Munca, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2446-2471)
1955-09-01 / nr. 2446
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI nr. 2446 Joi 1 septembrie 1955 4 pagini 20 bani Pentru continua întărire a mişcării noastre sindicale Clasa muncitoare din ţara noastră aniversează astăzi împlinirea a 11 ani de la reorganizarea mişcării sindicale din ţara noastră. La 1 septembrie 1944, în condiţiile eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică, clasa muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Român, a trecut la organizarea în sindicate a muncitorilor şi funcţionarior din întreprinderile şi instituţiile din ţara noastră. Numai în câteva luni, pînă la primul Congres al Sindicatelor din ianuarie 1945 numărul membrilor de sindicat s-a ridicat la peste 500.000. Astăzi sindicatele cuprind aproape 3.000.000 de membri. Da la început sindicatele s-au organizat pe baza unităţii de clasă, a luptei de clasă şi a internaţionalismului proletar. Astfel S-a pus capăt sciziunii în mişcarea sindicală provocată şi menţinută decenii de-a rîndul de oportuniştii şi reformiştii de tot soiul, slujitori credincioşi ai burgheziei. Sub conducerea partidului, punând la baza întregii lor activităţi învăţătura marxist-leninistă şi învăţînd neîncetat din experienţa puternicelor sindicate sovietice, sindicatele din tara noastră au devenit curînd o forţă importantă în viata politica, economică şi culturală ,a tării. In toatetransformările revoluţionare petrecute în aceşti 11 ani în tara noastră, mişcarea sindicală a avut un rol important. Sub conducerea partidului, ele au organizat puternica întrecere patriotică a oamenilor muncii în acţiunea de aprovizionare a frontului antihitlerist, au mobilizat masele muncitoare în lupta pentru lichidarea haosului economic, pentru înfrîngerea urmărilor secetei, inflaţiei şi sabotajului capitaliştilor, pentru refacerea economică, a ţării. Sindicatele au contribuit la lupta pentru instaurarea primului guvern democrat, la alungarea monarhiei, la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, la instaurarea regimului democrat-popular, formă a dictaturii proletariatului. Sindicatele au luptat şi luptă pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, în care rolul conducător îl are clasa muncitoare. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din industrie, transport, mine, a băncilor, a făcut să crească simţitor rolul şi sarcinile sindicatelor din ţara noastră. Ele devin în tot mai mare măsură însemnată şcoală de conducere şi gospodărire, o şcoală a comunismului care educă milioanele de oameni ai muncii în spiritul patriotismului socialist, le organizează eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea planurilor de stat în vederea construirii socialismului, depun o muncă permanentă în vederea ridicării nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor şi funcţionarilor. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1948, care arată rolul fundamental schimbat al sindicatelor în condiţiile regimului democrat-popular, cere acestora să-şi mărească neîncetat contribuţia în toate domeniile construcţiei socialiste. Sindicatele din ţara noastră îşi axează întreaga lor activitate pornind de la sarcina de atragere continuă a maselor largi de oameni ai muncii la lupta activă pentru transpunerea în viată a politicii Partidului Muncitoresc Român, pe care o privesc ca pe propria lor politică. In conducerea sindicatelor de către partid rezidă forma sindicatelor noastre, creşterea influenţei lor în masele muncitoare. Organizînd întrecerea socialistă, sindicatele mobilizează