Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)

1955-10-14 / nr. 2483

Proletari din toate ţările« umiţi-vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Contractele colective să fie îndeplinite integral şi la termen Oglindind în mod concret politica par­tidului şi guvernului îndreptată spre dezvoltarea continuă a economiei na­ţionale­ şi spre ridicarea bunei stări a oamenilor muncii, contractele colective au un rol însemnat, mobilizator şi organizator în realizarea cu succes a sarcinilor primului nostru plan cin­cinal. Din exemp­l­ul oricărei între­prinderi socialiste, unde conducătorii economici şi activiştii sindicali mani­festă simţ de înaltă răspundere faţă de îndeplinirea integrală şi la ter­men a obligaţiilor reciproce din con­tractele colective, se poate vedea cum productivitatea muncii creşte neîncetat, calitatea produselor se îmbunătăţeşte, cum se obţin reduceri din ce în ce mai mari ale preţului de cost şi, o dată cu aceasta, cum se creează con­diţii de muncă şi de trai din ce în ce mai bune celor ce muncesc. . An de an, pe baza obligaţiilor înscrise în contractele colective, se îmbunătă­ţesc organizarea şi conducerea între­cerii socialiste, se introduc noi mă­suri tehnico-organizatorice, se foloseşte pe scară tot mai largă tehnica nouă, se construiesc şi se dau în folosinţă locuinţe, cluburi, instituţii medicale şi altele. În adunările generale şi conferin­ţele ce au avut loc cu prilejul con­trolului de masă asupra îndeplinirii prevederilor din contractele colective pe primul semestru al acestui an, cît şi cu­­ prilejul congreselor sindicatelor, zeci de mii de oameni ai muncii au subliniat cu satisfacţie realizările mari dobândite­ de economia noastră naţio­nală,­­ prin traducerea în viaţă a o­­bl­igaţiilor bilaterale înscrise în con­tractele colective, , Conducerile administrative şi cele sindicale, ale fabricii de postav din Buhuşi, ale fabricii de ciment „Vic­toria­­ Socialistă“ din Turda, ale de­poului C.F.R. „Chivu Stoica“ din Bucu­­reşti şi multe altele au putut rapor­ta, în primul semestru al acestui an, că obligaţiile din contractele colective, sub­ cele asumate de muncitori, pri­vind îndeplinirea­ şi depăşirea planu­lui de producţie, cît şi cele ale con­ducerilor administrative şi ale orga­nelor sindicale au fost îndeplinite integral şi la teren. Se pot da exemple nenumărate des­pre înaltul simţ de răspundere al or­ganelor administrative şi sindicale în ce priveşte­­respectarea termenelor fi­xate,­ pentru realizarea fiecărui obiec­tiv din­ contractele colective. Dar nu trebuie să trecem cu vederea că e­xistă încă unii conducători economici şi activişti sindicali care merg pe linia greşită de a îndeplini prevede­rile din contractele colective, nu la datele stabilite, ci spre sfîrşitul anului. In felul acesta, în afară de fap­tul că nu se respectă obligaţii care au putere de lege, se ajunge si la situaţia ca unele prevederi pentru a­­nul în curs să nu poată fi realiza­te. Cum va putea oare conducerea administrativă şi comitetul de între­prindere al uzinelor „Mao Tze-dun“ din Capitală să realizeze în întregime şi ritmic, în ultimul trimestru al anu­lui, obligaţiile contractuale, dacă în primul semestru au rămas r­erealizate 60 de angajamente, din care o bună par­te cu caracter social-cultural ? De­si­gur, nu-i va veni prea uşor. Vinovaţii însă vor trebui să răspundă în faţa muncitorilor. Iar aceştia nu vor admite nici conducerii administrative şi nici celei sindicale să se prezinte la sfîrşi­­tul anului cu prevederile din contractul colectiv neîndeplinite. Nerespectarea termenelor stabilite în contractele colective privind realizarea diferitelor obligaţii aduce prejudicii serioase îndeplinirii planului de pro­ducţie şi respectării sarcinilor cu ca­racter social-cultural­. De aceea, se cere