sprijinul pe care-l găsesc toate iniţiativele lor de pace, năruiesc speranţele absurde ale celor care ar­ vrea să­­ aducă în Asia războiul de agresiune şi jaful colonialist. Puternica influenţă pe care o exercită relaţiile frăţeşti dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză pe arena internaţională se vădeşte­­tot mai limpede. Ţările Asiei, în majoritatea lor, se opun cu­­tot mai multă energie planurilor agresive ale Statelor Unite.­­Din ce în ce mai puternic se alătură aceste ţări iniţiativelor If­a­vor­a­bile menţinerii păcii. Oricine îşi poate da seama astăzi Ică au trecut definitiv acele timpuri cînd statele Asiei consti- Ituiau una din cele mai preţioase rezerve ale imperialismului. I In faţa prieteniei dintre Uniunea Sovietică şi R.P. Chineză,­­orice conspiraţie imperialistă, orice încercare de a ţine în loc ■narele proces de renaştere a popoarelor Asiei sînt condam­nate de la început la eşec.­­ Salutînd noua şi importanta manifestare a prieteniei so-­vieto-chineze, poporul român îşi exprimă­ bucuria sa frăţească şi convingerea că acordurile de la Pekin vor sluji obţinerii unor noi succese pe calea apărării şi consolidării păcii în Asia şi şi întreaga lume. Uzinelor „Flamura Roşie" din Arad li s-a atribuit denumirea de Uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov" Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Repub Icii Populare Române s-a atribuit uzinelor „Flamura Roşie“ Arad numirea­ de Uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov“.­­ (Agerpres)' Anul XI nr. 2176 JOI 14 OCTOMBRIE 1954 4 pagini — 20 bani In numărul de azi: IN ŢARA SOCIALISMULUI VICTO­­RIOS — V. Lemeşko: O familie de oa­meni ai muncii (pag. 2-a) Al. Bondoc: Forţa sindicatelor stă în conducerea lor de către partid (pag. 2-a) Oameni crescuţi de partid — M. Cole­­şiu: Cinstire; Creştere (pag. 2-a) A. Toma: Partidului (poezie) (pag. 2-a) LUNA PRIETENIEI ROMINO-SOVIE­­TICE (pag. 3-a) Corespondenţii voluntari ne scriu des­pre felul cum se desfăşoară predarea co­telor, contractările şi munca de achiziţii (pag. 3-a) A 9-a sesiune a Adunării Generale a O.N.I­. — Cuvîntarea lui A. I. Vîşinski în şedinţa Comitetului Politic (pag. 3-a) Plecarea din Berlin a delegaţiei gu­vernamentale sovietice (pag. 3-a) Eliberarea Taiwanului — un drept le­gitim al poporului chinez (pag. 4-a)­ Recepţia oferită de ambasadorul U.R.S.S. în R. P. Chineză (pag. 4-a). Delegaţia guvernamentală sovietică a părăsit Pekinul (pag. 4-a)’ Darul poporului sovietic oferit poporu­lui chinez (pag. 4-a) In cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie CREŞTE PRODUCŢIA BUNURILOR DE LARG CONSUM ------------ Şi-au respectat cuvîntul dat Partidului -----------­ • 1500 metri patrafi ţesături, realizate peste plan înainte de termen • Sortimente noi BACAU (coresp. „Munca“). — 11 octombrie... zi deosebită pentru co­lectivul fabricii de postav „Proletarul". Staţia de radio-amplificare anunţase că angajamentele luate în cinstea Congresu­lui Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie au fost realizate. La poartă a fost afi­şată o ediţie specială. Muncitorii şi mun­citoarele se opresc în faţa ei şi iau cu­noştinţă cu mîndrie despre rodul muncii lor. Fiecare simte contribuţia adusă de el. Iată-1 pe tovarăşul Gheorghe S. Fodor, care s-a situat în fruntea întrecerii pen­tru titlul de „cel mai bun torcător“. In prima decadă a acestei luni el a reuşit să dea peste plan 1.319 sculuri lină. In faţa ediţiei speciale s-au oprit ţesă­toarele Arghira Dinu şi Margareta Ti­­nucă care s-au situat în fruntea întrecerii pentru titlul de „cea mai bună ţesătoare“. F.le se bucură citind că angajamentul co­lectiv de a se da peste plan 1.500 metri pătraţi ţesături a fost realizat înainte de termen. Se bucură că şi ele au contribuit