Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)

1955-10-01 / nr. 2472

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI,­­ nr. 2472 Sîmbătă 1 octombrie 1955 4 pagini 20 bani Salut frăţesc marelui popor chinez! ■ ^Marele popor chinez de 600 milioane sărbătoreşte astăzi cea de a 6-a aniver­sare a istoricei victorii a revoluţiei în China şi a proclamării Republicii Popu­lare Chineze. Sărbătorirea zilei de 1 oc­­tombrie 1949 —­ această dată memora­bilă — constituie pentru eroicul popor al Chinei prilejul de a-şi manifesta entu­ziasmul si încrederea fată de bilanţul strălucit al celor 6 ani de muncă liberă­­ si rodnică, fată de minunate­« perspfrc­­,­tive ale viitorului socialist pe care şi-l ■ construieşte. După victoria Marii Revoluţii Socia­­liste din Octombrie, cea mai grea lovi­tură dată capitalismului internaţional a fost triumful revoluţiei chineze, smulge­­­­rea Chinei din cătuşele robiei imperialiste făurirea statului democrat-popular de 600 milioane de oameni. Biruinţa revo­­l­­­­uţ­iei populare înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist, în frunte cu tovară­şul Mao Tze-dun, alăturarea Chinei Populare lagărului socialismului, exercită o înrîurire uriaşă asupra întregii desfă­şurări a evenimentelor internaţionale. Istorica victorie a revoluţiei din China a schimbat, îndeosebi, întreaga situaţie din continentul asiatic. Eliberarea poporului chinez de sub asuprirea imperialistă şi de sub exploatarea marilor capitalişti vîn­­duţi intereselor străine, istoricele succese obţinute în dezvoltarea R. P. Chineze, au constituit şi constituie o puternică forţă de atracţie pentru toate popoarele care luptă să-şi cucerească libertatea şi inde­pendenţa. Constituţia Chinei Populare, prima constituţie democratică din istoria milenară a poporului chinez, este de ase­menea o pildă însufleţitoare pentru po­poarele însetate de libertate si indepen­dentă din Asia si Africa. De 6 ani, sub soarele regimului demo­crat-popular, marele popor chinez, cîrmuit cu­ înţelepciune de Partidul Comunist, se afirma în Asia si în întreaga lume, umăr la umăr cu toate ţările lagărului socia- P®, un puternic factor de pace. Pres­tigiul internaţional uriaş si respectul pro­­fund, cîştigate de R.P. Chineză în acest răstimp pe arena politicii mondiale, sînt datorate şi succeselor ei cu adevărat mă­reţe pe care Ie obţine în opera de con­strucţie paşnică­ si de transformare a ţării dintr-un stat fărîmiţat şi înapoiat, semi­coloniali, intr-unul puternic, unit, cu o industrie în continuă dezvoltare şi o a­­gricultură cu o înaltă productivitate. Intr-un timp extrem de scurt a fost re­făcută economia şi, în pofida născocirilor duşmanilor R. P. Chineze, care preziceau falimentul noului­­stat democrat-popular, aceasta_ tară a păşit cu succes pe calea industrializării. O mărturie elocventă a înfăptuirii cu succes a planului cincinal (1953—1957), o constituie cifrele deose­bit de grăitoare cuprinse în comunicatul Direcţiei de Stat de Statistică a R. P. Chineze cu privire la îndeplinirea planu­lui de dezvoltare a economiei nationale a republicii pe anul 1954. In comunicat se arată că planul producţiei întreprinderilor de stat, cooperatiste si mixte (de stat — particulare) pe anul 1954 a fost depăşite1 ,6 la sută. Producţia globală industrială (cu excepţia producţiei meşteşumăreşti) a crescut faţă de anul 1953 cu 17 la sută. Totodată întreprinderii industriale de stat au sporit producţia cu 27 la sută faţă de anul precedent. In anul 1954 s-a început si s-a continuat construcţia a 411 obiective industriale mari, dintre care 139 au intrat îm funcţiune. In ritm rapid şi pe o scară cu adevărat impresionantă se desfăşoară munca de culturalizare a maselor largi populare. Lum­ina culturii