organelor sindicale să exercite un control mai eficace decît pînă în prezent, care să ducă nu numai la descoperirea lipsurilor, ci și la pre­­întîmpinrtarea lor. Trebuie muncit în asa fel, î­ncît, împreună cu organele administrative, să fie luate măsurile cele mai juste spre a se asigura lichidarea deficientelor ce se constată cu prilejul controlului. Organele sindicale dispun de drep­turi largi, care le permit să influen­țeze organele administrative atunci cînd acestea neglijează sau subapre­­ciază importanța îndeplinirii obligații­lor din contractul colectiv. Fără în­doială __ că prima măsură ce trebuie luată în astfel de cazuri este de a antica pe cei vinovaţi. Dacă însă­­acest lucru nu ajută, cei care dau dovadă de nepăsare, de lipsă de răspundere faţă de sarcina încredinţată trebuie traşi la răspundere şi sancţionaţi, con­form legii, indiferent de funcţia pe care o deţin. Urmărind ca organele administrative să traducă în viaţă toate obligaţiile din contractele colective, organele sin­dicale, la timpul lor, sunt datoare să-şi respecte şi ele pe cele ce şi le-au asumat. Trebuie spus însă că şi în această privinţă mai persistă o serie de lipsuri. Unele comitete de întreprindere neglijează în mod cu totul nejustificat munca cultural-edu­cativă în rîndul membrilor de sindi­cat, organizarea schimburilor de ex­perienţă, a conferinţelor tehnice şi altele. A mai rămas mai puţin de un trimestru pînă la încheierea anului. Foarte mul­te din obligaţiile cuprinse în con­tractele colective au termene de rea­lizare în Lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Calea sigură pentru în­deplinirea integrală a contractelor co­lective pe anul 1955 —­ aşa cum a­­rată şi rezoluţiile adoptate de re­centele congrese ale sindicatelor — este exercitarea unui control riguros atît pe linie sindicală, cit şi pe linie administrativă. Acest control trebuie să ducă la creşterea simţului de răs­pundere în rindurile celor care au datoria să asigure traducerea în fapt a prevederilor contractuale. C.C. ale sindicatelor. Consiliile sindi­cale regionale şi comitetele sindicale re­gionale, raionale şi orăşeneşti trebuie să manifeste mai multă perseverenţă şi o­­per­ativitate în exercitarea controlului asupra îndeplinirii contractelor colecti­ve şi să-şi îndrepte atenţia mai ales spre unităţile rămase în urmă. Ele trebuie să îndrume organele sindicale din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi S.M.T., să organizeze periodic, împreună cu organele administrative, şedinţe în care să se analizeze felul cum se respec­tă obligaţiile comune înscrise în con­tractele colective. Un exemplu bun în direcţia orga­nizării unui­ control eficace ni-l oferă acţiunile întreprinse de prezidiul C.C. al Sindicatului muncitorilor din con­strucţii şi industria materialelor de construcţii, în colaborare cu colegiile celor două ministere de care apar­ţin­­aceste ramuri de producţie. Aici, după ce a fost analizată situaţia în­deplinirii contractelor colective în di­ferite regiuni ale ţării şi s-a văzut încotro trebuie mobilizate forţele, au fost trimişi pe teren instructori ai C.C. al Sindicatului şi dispeceri ai ministerelor pentru a ajuta organele sindicale şi administrative în luarea unor măsuri care să asigure îndepli­nirea la termen a tuturor prevederi­lor din contracte. Este ştiut însă că cel mai impor­tant şi eficace control este cel al maselor, controlul de jos al munci­torilor şi funcţionarilor. El scoate la iveală pe birocraţi şi pe toţi acei care nu ţin seama de nevoile pro­ducţiei şi ale vieţii colectivului. Tre­­­buie folosită şi răspîndită larg experienţa acelor întreprinderi care prin organizarea cu grijă a adunărilor generale şi a con­ferinţelor pentru dări de seamă, prin afişarea în secţii şi pe întreprindere a unor grafice care arată