din plin la acest succes, in prima decadă a lunii curente ambele au dat peste anga­jamentul luat cite 80 metri pătraţi ţesă­turi. Un alt angajament care a fost depăşit este acela de a lărgi sortimentele exis­tente de stofe pentru rochii cu 6 desene noi. Pînă în prezent s-au realizat 7 de­sene noi cu 24 combinaţii de culori. La războaie şi la selfactoare, la maşinile de răsucit şi de apretat, munca se desfă­şoară mai departe cu avînt sporit. Colec­tivul acestei fabrici, care o fruntașe pe ramură, se străduiește ca în cinstea celor două evenimente ce se apropie să-și supraîndeplinească cu mult angajamen­tele. Produsele lor sînt mult apreciate de cumpărători In oricare magazin din Brăila unde sînt desfăcute produsele cooperativei „1 Mai" este afluentă de cumpărători, căci oame­nii ştiu că membrii acestei cooperative execută lucruri de calitate superioară la preturi accesibile. De la o bucată de vreme, a sporit can­titatea de produse livrate de cooperativă, ca urmare a angajamentelor luate în cinstea Congresului Partidului şi zilei de 7 Noiembrie. In scurt timp au fost confec­ţionate 30 dulapuri tip popular,­­5 bufete, 50 paturi, 70 planşete de bucătărie ş.a., a căror valoare se ridică la 41.840 lei. In primele zile ale lui octombrie coope­rativa a confecţionat 10 paturi. In cursul acestei luni ea va da un nou sortiment de mobilă. V. Tăslăoanu corespondent voluntar Pentru oamenii muncii de la sate Deseori, în şedinţele de producţie, mun­citorii şi tehnicienii atelierelor mecanice din Viforîta-Tîrgovişte, au pus problema confecţionării de bunuri de consum popu­lar pentru oamenii muncii de la sate. Aceasta a fost trecută­ ca un obiectiv al întrecerii desfăşurate în cinstea Congre­sului al doilea al Partidului şi zilei de 7 Noiembrie. Şi iată că acum cînd s-a făcut bilanţul pe o lună, s-a constatat că angajamentul a fost îndeplinit. 1.700 pot­coave, 250 pirostrii, 30 roţi pentru roabe, 270 cleşti de iar, 20 paturi de fier, 100 ciocane şi altele au fost produse şi au luat drumul spre satele raionului. Mişu Avam­ corespondent voluntar Articole de uz casnic Oamenii muncii de la Atelierele C.F.R. Ploieşti se străduiesc să dea viaţă anga­jamentelor luate în cinstea Congresului Partidului şi zilei de 7 Noiembrie. Astfel, cei care lucrează în secţia de bunuri de larg consum au produs in cursul unei luni 200 ligheane, 200 cazane de rufe, 40 sobe de bucătărie, 16 sobe de bucătărie masă, etc. Ing. Dumitru Mattu corespondent voluntar 100.000 cutii conserve peste plan Colectivele de muncă din întreprinderile alimentare din oraşul Sibiu, desfăşoară cu intensitate întrecerea socialistă în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului şi a celei de a 37-a aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. Cercetînd graficul de producţie din sec­ţia conserve a întreprinderii de mezeluri şi conserve de carne, poţi vedea că mun­citoarea Ana Moga­ şi-a întrecut cu mult propriul angajament, dînd peste plan 4.725 cutii conserve. Cu 4.543 cutii şi-a depăşit planul şi tovarăşa Kati Lederer. Muncitorul Carol Bendik din aceeaşi sec­ţie, obţine zilnic o depăşire a normei de 24 la sută. Centralizînd realizările obţi­nute pînă acum, reiese că colectivul de muncă al întreprinderii, a dat peste plan 100.000 cutii conserve şi cu 10 la sută mai multe mezeluri. La fabrica „Victoria“ din acelaşi oraş, pînă la data de 20 septembrie muncitoarele din secţia zaharoase au dat cu 9 la sută mai multe produse, decît prevede planul iar cele din secţia paste făinoase cu 2 la sută. O contribuţie de seamă au adus-o muncitoarele Maria Dorea, Otilia Onuţiu, Maria Herbai şi Sofia Teok, care pînă în prezent şi-au supraîndeplinit planul cu 50 pînă la 71 la sută. Sandu Roman corespondent voluntar Ulei comestibil din noua recoltă ROMAN (coresp. „Munca“).