pătrunde în fiecare colţ al ţării prin intermediul a mii de case de cultură, de caravane cinematografice, de biblioteci volante, prin marele număr de şcoli. Aproape 300.000 de studenţi au în­văţat anul trecut în institutele superioare. Guvernul popular şi Partidul Comunist a­­cordă o mare atenţie îmbunătăţirii nive­lului material al populaţiei. Cu un uriaş avînt creator, poporul chi­nez înfăptuieşte construcţia economică, concerntrîndu-se asupra dezvoltării indus­triei grele; la­­ sfîrsitul cincinalului in China se vor topi peste 4 milioane tone otel, va spori de peste 2 ori producţia de energie electrică, aproape de 2 ori cea de cărbune, de peste 7 ori producţia de ge­neratori electrici. China va construi au­tomobile, tractoare, locomotive, combine cerealiere şi de inimă, sute de noi tipuri de maşini şi maşini-urnelle despre pro­ducţia cărora nici nu putea fi vorba în China veche. Va creşte considerabil pro­­­­ducţia de culturi tehnice şi cerealiere. A­­ceste perspective vor fi înfăptuite cu a­­jutorul frăţesc şi multilateral al U.R.S.S. şi printr-o colaborare economică largă cu ţările de democraţie populară. Multilate­ralul ajutor sovietic asigură dezvoltarea rapidă a economiei R.P. Chineze şi rit­mul rapid al construcţiei sale industriale socialiste In cei 6 ani de existenţă, statul demo­crat-popular chinez şi-a cîştigat un imens prestigiu în Asia şi în întreaga lume. Este cunoscut rolul însemnat al R. P. Chineze la încheierea armistiţiului în Co­reea, ca şi contribuţia sa preţioasă la con­ferinţa de la Geneva, care a dus la înce­tarea focului în Indochina. Evenimentele din ultimii ani au dovedit că fără parti­ciparea R. P. Chineze nu poate fi pe de­plin rezolvată nici o problemă internaţio­nală importantă, împreună cu India şi Birmania, China Populară s-a pronunţat pentru cele cinci principii ale coexistenţei la care s-au alăturat multe tari din Asia, Europa şi Africa. Istorica conferinţă de la Bandung a tarilor din Asia şi Africa a arătat concludent că R. P. Chineză îm­preună cu India, Birmania, Indonezia şi alte tari se manifestă şi acţionează ca un factor important în dezvoltarea relaţiilor internaţionale în spiritul păcii, înţelegerii reciproce şi al colaborării strînse, împotriva faptelor, împotriva situaţiei obiective—care arată că R. P. Chineză creşte, se măreşte şi învinge, că ea joacă in Asia un uriaş rol politic, iar în întrea­ga lume se evidenţiază ca o mare putere , în dispreţul oricărei logici, şi în pofi­da prevederilor Cartei O.N.U., cercurile agresive continuă să pună piedici în calea restabilirii drepturilor internaţionale legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. Po­porul Chinez are un proverb: numai un orb nu poate vedea muntele Tăiş­an. Este cu totul­­nefiresc ca în situaţia în care zeci de ţări, printre care două mari puteri — U.R.S.S. şi Anglia — au stabilit rela­ţii diplomatice şi comerciale cu R. P. Chi­neză, să existe încă unii oameni care nu numai că nu văd Taisanul dar, în gene­ral, nu vor să observe nici tara in care se găseşte acest munte. In actuala situafie internaţională, Repu­blica Populară Chineză — mare putere asiatică şi­ mondială — nu mai poate fi împiedicată m­ultă vreme, prin manevre artificiale, să-şi ocupe locul ce i se cuvi­ne în O.N.U. îmbunătăţirea activităţii acestui for internaţional al naţiunilor lumii şi rezolvarea de către acesta, în spiritul Cartei sale şi conform intereselor păcii, a multora din marile probleme ce-i stau în faţă depinde în mare măsură de lichi­darea situaţiei anormale care se mai men­ţine prin nereprezentarea R.P. Chineze în O.N.U. Dacă O­N.U. va acţiona în „spiri­tul Genevei“, dacă R.P. Chineză îşi va ocupa locul că pe drept i se cuvine în acest mare for internaţional, se