clar şi con­cis situaţia realizării angajamentelor din contractele colective, înlesnesc un control permanent din partea masei. Cu cît controlul este mai perseverent, cu cît este mai largă participarea la lupta împotriva lipsurilor, cu atît creş­te răspunderea pentru respectarea o­­bligaţiilor din contractul colectiv. Contractele colective pe anul 1955 trebuie îndeplinite integral. Urmărind cu spirit de răspundere acest Lucru, vom obţine noi succese pe drumul dezvoltării continue a economiei noas­tre naţionale, pe drumul ridicării ni­velului de trai, material şi cultural, al oa­menilor muncii. Din val, în val, vietul sirenei este purtat spre ţărm. „Tuia", vaporul sovietic, salută portul Constanţa. Muncitorii de port duc mina streaşină şi privesc întinsul apei . — Ne vin prietenii! — spun ei bucuroşi şi pornesc spre dana unde acostează va­sul. Curînd începe descărcarea sutelor de tone de bumbac destinate filaturilor noastre. In clișeu : Aspect din timpul muncii de descărcare a bumbacului de pe vasul sovietic „Tula“. Anul XI,­­ nr. 24S3 VINERI 14 OCTOMBRIE 1955 4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL DE AZI Să îmbunătăţim organizarea şi conducerea în­trecerii socialiste — Organizing temeinic consfă­tuirile de producţie, vom putea lichida lipsurile. Fără o evidentă clară si o publicitate vie, între­cerea este frînată (pag. 2-a) Achim Bîldea: Schimburile de experienţă —1 mijloc de ridicare a calificării profesionale a mun­citorilor agricoli­­ (pag. 2-a) UNIUNEA SOVIETICĂ PE DRUMUL COMU­NISMULUI — N. I. Borisov: Automobilele „G.A.Z“; G. Mencinov: Primul mecanic de ha­­veză din Mosbas­­­u (pag. 3-a) Cronica evenimentelor internaţionale: P. Tătaru: Un act contrariu intereselor Iranului şi păcii V. Prodan: Succesele candidaţilor democraţi în alegerile din Brazilia se consolidează (pag. 4-a) Membrii delegaţiei sovietice de oameni de ştiinţă şi de litere, fruntaşi în producţie şi activişti pe tărîm obştesc care participă la sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovieti­­ce au sosit joi dimineaţa la Cluj. Membrii delegaţiei sunt însoţiţi de tovarăşii : Rudolf Rossman, locţiitor al Ministrului Justiţiei, Eugen Rodan, secretar al Consiliului gene­ral A.R.L.U.S., I. S. Ilin, secretar al Amba­sadei „Uniunii Sovietice la Bucureşti. In gară oaspeţii au fost întîmpinaţi de ac­tivişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, litere şi artă şi numeroşi oameni ai muncii. In numele oamenilor muncii din Cluj, oas­peţii au fost salutaţi de tov. Petre Jurcă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Cluj. A răspuns P. I. Kudreavţev, prim locţiitor al ministrului Justiţiei al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei. Membrii delegaţiei, în frunte cu P. I. Ku­dreavţev, au depus f­ori la Monumentul Eroi­lor Sovietici din Piaţa Malinovschi şi la Ci­mitirul eroilor români căzuţi în lupta împo­triva fascismului. Oaspeţii au vizitat apoi Grădina Botanică şi monumente istorice din oraş. P. I. Kudreavţev a vizitat Tribunalul re­gional Cluj unde a avut o convorbire cu un grup de jurişti. Prof. I. V. Davîdovski, membru în Prezidiul Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S., medic emerit al R.S.F.S.R., doctor în ştiinţe medicale, înso­ţit de acad. prof. Grigore Benetato, a vizi­tat Institutul de Fiziologie din cadrul Insti­tutului Medico-Farmaceutic, iar A. M. La­zarev, ministrul Culturii al R.S.S. Moldove­neşti, deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, a avut în sala Bibliotecii Cen­trale Universitare o întîlnire cu oameni de cultură din oraş. , Scriitorul L. A. Kassil, laureat al Premiu­lui Stalin, a vizitat filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor unde s-a întreţinut cu scriitori din localitate. L. V. Zankov, locţiitor al di­rectorului Institutului