­­ Fabrica de ulei comestibil „Răsăritul“ din Roman a dat în primul semestru al anului peste prevederi 474­ tone ulei comestibil din floarea-soarelui și 55 tone ulei comestibil din soia. Pe prima jumă­tate de an, colectivul acestei întreprin­deri a îmbunătăţit simţitor calitatea pro­duselor şi a ridicat productivitatea muncii. Pentru aceste însemnate rezultate do­­bîndite în întrecere, întreprinderea „Ră­săritul“ a primit Steagul roşu de între­prindere fruntaşă pe sector. După remont fabrica a început să pro­ducă ulei comestibil­­din noua recoltă. De la jumătatea lunii septembrie în­coace, în curtea fabricii intră zilnic 60- 70 tone de seminţe şi tot zilnic iau dru­mul spre desfacere circa 20 tone ulei comestibil din noua recoltă. In întîmpi­­narea celui de al 11-lea Congres al Par­tidului şi a măreţei zile de 7 Noiembrie, întregul colectiv munceşte cu "avînt. Re­zultate de seamă obţin în această între­cere muncitori ca Fechete Petru, ca mais­trul Onest Bărbieru, ca prim-maistrul rafinor Constantin Bordeianu şi alţii. Roadele întrecerii între filatoare ORAȘUL STALIN (coresp. „Munca“). Zile de întrecere la fabrica „11 Iunie“ din Cisnădie... Unul din principalele obiec­tive ale întrecerii filatoarelor de aici este acela de a da cît mai multe fire de mă­tase peste plan. Luptînd pentru îndeplini­rea acestui obiectiv, brigăzile filatoarelor fruntaşe Rozina Kusch, Maria Rotaru, Elena Dragosin, Susana Albu, Ana To­­pîrceanu şi Livia Mihăiloaie au produs peste plan, numai în primele două de­cade ale lunii septembrie, o însemnată cantitate de fire, din care se pot confec­ţiona peste 1.300 perechi de ciorapi. Deosebit de valoroase sînt şi reali­zările filatoarelor de la fabrica de postav „Libertatea“-Sibiu. Muncitoarele din sec­ţia filatură au produs peste plan fire din care se pot ţese aproape 600 metri pătraţi de stofă kamgarn. Pe întreaga fabrică, s-au realizat peste sarcina planificată, fire care pre-­ lucrate, echivalează cu peste 1.500 metri pătraţi stofe de lină şi diferite alte ţesă­turi. Un nou cămin cultural care poartă numele „CEL DE-AL ll-LEA CONGRES AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN" Bechenîi era un sat cu oameni săraci, un sat cufundat în mizerie şi întune­ric. După eliberarea ţării satul de odinioară a început să-şi schimbe faţa. Mai deunăzi, oamenii au terminat de înălţat căminul lor cultural, construit prin autoimpunere. Căminul, cea mai arătoasă clădire din sat, are o sală de spectacole cu 150 de locuri, o scenă spaţioasă, cabine pentru actori şi operatorii cinematografici, o sală de lectură, o bibliotecă cu aproape 1.500 de volume. Duminica trecută, oamenii satului, ba şi alţii din împrejurimi, au venit la inaugurarea căminului. Ce nume să-i dea? S-au gîndit ei ca în semnul dragostei ce o poartă partidului pentru viaţa lor nouă, să-i numească „Cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român“. (Foto : A. PALLY) 10 ani de activitate a A.R.L.U.S.-ului Se împlinesc 10 ani de cînd îşi duce activitatea Asociaţia­ Română pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. Creată în toamna anului 1944, ea a parcurs un drum lung de muncă rodnică pe ţărmul întăririi prieteniei dintre poporul nostru şi marele popor sovietic, înfiinţarea unei astfel de asociaţii corespundea întru totul dorinţei maselor largi din ţ­ara noastră de a cunoaşte viaţa şi munca marelui popor din Răsărit. Cu toate sforţările ei turbate dictatura burghezo-moşierească din Romînia, din pe­rioada dintre cele două războaie mondiale, nu a putut ascunde poporului român faptul că în marea ţară vecină a luat naştere o viaţă nouă, care nu semăna deloc cu cea pe care o duceau masele populare de la noi şi din restul lumii. In anul 1934 un grup de profesori universitari, muncitori şi ziarişti de la Iloi au constituit asociaţia „Aricii U.R.S.S.