va face un hotărîtor pas înainte pe calea rezolvării problemelor nereglementate ale Asiei şi Extremului Orient, pe calea instaurării unei păci trainice în lume. Opinia pub­lică mondială protestează împotriva fap­tului că cercurile interesate în menţinerea încordării internaţionale cutează să mai sprijine jalnica adunătură d­ankaisistă şi împiedică în felul acesta îndeplinirea le­gitimei aspiraţii a poporului chinez, ali­pirea paşnică a insulei Taiwan şi a insu­lelor Penhu'edao (Pescadore) — străvechi teritorii chineze. Popoarele lumii apreciază pe bună drep­tate faptul că împreună cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară, R. P. Chi­neză desfăşoară o luptă continuă pentru întărirea păcii, pentru înlăturarea perico­lului de război, pentru progresul întregii omeniri. Cea de a 6-a aniversare a proclamării R.P. Chineze găseşte poporul chinez strîns unit în jurul partidului şi guvernului său, în plină desfăşurare a nesecatelor sale forţe creatoare puse în slujba înfloririi patriei, a progresului şi a apărării păcii. Poporul român, care se simte legat de poporul frate chinez printr-o indestructi­bilă comunitate de interese si năzuințe, îi urează succese noi în lupta pentru con­struirea socialismului, pentru întărirea păcii si colaborării internationale. TELEGRAME Tovarăşului MAO TZE-DUN preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU E­N-L­AI premierul Consiliului de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, permiteţi-ne, dragi tovarăşi, să vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră în­­tregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări şi urări din partea poporului şi guver­nului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez să obţină noi şi măreţe succese în opera de construire a socialismului pen­tru înflorirea şi fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia şi în lumea întreagă. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Preşedintele Consiliului de Miniştri Naţionale a Republici Populare Romíne al Republicii Populare Romíne Dr. PETRU GROZA GH. GHEORGHIU-DEJ Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne SIMION BUGHICI La preparaţia de cărbune din Lupeni La preparaţia din Lupeni unde a intrat recent în funcţiune o nouă instalaţie mo­dernă, capacitatea de prelucrare a cărbu­nelui brut s-a dublat şi în acelaşi timp timpul de prelucrare a fost redus conside­rabil. Noua instalaţie a determinat schim­barea radicală a condiţiilor de lucru si a procedeelor de recuperare a cărbunelui cocsificabil. Intreg procesul tehnologie este automatizat. Colectivul din care fac parte maiştrii Iosif Wapschi, Ion Vochi­­nă, Gh. Enciu, Dumitru Bădescu, Cosma Crîsnic, muncitorii Adalbert Sedlac, Constantin Dumitrescu, Anastase Gaia si alţii si-a însuşit intr-un timp scurt teh­nica funcţionării instalaţiilor complexe, precum şi noile procedee de lucru. Drept rezultat, la preparaţia de cărbune din Lupeni, procentul de recuperare a cărbu­nelui cocsificabil din cărbune brut a cres­cut de aproape 3 ori faţă de realizările obţinute înainte de intrarea în funcţiune a noii instalaţii. Astfel cocseriile din Hu­nedoara şi Reşiţa primesc de 2 sau 3 ori mai mult cărbune cocsificabil, iar depou­rile C.F.R. si termocentralele electrice pri­mesc de asemenea cantități sporite de combustibil. Munca rodnică a colectivului de la preparația din Lupeni se oglindește în depăşirile de plan din lunile august şi septembrie. Ajutorarea celor rămaşi in urmă Iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „Îi­ Decembrie" din Bucu­reşti, de ajutorare a celor rămaşi în urmă, este urmată cu succes de către muncitorii atelierelor C.F.R. „Gheor­­ghe Apostol“ din Galaţi. Iată în cli­şeul nostru pe strungarul