eforturile şi iniţiativa creatoare a oamenilor muncii pentru dezvoltarea continuă a industriei socialiste şi în primul rând a industriei grele şi pentru a obţine pe această bază avântul agriculturii şi a industriei bunurilor de larg consum. Succesele obţinute în această privinţă, arătate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la Adunarea festivă pentru sărbătorirea celei de a 11-a aniversări a eliberării patriei, umplu de mîndrie pe toţi cei ce muncesc. Ele constituie îndemnuri sporite pentru găsirea de noi resurse de perfecţionare a producţiei, de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor cincinalului, de sporire a acumulărilor socialiste, de creştere a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, baza creşterii neîncetate a nivelului de viaţă a întregului popor muncitor. Organizaţiile sindicale trebuie să studieze iniţiativele noi valoroase ce apar zi de zi în întrecerea socialistă, să ajute la aplicarea şi extinderea lor, să generalizeze maue organizat experienţa înaintată în muncă, să lupte cu mai multă perseverenţă şi combativitate pentru aplicarea propunerilor inovatorilor şi raţionalizatorilor. Traducând în viaţă politica partidului, sindicatele pun în centrul întregii lor activităţi grija pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de trai şi de cultură ale celor ce muncesc. In această privinţă ele dispun de posibilităţi imense. Sindicatele încheie contracte colective, execută controlul asupra protecţiei muncii, conduc asigurările sociale, controlează funcţionarea miilor de cantine, a creşelor şi căminelor de zi, dispun de case de odihnă şi sanatoriale, case de cultură, cluburi şi culturi , roşii, biblioteci, cinematografe, terenuride sport, etc. Aceste mijloace şi posibilităţi ale sindicatelor cresc necontenit şi ele trebuie tot mai bine folosite spre îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, trai şi cultură ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Educate de partid în spiritul internaţionalismului proletar, sindicatele din ţara noastră participă activ la lupta pentru apărarea păcii, pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, pentru întărirea Federaţiei Sindicale Mondiale. Ele educă oamenii muncii în spiritul ataşamentului profund faţă de Partidul Muncitoresc Român, faţă de patria noastră şi regimul democrat popular, în spiritul prieteniei de nezdruncinat cu Marea Ţară a Socialismului, cu R. P. Chineză şi toate ţările de democraţie populară. Succesele obţinute de sindicatele noastre în cei 11 ani de la reorganizare pe baza unităţii sunt un puternic îndemn pentru continuarea eforturilor lor sporite în toate domeniile construcţiei socialiste. Ele vor putea să-şi îndeplinească cu succes sarcinile deosebit de mari care le stau în faţă strîngînd şi mai puternic legătura cu masele. Sindicatele merg înainte în marea luptă pentru cauza pacii și a socialismului, avînd ca conducător de nădejde Partidul Muncitoresc Român, călăuzitorul tuturor izbînzilor obţinute de poporul nostru. Spor la munca în noul an şcolar! Vacanţa s-a sfârşit. Pe-ntreg cuprinsul patriei, pe bătătorite drumuri ce duc spre şcoală, flutură cravate roşii-n vînt, luceşte albeaţa şorturilor de uniformă, zăngane penarul în ghiozdanul nou. Coridoare pustii de şcoală reînvie sub paşii cunoscuţi, se umplu sălile de râsete zglobii, de aprinse discuţii despre peripeţiile din vară sau despre cărţile citite. Păşesc sfioşi, dar totodată mîndri, cei ce trăiesc astăzi prima lor zi de şcoală, cei mici dintr-a-ntîia. Sună clopoţelul în şcolile patriei! E 1 septembrie, ziua deschiderii noului an şcolar