“, îndrumată de partid, această asociaţie, demascînd calomniile propagandei antisovietice, şi-a pus drept ţel să arate adevărata situaţie din U.R.S.S. şi să popularizeze transformările revoluţionare ce au avut loc acolo. Membrii ei au desfăşurat o muncă plină de abnegaţie, în condiţiile cruntei prigoane dezlănţuite de forţele negre ale reacţiunii ce aveau în mină puterea de stat. Odată cu eliberarea patriei noastre de către Armata Sovie­tică s-a rupt vălul de minciuni ţesut de vechiul regim. Poporul era însetat să cunoască adevărul despre eliberatorii­­ săi şi ţara lor. Muncitori, ţărani, intelectuali, tineri şi vîrstnici, oa­meni de toate profesiile şi cu cele mai variate preocupări s-au încadrat în asociaţia A.R.L.U.S., pentru a contribui astfel activ la întărirea prieteniei cu U.R S.S. In cei 10 ani care au trecut de atunci , R.L.U.S. a devenit o organizaţie puternică, ce numără acum peste 6.000.000 mem­bri, cu o activitate multilaterală în fabrici, uzine, instituţii, la sate în gospodăriile agricole de stat şi colective, în S.M.T.-uri în mijlocul ţăranilor muncitori, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, printre meseriaşi şi populaţia casnică de la oraşe. Ea a contribuit la sădirea în sufletele maselor largi muncitoa­re de la noi a dragostei şi stimei faţă de poporul frate sovie­tic, a contribuit la înrădăcinarea în conştiinţa lor a convin­gerii că libertatea şi bunăstarea ţării noastre sînt chezăşuite de prietenia cu U R.S.S., că drumul fericirii poporului nostru este calea spre socialism. A.R.L.U.S. a popularizat realizările fără seamăn ale indus­triei socialiste sovietice, a dus o muncă intensă pentru a spul­bera calomniile răspîndite înainte de burgheza moşierime la adresa sistemului colhoznic sovietic. Această asociaţie a înfă­ţişat ţăranilor muncitori de la noi condiţiile de viaţă­ şi de muncă ale ţărănimii colhoznice, superioritatea lucrării _ pă­­mîntului în comun, pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate şi după cele mai avansate metode agrotehnice. A.R L.U.S. a făcut cunoscută în masele largi cultura nouă,^care _ slujeste interesele poporului, creată în marea tară vecină. Legînd toate acestea de triumful ideilor atotbiruitoare ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. A.R . U.S. a popularizat caracterul internaţional al învăţăturii lui Lenin şi Stalin. Unul din sectoarele cele mai importante ale activităţii aso­­ciaţiei este extinderea experienţei sovietice de producţie. Dacă în ţara noastră sînt astăzi folosite în industrie metodele de înaltă productivitate ale fruntaşilor producţiei industriale agricole, apoi la aceasta a adus şi A.R.L.U.S. aportul­ său. Alături de sindicate şi de celelalte organizaţii de masă, el a făcut cunoscute muncitorilor şi ţăranilor noştri aceste metode, le-a popularizat, a tradus şi publicat o serie de broşuri despre ele. Tot prin grija asociaţiei au fost organizate întîlniri între oamenii muncii, pentru demonstrarea metodelor sovietice. O activitate deosebit de rodnică a desfăşurat A.R.LU.S pe tărîm cultural. Editura „Cartea Rusă“ a editat peste 1 500 titluri de cărţi cu un tilmp total de 25 milioane exemplare, în limba romînă şi în limbile minorităţilor naţionale. Bogatul tezaur al literaturii ruse şi sovietice a fost pus astfel la înde­­mîna maselor largi de la noi An de an s-au extins cursurile de limba rusă, organizate de asociaţie, pentru ca oamenii muncii să-şi poată însuşi­ limba în care şi-au scris operele lor Lenin şi Stalin, limba în care s-au acumulat nenumărate valori culturale şi bogata expe’­ tienţă a construcţiei comuniste din U.R.S.S. De unde în 1945 primele cursuri de limba rusă au fost frecventate de numai 940 