fruntaş Mir­­cea Mihălceanu (stingă), ajutînd in deprinderea meseriei pe tînărul Gheor­­ghe Davidescu. (Fotografia de E. SIRZEA) Hala ţesătoriei, vastă şi luminoa­să, le întîmpină cu zgomotul ca­racteristic produs de sulele de răz­boaie de ţesut. Zumzetul acesta conti­nuu şi mişcările sprintene ale harni­celor ţesătoare imi dau impresia că te afli intr-un imens stup de albine. Privirea-mi aleargă peste şirurile lungi de maşini. Caut să-mi dau seama cam unde ar putea fi secţia de ţesut rapid, care a luat fiinţă aici, la „In­dustria Textilă“-Lugoj, cu mai bine de un an in urmă şi despre care auzisem multe lucruri interesante. In zadar scrutam insă depărtările, căci secţia cu pricina era chiar in fata mea, a­­proape de intrare. Lucrul acesta mi-l făcu cunoscut, cu multă mindrie in glas, tînărul inginer Ion Giurgiu: — Aceasta-i secţia noastră de res­ut rapid. La prima vedere, nu se deose­beşte cu nimic de celelalte, dar re­zultatele obţinute in producţie vorbesc de la sine. Intr-adevăr, nimic extraordinar Cu acelaşi calm şi siguranţă, ca şi cum ar lucra la oricare alt război de ţesut, îşi supraveghează maşinile Toth Roza­lia şi Ecaterina Weissman. Cu aceeaşi stăpînire de sine lucrează tinerele Ma­ria Oprovici, Florica Chiţan şi Elena Bacoviţeanu, venite nu de mult de la şcoala profesională. Doar privirile lor agere urmăresc cu mai multă atenție jocul neastâmpărat al ițelor şi acel „du-te-vino" al suveicilor, ce străbat acum rostul urzelii de 200 de ori pe minut, în loc de 180 ori. Am aflat că lună de lună secţia de țesut rapid produce, în comparaţie cu celelalte secţii, mii de metri ţesături in plus. Astfel, numai în luna august a dat cu peste 7.000 de metri mai mult decit secţia a 8-a. Să măreşti viteza războaielor de te­su­t de la 150—160 turaţii pe minut, pînă la 180—200 turaţii, nu e un lu­cru simplu, mai ales că majoritatea lor sunt de construcţie destul de veche. „O idee îndrăzneaţă, dar cu puţine şanse de realizare", şi-au spus cei mai mulţi tehnicieni din fabrică atunci cînd con­ducerea sectorului ţesătorie le-a pus în faţă, pentru prima oară, această pro­blemă. Şi totuşi, fiecare şi-a dat seama că nu se poate neglija o rezervă atît de importantă de creştere a productivi­tăţii muncii. Si cum experienţa in acea­stă direcţie exista deja, căci textiliştii sovietici şi maghiari au obţinut rezul­tate însemnate in ceea ce priveşte mă­rirea vitezei războaielor de ţesut, s-a început studierea documentaţiei tehnice. Aşa au pornit la treabă tehnicienii sec­torului, avînd şi sprijinul unui colectiv de tehnicieni de la Institutul de Cerce­tări al Industriei Uşoare. Printre primii care au îmbrăţişat cu căldură ideea măririi vitezii războaie­lor de țesut a fost şi maistrul ţesător loan Lung. — Ne aşteaptă o muncă grea. Rudi — se adresă el tînărului său ajutor Szerekes Rudolf. — Dar ai să vezi ce satisfacţie vom avea după ce ne vom îndeplini sarcina. Acum, să vedem­ cu ce începem­­? — Eu cred că In primul rind trebuie să lămurim ţesătoarele asupra impor­tantei măsurii pe care vrem s-o apli­căm. Şi, cel mai nimerit ar fi să înce­pem cu războaiele la care lucrează fruntaşa Toth Rozalia. Ea o să înţelea­gă mai repede. — Asta fără doar şi poate — spuse maistrul. Şi comitetul sindical se va ocupa de această treabă. Eu insă m-am gindit la altceva. Războaiele trebuie re­glate cu cea mai mare exactitate pentru ca să poată lucra în bune condiţii, cu viteze mari. Aşa că e cazul să pu­nem în practică cu toată seriozitatea şablonarea lor după metoda Ilicev— Vlasov. Munca începu de îndată. In scurt timp şi cu ajutorul maiştrilor din cele­lalte schimburi, pe războaiele din sec­ţie apărură treptat tăbliţe cu inscripţia: „Şablonat după metoda Ilicev-Vlasov". Aceasta a permis să se treacă