în majoritatea formelor de învăţămînt. Au trecut doar cîteva zile de când poporul nostru, cu ocazia marii sărbători de 23 August, a raportat partidului şi guvernului despre realizările obţinute şi în acest domeniu. Numai între 1948 şi 1955 numărul unităţilor şcolare din învăţământul general a crescut cu peste 600, numărul elevilor din şcolile de 7 ani este de patru ori mai mare în comparaţie cu perioada dinainte de război, cel al elevilor din şcolile medii şi profesionale precum şi al studenţilor din învăţămîntul superior de trei ori. In cei 11 ani de libertate, înteleapta conducere a partidului a îndrumat munca scolii în aşa fel, încît ea s-a transformat într-un focar de lumină pentru întregul nostru popor muncitor. An de ani, cei ce muncesc în acest domeniu îşi închină munca pentru a ridica instruirea şi educarea tinerei generaţii pe noi culmi, la înălţimea sarcinilor pe care le pune construirea socialismului. Anul acesta şcoala noastră a urcat încă o treaptă prin generalizarea învăţământului de şapte ani în oraşe, centre muncitoreşti şi localităţi reşedinţe de raion. O sarcină de asemenea importantă cere o muncă continuă, susţinută, pe o mare perioadă de timp. Trebuie împletită munca de lămurire a absolvenţilor clasei a IV-a pentru a se înscrie în clasa a V-a, cu cea de creare a bazelor materiale pentru extinderea şcolilor de şapte ani, de întărire a internatelor şi a gospodăriilor anexe de pe lîngă şcoli, etc. O dată cu succesele pe emeie craomdim, devin din ce în ce mai mari şi exigenţele pe care le pune poporul în faţa celor ce muncesc pe tărîmul instrucţiei şi educaţiei. Partidul şi guvernul, întregul popor, cer profesorilor, învăţătorilor ş educatorilor să îmbunătăţească calitatea învăţământului şi a muncii de educaţie în şcoli, în institute şi facultăţi, să crească cetăţeni cu o înaltă cultură, în spiritul devotamentului faţă de patria noastră şi al prieteniei între popoare, să crească constructori activi ai socialismului. Fără îndoială că anul acesta va trebui să lichidăm unele fenomene negative care s-au mai manifestat în anul şcolar 1954- 1955 în ceea ce priveşte calitatea cunoştinţelor predate. La examenele de admitere în şcolile medii şi facultăţi unii elevi au dat dovadă de insuficientă însuşire a cunoştinţelor predate în anii anteriori. Toate acestea trebuie să constituie un avertisment atît pentru organele din învăţămînt cît şi pentru cele sindicale, pentru educarea corpului didactic în spiritul răspunderii faţă de calitatea muncii instructiv-educative, pentru o judicioasă pregătire a lecţiilor, pentru asigurarea unui înalt nivel ştiinţific al lor, pentru legarea cunoştinţelor predate cu practica, pentru însuşirea metodicii de predare a obiectelor de învăţămînt şi a măiestriei pedagogice. Este necesar ca din prima zi de şcoală, din primele lecţii care se predau, să se treacă la muncă — fără perioadele „acomodate“ după vacanţă — şi, deci, fără perioadele de asalt din preajma examenelor. Pentru asigurarea unui înalt nivel al muncii instructiv-educative în acest an este necesară o mai temeinică însuşire de către cadrele didactice de la noi a experienţei sovietice în domeniul muncii instructiv-educative, precum şi a experienţei înaintate a pedagogilor noştri. Recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice au scos la iveală o serie de procedee si metode valoroase aplicate de către cadrele noastre didactice în munca de instruire şi educaţie, metode a căror răspândire în masele largi de învăţători şi profesori trebuie să stea mereu atît în faţa organelor de resort cît şi a celor sindicale. O deosebită atenţie