elevi, în anul şcolar 1953 — 1954 cele 12.000 cursuri au­ cuprins peste 200.000 elevi. In cursul celor 10 ani de activitate, A.R.L.U.S. a invitat în ţară o serie de delegaţii de muncitori, tehnicieni, colhoznici, oameni ai ştiinţei şi artei din U.R.S.S. Din delegaţiile A.R.L.U.S. ce au vizitat Uniunea Sovietică au făcut parte un număr însemnat de oameni ai muncii din fabrici şi de pe ogoare, artişti şi savanţi de la noi. Aceste vizite au constituit evenimente de mare importanţă, ele ajutînd la însuşirea expe­rienţei sovietice, la cunoaşterea reciprocă şi la întărirea prie­teniei romîno-sovietice. Muncitorii, ţăranii colhoznici şi tehni­cienii de frunte din Uniunea Sovietica care ne-au vizitat tara, au demonstrat în fabricile şi uzinele noastre, în unităţile so­cialiste ale agriculturii noastre, metodele lor. Numeroşi oameni ai culturii din U.R.S.S. au vizitat ţara noastră, împărtăşindu-şi experienţa. In perioada de după război, A.R.L.U.S. a popularizat rolul de frunte al Uniunii Sovietice în lupta pentru menţinerea păcii, împreună cu celelalte organizaţii de masă a făcut să pătrundă pînă în cel din urmă colţ al patriei noastre cuvîn­tul de pace al U.R.S.S. şi a mobilizat poporul muncitor şi apărarea celui mai de preţ bun al omenirii, pacea. Multe şi variate forme de activitate a folosit A.R.L.U.S. ,pen­tru a-şi îndeplini misiunea. In cei 10 ani de existenţă ea a or­ganizat aproape 1.500.000 diferite manifestări, printre care con­ferinţe, simpozioane, seri literare, spectacole muzicale, recen­zii, emisiuni la staţiile de radioamplificare etc. Numai în 1953 au fost organizate în întreaga ţară 519 expoziţii pe teme ac­tuale, vizitate de peste 5.000.000 oameni. Un loc special ocupă în activitatea asociaţiei, Casa Prieteniei Romîno-Sovietice din Bucureşti. Manifestările culturale, ciclurile de conferinţe, spectacolele cinematografice şi biblioteca muzicală a acesteia atrag un număr foarte mare de vizitatori , muncitori, stu­denţi, oameni de artă. Poporul nostru sărbătoreşte anul acesta a 10-a aniversare a A.R.L.U.S. în condiţiile întîmpinării unui eveniment de excep­ţională importanţă — cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, şi în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-So­­vietice. Acest lucru îi dă prilej să-şi manifeste dragostea fier­binte şi recunoştinţa faţă de marea noastră prietenă şi eli­beratoare, Uniunea Sovietică, îndrumată de partid, asociaţia A.R.L.U.S. a dus înainte flamura prieteniei cu U.R.S.S. Dînd o înaltă apreciere activităţii desfăşurate într-un deceniu de existenţă a asociaţiei, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I­ a Asociaţiei Romåne pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică. In faţa A.R.L.U.S.-ului, după cum se arată în salutul adre­sat de Comitetul Central al P.M.R. cu prilejul aniversării aso­ciației, stau sarcini de seamă. „A.R.L.U.S. trebuie să popu­larizeze şi să răspîndească şi mai mult experienţa sovietică în diferite domenii ale industriei şi tehnicii. In domeniul dez­voltării multilaterale a agriculturii, în făurirea bunei stări a celor ce muncesc, să contribue şi mai mult la cunoaşterea ştiinţei, literaturii, artei sovietice în patria noastră, să popu­larizeze larg politica externă a Uniunii Sovietice, politică consecventă de apărare a păcii şi libertăţii popoarelor, de ză­dărnicire a planurilor războinice ale cercurilor agresive im­perialiste“. Ducerea la bun sfîrşit a acestor sarcini, intensifi­carea aportului la cauza construirii socialismului şi apărării păcii, este o datorie de cinste a asociaţiei A.R.L.U.S. Cu ocazia aniversării unui deceniu de muncă rodnică, oa­menii muncii din ţara noastră urează A.R.L.U.S.-ului noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce-i stau în față.

Next