apoi la mărirea turaţiilor maşinilor, după caz, la 180, 190 şi la 200 pe minut. ★ Chiar dacă n-ar fi fost organizatoare de grupă sindicală, Toth Rozalia s-ar fi simţit obligată să arate şi celorlalte tovarăşe de muncă avantajele ce se ob­ţin de pe urma lucrului la războaiele cu turafia mărită şi mai ales importan­ţa acestui fapt pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie al în­tregii întreprinderi. Cu atît mai mult deci a făcut aceasta in calitatea ce o deţine, folosind în acest scop consfă­tuirile de producţie. Ea a arătat că înainte reuşea să realizeze zilnic la fiecare război 65-70 mii bătăi, iar după mărirea turafiei a început să facă 80—81 mii bătăi pe zi, spo­­rindu-şi şi salariul în mod corespun­zător. Treptat, alte şi alte ţesătoare au cerut să­­ se mărească turafia răz­boaielor. Toth Rozalia şi-a dat seama că nu e suficient să antreneze întreaga grupă sindicală la această acţiune, atîta timp cit unele muncitoare mai obţi­neau rezultate slabe în producţie. De aceea ea a iniţiat în grupă sprijinirea celor cu mai puţină experienţă de către fruntaşele în producţie. Ajutorarea celor rămase în urmă a devenit astfel un obiectiv de frunte şi în întrecerea ţesătoarelor din celelalte grupe ale sec­ţiei rapide. Sidonia Badiu, Ana Fer­­gala, Biro Rozalia şi altele au primit ajutor din partea unor fruntaşe ca Eca­terina Weissman, Elena Cebzan, Maria Oprovici. Astăzi, nici o muncitoare din secţia de ţesut rapid nu rămîne sub normă, iar planul acestei secţii este în­deplinit şi depăşit, lună de lună. La început unii şi-au dat cu părerea, bine, să zicem că va spori producţia, dar asta va fi în dauna calităţii. Pre­viziunea lor a fost dezminţită de suc­cesele obţinute de colectivul fabricii „Industria Textilă“-Lugoj în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produ­selor. Planul de calitate este îndeplinit cu regularitate. In iulie, de pildă, el a fost realizat în proporţie de 103,5 la sută, în august cu 104,4 la sută. Cali­tatea superioară a produselor acestei întreprinderi a făcut posibilă îndepli­nirea integrală şi chiar depăşirea pla­nului de desfacere, ceea ce a contribuit in măsură importantă la sporirea acu­mulărilor băneşti. La aceasta, un aport de seamă a adus şi secţ­ia de ţesut rapid. ...Cu un an în urmă, 22 de războaie cu viteză mărită formau scheletul sec­ţiei rapide. In prezent, din cele 62 răz­boaie care sunt aici, nici unul nu are o turaţie mai mică de 170. Totodată, nu­meroase războaie din celelalte secţii ale fabricii au primit viteze mărite. Poate nu va trece mult timp şi se va putea vorbi despre „Industria Textilă“­­Lugoj ca despre „fabrica de ţesut ra­pid". I. LUPU Noi acţiuni în cadrul „Lunei curăţeniei In întreaga ţară se des­făşoară „Luna curăţeniei“ la care iau parte mii de oameni ai muncii din fa­brici şi instituţii, şcoli, magazine, din cartiere. In cadrul acestei mari acţiuni de curăţenie şi înfrumuse­ţare a oraşelor sunt orga­nizate zilnic zeci de con­ferinţe cu subiecte privind păstrarea igienei, se pre­zintă filme documentare. In raionul Gh. Gheor­­ghiu-Dej din Capitală, de pildă, asemenea conferinţe la care au luat parte pînă acum aproape 2.000 de ce­tăţeni au fost organizate în toate căminele culturale din comunele de subordo­nare raională şi la biblio­tecile de cartier. Numeroa­se conferinţe au fost ţi­nute şi în celelalte raioa­ne ale Capitalei. In ace­laşi timp, în întreprinderi şi instituţii, în şcoli au loc consfătuiri, se organizează convorbiri şi consfătuiri în legătură cu prevenirea bolilor şi curăţenia oraşu­lui. Astfel de acţiuni au fost organizate la F. C. „Gheorghiu-Dej“, „Clement Gottwald“, I.CA.S.