va trebui să se acorde în acest an legării cunoştinţelor predate cu practica, îmbinării însuşirii unor cunoştinţe ştiinţifice temeinice cu deprinderile necesare pentru a le putea pune în practică: învăţători, profesori, elevi şi student!! Păşiţi în noul an şcolar cu forţe sporite, cu entuziasm şi hotărîre, pentru obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune! Spor la muncă în noul an şcolar! O expoziţie a inovatorilor la uzinele „23 August" In clădirea laboratorului uzinelor „23 August“ din Capitală, s-a deschis o expoziţie a inovatorilor. Aici sunt expuse 30 de inovaţii dintre cele 146 realizate în întreprindere de la 1 ianuarie a.c. De la începerea concursului de inovaţii, cabinetul tehnic a primit 49 de propuneri dintre care 35 au şi fost aprobate. Cele 31 inovaţii aplicate de la 1 iunie şi pînă acum vor aduce anual uzinelor economii antecalculate în valoare de 363.565 lei. ■a ...Intr-una din vitrine sînt aşezate, unul lîngă altul, două pistoane secundare pentru frîna „Knon”. Ca aspect, se aseamănă între ele, dar ca mărime diferă puţin. Pistonul mai mic este rezultatul inovaţiei forjorului Cristache Antonache, făcută la matriţa de confecţionat pistoane. In urma acestei inovaţii se economisesc 215 grame material meteros de fiecare piston, ceea ce înseamnă 9.391 lei economii întrun an. Alături, se află inovaţia maistrului Ştefan Petre. Pînă la aplicarea ei, la maşinile cu abur se foloseau oale de condensare provenite din import. Studiind literatura tehnică sovietică, maistrul Ştefan Petre a inventat o oală de condensare tip cartuş, care pe lîngă că înlocuieşte pe cele importate, asigură şi o mai bună funcţionare a maşinilor şi reduce considerabil consumul de combustibil pentru încălzit. Din graficul existent în sala expoziţiei, vizitatorul află că cele 100 inovaţii aplicate de la începutul anului au adus uzinei economii arecalculate de 1.050.736 lei. Inovatorii au fost recompensaţi cu suma de 80.716 lei. In sprijinul introducerii tehnicii noi în întreprinderi Un colectiv din cadrul cercului A.S.I.T. de la „Industria Lîncii“ Timişoara a studiat problema recuperării deşeurilor din industria textilă, s-au elaborat metode de utilizare a zgurii de cazan pentru fabricarea cărămizilor, iar la secţia „Electricitate şi energetică“ din cadrul filialei regionale A.S.I.T., studiază problema normării şi reducerii consumului de energie electrică. Secţia „Construcţii şi maşini“ a subfilialei A.S.I.T.-Reşiţa are de asemenea studii importante privind criteriile după care se stabileşte sudabilitatea oţelurilor, reconstrucţia turbinei de 3.000 kw atc. In scopul îmbunătăţirii calităţii anumitor produse, filiala şi subfiliala A.S.I.T. din regiune au organizat consfătuiri şi cu cercurile A.S.I.T. din întreprinderi. La o astfel de consfătuire organizată la fabrica „Ciocanul“ din Nadrag s-a discutat şi s-au luat măsuri privind îmbunătăţirea calităţii tablei cositorite, utilizată pentru fabricarea cutiilor de conserve. De curînd, tot aici au luat fiinţă 6 brigăzi compuse din ingineri şi tehnicieni care se deplasează pe teren, acordînd un sprijin serios cercurilor A.S.I.T. şi cabinetelor tehnice din întreprinderi, în soluţionarea problemelor legate de procesul de producţie Nicolae Stoian corespondent voluntar —"O—— Comune electrificate In anii puterii populare, în aproape 60 de comune din regiunea Stalin s-a aprins pentru prima oară lumina electrică. Anul acesta au fost electrificate şase comune şi sate, printre care Cornăţel, Fundu Rîului — raionul Sibiu, Râuşor — raionul Făgăraş, şi altele. In prezent se fac ultimele lucrări pentru instalarea luminii electrice în comunele Măeruș și Arini din raionul Stalin. Spre noi succese în întrecerea socialistă Fotografia P. COZIA « • Experienţa în producţie a Eroului Muncii Socialiste Constantin Vasilache este însuşită de tot mai mulţi strungari din patria noastră. Printre aceştia se numără şi utemistul Ion Petrescu care lucrează la secfia strungărie-pompe a uzinelor „Rákosi Mátyás“ din Capitală. Punind in practică cele învăţate cu prilejul recentei întîlniri dintre C. Vasilache şi strungarii uzinelor „Rákosi Mátyás“, tînărul strungar Ion Petrescu reuşeşte să-şi depăşească zilnic norma cu 230—250 la sută. TRIBUNA PARTICIPANŢILOR LA ÎNTRECERE După exemplul lui Constantin Vasilache Sporirea acumulărilor socialiste peste plan — sarcină de cinste a întreprinderii noastre şi deci a fiecăruia dintre cei ce lucrăm la I.M.U.-Medgidia — nu ar fi posibilă fără perfecţionarea continuă a tehnicii, fără a folosi fiecare fracţiune de timp în scopul de a scoate maximum din ceea ce poate da maşina cu care lucrezi. De acest lucru m-am convins văzând rezultatele cu adevărat uimitoare pe care le înregistrează neîntrecutul strungar Constantin Vasilache, Erou al Muncii Socialiste. Căutînd să învăţ dim metodele sale de muncă, şi mai ales dim metodele sale de organizare a locului de muncă, şi bazat pe unele observaţii din experienţa mea proprie, am reuşit să realizez lună de lună o simţitoare creştere a productivităţii muncii. Eu lucrez în ultimul timp la strunjirea pistoanelor Im fiecare zi mă îngrijesc — și dacă e nevoie iau legătura cu cei de la turnătorie — să am asigurate piesele pentru a doua zi. înainte de începerea lucrului studiez sau revăd desenul de prelucrare, îmi verific sculele așchietoare și le ascut în cazul că e necesar. Pe dulap, piesele sânt aranjate în ordinea efectuării operaţiilor. La fel piesele de prelucrat din jurul maşinii. Pentru a evita mişcările inutile, aşez pistoanele pe două mese în poziţie verticală, în aşa fel TANASE TONCU I.M.U.-Medgidia strungar încît în timp ce cuţitul merge în span înainte sau înapoi, eu să mă pot deplasa şi să-mi aduc cîte 8-10 bucăţi fără să pierd timpul în gol. Pentru aceasta, prima masa, pe care aşez piesele cărora li s-a făcut operaţia I-a, am plasat-o la o distanţă de 80 cm. de strung, iar a doua masă — pe care instalez piese ce necesită un timp de prelucrare mai îndelungat — se află la doi metri de maşină. După prelucrare ele sânt aşezate pe masa cea mai apropiată. Studierea posibilităţilor de ridicare a productivităţii muncii este una din trăsăturile ce-1 caracterizează pe Constantin Vasilache. In această privință, eu am reușit să confecționez doua dispozitive si mai multe tipuri de cutite pe care le folosesc la lucru. Primul dispozitiv — format dintr-un corp conic pe care îl introduc pe axa strungului — îl întrebuințez la strunjirea pistoanelor în exterior, iar al doilea mă ajută la strunjirea găurii pentru boii. înainte, operaţia de calibrare se făcea cu un cuţit de atac frontal interior. Eu am conceput un cuţit fason cu două guri de tăiere, cu care execut trei faze de operaţii: strunjit interior, faţă şi şamfren. Pot da multe alte exemple din care să se vadă că am renunţat la procedeele vechi de prelucrare a pieselor şi, bineînţeles, nu în dauna creşterii productivităţii muncii, ci dimpotrivă. Aşa, de exemplu, am conceput un nou cuţit pentru operaţia a III-a la strumutul găurit pentru boli, care se făcea cu un cuţit obişnuit de tăiat interior. Caracteristic pentru noul cuţit, care are două guri de tăiere, este că posedă un umăr de întoarcere a spânului ceea ce permite eliminarea lui rapidă din