­Berzei, Atelierele „9 Mai“ şi alte întreprinderi din Capitală-Zeci de grupe sanitare efectuează o largă acţiune de depistare a cazurilor de îmbolnăviri, de educare sanitară a maselor de ce­tăţeni In urma activităţii grupelor sanitare din cir­cumscripţia sanitară 112, raionul V. I. Lenin, de exemplu, zeci de cetăţeni de pe străzile din această circumscripţie au partici­pat la acţiunea de strânge­re şi ardere a gunoaielor, au văruit gardurile. In acelaşi timp cu sarci­nile curente, I.C.A.S.-ul şi-a intensificat acţiunea de spălare şi măturare a străzilor. Pînă acum a fost curăţată o suprafaţă de peste 2.500.000 m.p. de străzi. O serie de gropi de gunoaie care constituiau focare de Infecţie s-au în­chis, iar ritmul de ridicare a gunoaielor a crescut în ultimele zile. Totodată s-a intensificat acţiunea de păstrare a igienei în unită­ţile comerţului de stat şi de alimentaţie publică. Controlul de educaţie sanitară al Ministerului Sănătăţii a iniţiat în ca­drul acestei „Luni a cură­ţeniei" o largă activitate de educare sanitară a ma­selor. Sunt în curs de di­fuzare peste 1.300.000 de exemplare de afişe conţi­­nînd sfaturi de păstrare a igienei precum şi peste 370.000 de broşuri privind prevenirea bolilor. De ase­menea, în principalele ci­nematografe din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara,­­ru­lează acum un jurnal do­cumentar avînd ca temă păstrarea curăţeniei. Peste 5.000 de diapozitive au fost instalate în vagoanele de cale ferată şi tramvaie, în autobuse şi în locurile foarte frecventate. Tot cu prilejul „Lunii curăţe­niei“ s-a­u difuzat caselor de educaţie sanitară, Cru­cii Roşii, Sanepidurilor, 200 de diafilme cu privire la igiena individuală. In prezent, se află în ultimul stadiu turnarea filmului de scurt metraj „Igiena la sate“, care va rula pe e­­cranele tuturor cinemato­grafelor din ţară. Zilele a­­cestea pornesc în toată ţara 55 de expoziţii volante „Igiena la sate“, cuprin­­zînd numeroase panouri şi planşe. (Agerpres). . Organizarea de excursii turistice în circuit in iniţiativa Consiliului Central al Sindicatelor, Ministerul Căilor Ferate a pus de curînd în vînzare bilete de călătorie în circuit. Acest nou sistem de excursii permite maselor de oameni a­i muncii ca în condiţii confortabile şi avantajoase să viziteze cele mai pitoreşti regiuni ale ţării. Astfel, s--au alcătuit 14 circuite care cuprind aproape în întregime staţiunile climaterice şi balneare precum şi staţiunile de acces la bazele turistice ale Consiliului Central al Sindicatelor în cadrul unei singure călătorii excursioniştii pot face pînă la 12 întreruperi în decursul cărora au posibilitatea să viziteze regiunile respective. De exemplu, excursioniştii care vor să admire frumuseţile munţilor Făgăraş şi ale Văii Oltului au posibilitatea să facă acest lucru în cadrul unei călătorii turis­tice în circuit. Pentru aceasta trebuie sa se înscrie la Biroul de Turism şi Excursii cu cel puţin 10 zile înainte de începerea că­lătoriei. înscrieri pentru astfel de călă­torii primesc Birourile de Turism şi Excursii din : Bucureşti, Oraşul Stalin, Oradea, Cluj, Satu-Mare, Arad, Timişoara, Craiova, Iaşi, Sibiu, Ploeşti, Tg. Mureş, Petro­şani, Reşiţa, Piteşti, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Suceava. Pe baza înscrierilor la Biroul de Turism şi Excursii, Birourile oficiale de voiaj respective eliberează bilete speciale cu o valabilitate maximă de o lună de zile. Odată cu biletele speciale C.F.R. excursioniștii primesc si 4—6 bilete de dormit ce pot fi utilizate la oricare din cabanele de pe traseul călătoriei în circuit. In total tariful călătoriei este foarte avantajos, însemnînd o economie pînă la 40% fată de tariful normal. Cei care vor să plece pe circuitul I: Bucureşti — Mîneciu ; Mneciu — Oraşul Stalin; Oraşul Stalin — Făgăraş; Făgăraş — Sibiu; Sibiu — Piteşti; Piteşti — Gîmpulung; Gîmpulung — Bucureşti, au posibilitatea să viziteze regiuni deosebit de pitoreşti. De asemenea, celelalte 13 circuite oferă excursioniştilor prilejul să cu­noască şi alte frumuseţi ale patriei. Aceste călătorii turistice pot fi începute din oricare stafie de pe circuit. DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Primul span, la fluierul sirenei ~ ------------ r*--------* — -----------------­ La început nu m-am putut dumiri cu care anume din cei doi tineri aflaţi în faţa mea trebuia să vorbesc. Semănau leit, ca două picături de apă. Grea încurcătură. Am chibzuit: cel în hai­ne de lucru trebuie să fie strungarul pe care-l caut, iar celălalt in haine de oraş ştiu eu cine ?... Greşisem. Era tocmai invers, Ion şi Vasile Ghiulţu sunt fraţi gemeni şi lucrează la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. Tînărul care mă îndrumase nu-mi arătase care este Ion. Vasile este controlor tehnic, iar Ion strungar. Dar să nu vă închipuiţi cumva că Vasile ii controlează piesele. Dimpotrivă. A cerut ca altcineva să se ocupe de treaba asta. „Aşa e mai să­nătos — spune Ion. Oricum, mi-e frate şi s-ar putea crede că mai trece cu vederea vre­un rebut“. La drept vorbind oricit ar căuta nod în papură un controlor de calitate, fie el cit de exigent, tot n-ar găsi printre piesele pre­lucrate de Ion vreuna necorespunzătoare cotelor desenului. Căci tînărul Ion Ghiulţu se numără printre fruntaşii secţiei. Lucru ca din mina­tul ma­ rar! E doar organizatorul grupei sindicale nr. 5, a strungarilor. Insă nu din totdea­una a lucrat el ca astăzi. Era o vreme, şi asta cu luni în urmă, cînd, nu întrebuinţa din plin timpul de lucru, cînd nu folosea cu pricepere întreaga capacitate de lucru a maşinii. Şi atunci numele lui nu se găsea pe lista fruntaşilor. In ajutorul său a venit Eroul Muncii Socialiste Constantin Vasilache. Per­sonal, tînărul metalurgist nu-1 cunoaşte. Ii ştie cum arată numai din poza apăruţi ■- ziar o dată cu expunerea pe care a făcut-o despre experienţa sa. Chiar în acea zi , terminarea lucrului a studiat pe îndelete cele scrise de cunoscutul strungar Intre felul cum lucra el şi cum munce. Constantin Vasilache diferenţa nu era de loc mică. Şi cu încredere tînărul strun­gar a început să aplice procedeele meta­­urgistului tîrgoviştean. Prin organizarea locului de muncă la mod ştiinţific, prin înlăturarea mişcările de prisos, a făcut o economie de timp d 15 la sută. La aceasta se adaugă şi vre­mea cîştigată în urma folosirii m­etodelo­ralte de aşchiere. După sfatul lui Con­stantin Vasilache a mărit viteza cu încă 100 de ture pe minut, adică la 1200, iar avansul de la 04 sutimi la 07. Folosim procedeul tovarăşului său de muncă ,trungarul Dionisie Bertalan, de decupări­i materialului care se prefăcea în şpan­i economisit în luna septembrie 100 kg ier din care a confecţionat 200 bucşe. Toate acestea au influenţat imediat vo­­tm­il producţiei realizate cu aceeaşi ma­­nă in acelaşi timp. In prezent prelu­crează lunar cu 200 bucşe conice mai mul decît Înainte, de a-şi însuşi experienţa lu Constantin Vasilache. Şi de bună seaml­­ă şi salariul său a crescut. In loc de 800 de lună, ridică Intre 1050-1100 lei. Astăzi el Îndeamnă pe toţi strungarii din grupa sindicală să Îmbrăţişeze cu căldură experienţa celui care l-a ajutat să devină fruntaş. I. VĂDUVĂ Noi instalaţii de înaltă tehnicitate în Valea Jiului Vor termina recoltarea strugurilor cu 18 zile înainte de termen Frumoase realizări la ,,Industria Textilă“ Lugoj Intensifică însâminţatul de toamnă IAŞI (coresp. „Munca“)­ . Colectivul de muncă al G.A.S. Paşcani manifestă o grijă deosebită pentru re­­colta anului viitor. Mecanizatorii se stră­duiesc să termine la timp şi cu o execut­­ie de bună