interiorul piesei. Astfel, durata de întrebuinţare a unui cuţit a crescut considerabil. Organizarea judicioasă a locului de muncă, folosirea din plin a timpului de lucru precum şi îmbunătăţirile pe care le-am adus procesului tehnologic prin confecţionarea cuţitelor şi a celor două dispozitive, mi-au permis să reduc timpul de lucru la cele trei operaţii de strunjire a pistonului de la 17’ 20” — cît îmi este acordat — la 478”. In întrecerea socialistă cu ceilalţi strungari, eu ar fi reuşit ca în cinstea zilei de 23 August să-mi depăşesc norma zilnică cu peste 350 la sută. Sînt hotărât să muncesc cu acelaşi avînt pe mai departe şi să sprijin şi pe alţii — printre care și pe ajutorul meu Ichim Sfetcu — să-și însuşească metodele de lucru ale strungarului Vasilache, care pe mine m-au ajutat să lucrez în prezent în contul anului 1960. Pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz Din șosea se aud perforatoarele care taie în munte o platformă unde se toarnă beton. Este platforma de pe malul drept al barajului unde se montează macaraua funicular cu ajutorul căreia se vor transporta vagoneții de beton pentru turnarea lor la construcţia uriaşului baraj. Pînă la 23 August, mentorii macaralei au reuşit să aşeze la locul tor două dintre turnurile maşinii-gigant, iar acum muncesc cu avînt pentru grăbirea lucrărilor. In vale, la lucrările barajului, tinerii care lucrează, în groapa batardoului, la o adîncime de peste 20 m escavatii sub vechea albie a râului, au continuat munca, după marea sărbătoare de la 23 August, cu avânt sporit. In numai două ziile ei au escavat mai mult de 200 mc. de piatră pregătind tot mai mult locul pentru turnarea betoanelor. De la baraj, drumul de şantier duce spre locul de muncă al încercaţilor mineri de la tunel-intrare. Aceştia, împreună cu cei din sectorul tunel-ieşire, luptă cu însufleţire pentru a reduce timpul când, pe sub munte, apele Bistriţei vor ajunge la hidrocentrală. Pînă atunci nu mai este mult. Acest lucru îl arată şi rezultatele pe care minerii din brigăzile lui Gavrilă Paşca şi Zoltan Bene le obţin în întrecerea socialistă. Ei luptă pentru a obţine cinstea de a face legătura dintre cele două părţi ale tunelului. In zilele de după 23 August, ei au înscris faţă de aceeaşi normă, o viteză medie de înaintare la tunel-intrare de 4,33 m. liniari, iar la tunel-ieșire de 3,33 m. liniari. 132.227.000 lei acumulări peste plan PLOEŞTI (coresp. „Munca“). In urma aplicării unui număr însemnat de măsuri tehnico-organizatorice, a unor metode înaintate de muncă, inovaţii, raţionalizări, precum şi datorită elanului cu care au lirat oamenii muncii din regiunea Ploeşti un număr de 167 de întreprinderi din regiune au realizat acumulări socialiste peste plan în valoare de 132.227.000 lei. Folosind din plin tehnologia sovietică de foraj şi extracţie, precum şi întreaga capacitate de lucru a instalaţiilor din rafinării, petroliştii din regiune au realizat acumulări în valoare de 82.158.000 lei faţă de angajamentul luat de 59.533.000 lei. In mod deosebit s-au evidenţiat muncitorii de la Rafinăria nr. 1 din schela Boldeşti care şi-au îndeplinit şi chiar depăşit angajamentul luat pînă la sfârşitul anului. Succese importante au obţinut şi întreprinderile „Dorobanţul“ „Olga Bande“, „Postav-Azuga“, „I. C. Frimu“-Sinaia, „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Tîrgovişte, şi altele. Noi realizări Chemarea „Să dăm patriei cît mai multei acumulări socialiste peste plan“, lansată de colectivele unor întreprinderi din regiunea Stalin, a găsit un larg ecou și în nidurile muncitorilor din regiunea Suceava. întreprinderile industriale din regiunea Suceava au dat acumulări socialiste peste plan în valoare de 13.255.262 lei, întreprinderile din raionul Botoşani au pus la dispoziţia statului acumulări socialiste peste plan în valoare de 3.391.444 lei. De asemenea, trustul de industrializare a lemnului din raionul Fălticeni a realizat acumulări socialiste peste plan în valoare de 3.143.000 lei. Minerii întreprinderii „Moldova“ au dat acumulări socialiste peste plan în valoare de 198.000 lei Să urgentăm terminarea treierişului Raion fruntaş Raionul Focşani a terminat primul în regiunea Bîrlad treierişul păioaselor. Muncind pămîntul în comun şi cu mijloace mecanizate, colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din acest raion au obţinut cele mai mari producţii la hectar. Membrii gospodăriilor agricole colective din comunele Urecheşti şi Jariştea, de exemplu, au realizat o producţie medie PLOEŞTI (coresp. „Munca“). In ultimele zile, mecanizatorii din S.M.T.-uri şi G.A.S-uri, colectiviştii şi ţăranii muncitori de pe ogoarele regiunii Ploeşti au intensificat muncile de treieriş. Pînă în ziua de 30 august în toate cele 76 gospodării agricole colective, 219 întovărăşiri agricole, precum şi într-un număr de 14 gospodării agricole de stat şi 280 de comune treierişul s-a terminat. Ca urmare a muncii politice dusă de organele de partid şi de stat precum şi de comitetele sindicale din S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri în raioanele Mizil şi Cîmpina pînă în seara zilei de 29 august s-a terOLTENIŢA (coresp. „Munca“). Imediat după terminarea treierişului colectivul de muncă de la G.A.S. Chirnogi, raionul Olteniţa, a pornit cu toate forţele la executarea în timpul cel mai scurt a arăturilor pentru însămînţări. Organele sindicale şi administrative, ocupindu-se îndeaproape de buna desfăşurare a întrecerii socialiste şi creînd condiţii ca timpul bun de lucru să fie folosit din plin mecanizatorii gospodăriei au reuşit să execute arături adinei pe o suprafaţă de 320 ha., ceea ce înseamnă 50 la sută din suprafaţa planificată. De asemenea pe o parcelă de 35 ha. se execută în prezent arătură după sistemul Malter. In cadrul întrecerii între mecanizatori, cele mai bune rezultate au fost obţinute de brigăzile conduse de Dumitru Pătrescu de 2.000 kg. de grîu la hectar. De asemenea, ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Popeşti au cules 2.900 kg. de grîu la hectar, iar cei din comuna Gologanu peste 3.000 kg. de grîu la hectar. Pentru realizările obţinute în buna organizare şi desfăşurare a treierişului, raionul Focşani a primit steagul roşu de raion fruntaş pe regiune, minat treierişul, iar în raioanele Pogoanele, Urziceni, Râmnicul Sărat s-a treierat mai bine de 88—94 la sută din recolta de păioase. Pentru terminarea treierişului în cît mai scurt timp, gospodăriile agricole de stat au pus la dispoziţia ţăranilor muncitori cu gospodării individuale din comunele unde treierişul este în întîrziere 10 combine şi 15 garnituri de treier. Paralel cu muncile de recoltare se execută şi lucrări pentru pregătirea din timp a terenului pentru însămînţările de toamnă. Pe întreaga regiune s-a dezmiriştit şi s-au efectuat arături de toamnă pe o suprafaţă de aproape 60.000 de ha. şi Tudor Marin, care, pe lîngă că au depăşit zilnic norma la arat cu 30-50 la sută au executat şi lucrări de cea mai bună calitate. Concomitent cu arăturile în G.A.S. Chirnogi se desfăşoară şi pregătirea seminţelor pentru însămînţările de toamnă şi primăvară. Pînă acum au fost selectate 50 tone grîu şi 50 tone orz. In prezent sînt în curs de selectare 60 tone mazăre şi 30 tone