calitate lucrările de însă­­mînţări şi arături de toamnă. Astfel pînă la 27 septembrie se executaseră arăturile pentru însămînţări în proporţie de 70 la sută şi se încsămîntaiseră aproape 100 hă cu grîu şi orz de toamnă. Lucrările sînt în plină desfăşurare iar pe tractoarele K.D. munca se află organizată în două schiau­buri. Datorită bunei îngrijiri a maşinilor, mecanizatorii dobîndesc în fiecare zi în­semnate depăşiri de normă. Tractoristul Puiu Vasile realizează zilnic peste nor­mă 3-3’/2 ha. Succese obţin şi tractoriş­­tii Harabagiu Constantin şi Nedelcu Va-» sile. . ’ De asemenea la G.A.S. Secueni, lucrări­rile agricole de toamnă sunt în plină desfăşurare. Zi şi noapte, pe ogoarele gospodăriei munca nu se întrerupe la fel. Se recoltează, se­ară şi se seamănă» Mecanizatorii gospodăriei, sub directa îndrumare a tehnicienilor și inginerilor agronomi, lucrează în două schimburi —» efectuînd lucrări numai de calitate supe-» rioară. Pînă acum și aici s-au arat a­­proape 600 ha. Au mai rămas de arat ogoarele ocupate în prezent de culturile de porumb. Pînă la 28 septembrie, se însămînțase pe terenurile pregătite 120 ha cu grîu, orz și secară. La aceste lu­crări se folosesc cupluri de cîte 2 şi 3 semănători. Insilozează porumbul furaj­er SUCEAVA (de la trimisul nostru) O bună îngrijire a animalelor în perioada de stabulaţie se face num­ai prin asigura-» rea de furaje consistente şi din abunden-» ţă. Acest lucru îl ştie foarte bine colecti-» vul gospodăriei agricole de stat Iţcani din experienţa anilor trecuţi. De aceea s-a trecut aci cu forţe sporite la însiloza­­rea unei cantităţi cit mai mari de po­­rumb furajer. La secţia centru, şeful de atelier Lun-a­gu Vasile a confecţionat o tocătoare me­­canică acţionată de tractor, din piese de la reformă. El a folosit 4 volanţi şi şai­ba de la o batoză dată la reformă, iar cuţitele au fost confecţionate la atelierul de fierărie al gospodăriei. Zilnic cu a­­ceastă tocătoare, mecanizatorul Ion C. Dobre însilozează peste 45 tone de po­rumb furajer. Insilozarea se face în a­­propierea grajdurilor ţinîndu-se seama de nevoi. Răspund chemării colectivului G.A S.-„Odobeşti'' PITEŞTI (coresp. „Munca“). — După ce au analizat temeinic posibilităţile exis­tente în gospodăria lor pe marginea che­mării la întrecere lansată de colectivul G.A.S.-„Odobeşti“, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din G.A.S.-Dră­­găşani şi-au luat angajamentul de a ter­mina recoltatul strugurilor cu 18 zile înainte de termen. Datorită recoltei bo­gate din acest an, care va depăşi cu peste 490 de tone cantitatea planificată, condu­cerea gospodăriei va mări numărul cen­trelor de vinificaţie cu încă trei, faţă de cele de anul trecut din care două vor fi mecanizate. De asemenea, în scopul îmbu­nătăţirii calităţii vinurilor negre aromatei se va instala un centru de vinificaţie spe­cial prevăzut cu presă hidraulică, iar fer-» montarea se va face în căzi cu funduri duble. In vederea accelerării ritmului de re­coltare si vinificare se vor organiza două­ schimburi asigurîndu-se locuri de înma­­gazinare suficiente. Culesul și transportul strugurilor se va face neîntrerupt, în care scop se vor confecţiona 15 trocuri a cite 1000 kg fiecare. Pentru realizarea în ter­men a angajamentelor, comitetul de în­ t­­reprindere va antrena toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii în întrecere, iar, pentru stimularea fruntaşilor se vor acor-­­da stimulente morale şi materiale. încă un angajament principal pe care gospodăria şi l-a luat în scopul accelerării recoltării şi vinificării este acela de a asi­gura cazarea şi hrănirea muncitorilor, prin amenajarea a încă două săli de mese cu o capacitate de 300 locuri şi un dormitori pentru 160 persoane.

Next