orz. Prevăzîndu-se o recoltă bogată de porumb şi furaje, la G.A.S. C.hirnogi au început de asemenea pregătirile pentru înmagazinarea şi însilozarea recoltei. In prezent se lucrează la curăţirea şi desinfectarea pătulelor şi la pregătirea gropilor şi silozurilor pentru furaje. In ultimele zile în majoritatea comunelor regiunii Stalin, lucrările de treieriş s-au intensificat. O realizare semnificativă s-a dobândit în raionul Tîrnăveni. Intre 22—27 august, în raionul Tîrnăveni, viteza zilnică de treieris a fost depășita în medie cu 12 la sută. In multe raioane însă, cu toată vremea prielnică, treierişul continuă să se desfășoare încă într-un ritm necorespunzător. In raionul Stalin, de pildă, în aceeași perioadă — adică de la 22—27 august — capacitatea de lucru a garniturilor de treier a fost folosită doar în proporţie de 27 la sută, în raionul Rupea — 34 la sută, în raionul Sibiu — 54 la sută. Ritmul neîngăduit de lent în care se desfăşoară lucrările de treieri, în majoritatea raioanelor din regiunea Stalin, se datoreşte în principal deplasărilor inutile a batozelor, proastei organizări a cetelor, a grupelor de întrajutorare şi a muncii pe arci. Faptul că în raionul Tîrnăveni s-a ajuns nu numai la realizarea ci şi la depăşirea vitezei de lucru planificată a garniturilor de treier, ilustrează că în regiunea Stalin — unde acum există condiţii prielnice pentru desfăşurarea masivă a treierişului — se poate lucra mai bine. Tocmai de aceea se cere organelor răspunzătoare de executarea treierişului să ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor existente, să lupte pentru obţinerea unor realizări asemănătoare celor din raionul Tîrnăveni. Sprijin celor rămaşi în urmă Pentru belşugul viitoarei recolte In regiunea Stalin trebuie folosită întreaga capacitate de lucru a batozelor Succese la treieriş La cele peste 1100 de arii din regiunea Arad s-a treierat pînă la 28 august mai bine de 75 la sută din recolta de păioase. In raioanele Ineu, Sînnicolau Mare și Arad s-a treierat pînă la această dată recolta de păioase în procent de peste 80 la sută. Pînă la 28 august, în întreaga regiune au terminat treierişul 5 gospodării agricole de stat, 67 gospodării agricole colective, 86 de întovărăşiri agricole şi 34 de comune. * Şi în regiunea Suceava treierişul păioaselor s-a terminat în 20 de gospodării agricole colective şi în peste 130 de întovărăşiri agricole. Anul acesta, colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din regiunea Suceava au obţinut producţii marila hectar. Astfel colectiviştii din comuna Vlăsineşti au realizat peste 4300 kg. orz la hectar, cei din Socrujeni — 2900 kg. de grîu la hectar, iar cei din Băluşeni 3200 kg. de grîu la hectar. De asemenea întovărăşitii din Dobârceni au strîns de pe fiecare hectar cîte 2000 kg. de grîu şi cei din satul Manoleasa-Volovăţ 2630 kg. grîu la hectar. • Zece gospodării agricole de stat din regiunea Timişoara au terminat zilele acestea treierişul păioaselor. Printre primele care au terminat treierişul sânt gospodăriile agricole de stat din Jimbolia,Peciu Nou, Recaş şi Beşenova Nouă. Muncitorii de la gospodăria de stat Jimbolia au obţinut de pe suprafaţa de 3281 ha. cultivată cu grîu o producţie medie de 1800 kg. boabe la hectar, iar de pe o suprafaţă de 323 ha. cultivată cu orz, o producţie medie la hectar de 2000 kg. orz. Pînă la 28 august, treierişul păioaselor a fost executat în gospodăriile agricole de stat din regiunea Timişoara în proporţie de 95 la sută. Pînă la aceeaşi dată, muncitorii din gospodăriile agricole de stat au efectuat arături pentru însămînțări la o suprafață de 16.000 ha.