de teorie şi istorie a pedagogiei al Academiei de Ştiinţe Pedago­gice din R.S.F.S.R., membru activ al Acade­miei de Ştiinţe Pedagogice, a R.S.F.S.R., doctor în ştiinţe pedagogice, a vizitat şcoa­la medie de băieţi nr. 4, iar Anna Mihailov­na Ladani, şefă de echipă în colhozul „V. I. Lenin“ din regiunea Zakarpatie, R.S.S. Ucraineană, Erou al Muncii Socialiste, depu­tat în Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene, a vizitat staţiunea experimentală pomicolă din Cluj. După amiază, P. I. Kudreavţev a confe­renţiat în aula Universităţii „Victor Babeş“ despre „Legalitatea socialistă şi dreptul în U.R.S.S.“, iar scriitorul L. A. Kassil a con­ferenţiat în sala Bibliotecii Centrale Uni­versitare despre V. Maiakovski. Prof. I. V. Davîdovski şi L. V. Zankov au participat la simpozionul cu tema „Noi realizări ale ştiinţei sovietice“ organizat cu prilejul deschiderii festive a „Săptămînii ştiinţei şi tehnicii sovietice“, care a avut loc în sala mare a Casei Universitarilor. Cu acest prilej, I. V. Davîdovski a vorbit despre „Teoria erorilor în medicină“. In cursul după amiezii, A. M. Lazarev a vizi­tat muzeele şi operele de stat romina şi ma­ghiară din localitate, iar A. M. Ladani a vizitat staţiunea experimentală I.C.A.R.­­Cluj şi Institutul Agronomic. ...........I ggi Din toate ,p o 11 u r, 11 e patriei * ★ ★ ★ Luna prieteniei romi­­no-sovie VIZITELE OASPEŢILOR SOVIETICI I­I Cicluri de Cu prilejul „Lunii prieteniei romtno-so­­vietice“ Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. deschide două mari cicluri de conferinţe consacrate celor mai cunoscuţi scriitori sovietici şi compozitori clasici ,ruşi. In ciclul de conferinţe intitulat: „Cele mai de seamă figuri de compozitori ai muzicii clasice ruse”, prima conferinţă va avea loc muni, 24 octombrie, şi va avea su­biectul „M. Glinka — părintele muzicii naţionale ruse“. Vor urma conferinţe des­pre compozitorii : M. A. Balakirev, Cezar Kui, A. Borodin, Rimski-Korsakov, M. conferinţe Mussorgski, P. Ceaikovski etc. Conferin­ţele vor avea loc în fiecare luni la ora 18:30 şi vor fi urmate de exemplificări din operele compozitorilor respectivi. Al doilea ciclu de conferinţe este intitu­lat „Mari scriitori sovietici“ şi se va des­chide vineri 28 octombrie cu conferinţa „M. Gorki — fondatorul realismului socia­list în literatură“. Conferinţele vor conti­nua săptămânal­, în fiecare joi, la ora 18:30 şi vor fi consacrate operelor marilor scrii­tori sovietici Maiakovski, N. Ostrovski, Şolohov, A. N. Tolstoi, A. Tvardovski şi alţii. . Roadele marelui ajutor sovietic Prima staţie de radio emisie-recepţie din S. M. T.-urile noastre La S.M.T. Să­ruleşti din raionul Bră­­neşti, regiunea Bucureşti, a fost inaugu­rată joi dimineaţă prima staţie de radio emisie-recepţie din S.M.T.-urile din ţara noastră. Cu ajutorul noilor aparate de e­­misie-recepţie U 1 trimise de către Uniu­nea Sovietică, conducerea S.M.T.-uluii poate da îndrumări b­rigăziilor aflate la mare distanţă şi în acelaşi timp recep­ţiona succesele realizate de fiecare briga­dă, defecţiunile ivite în exploatarea maşi­nilor şi nevoile pe care le au. Staţii de radio emisie-recepţie vor fi in­stalate în curînd la S.MT. Hagieni din regiunea Constanţa şi la alte S.M.T.-uri din ţară, ca urmare a sprijinului frăţesc pe care îl acordă poporul sovietic în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a oamenilor muncii de pe ogoare. (Agerpres). Departe ajunge astăzi minerul... De curînd s-a deschis şi la noi la Petrila, în mod festiv, Luna Prieteniei Ro- u mâno-Sovietice. In aceste zile minerii îşi manifestă cu mai multă căldură simţă- j mintele de dragoste şi recunoştinţă faţă de marii noştri prieteni, oamenii sovie-­­ tici. Puţini sunt acei mineri care să nu aibă cunoştinţe printre minerii din Ţara­­ Socialismului. Mulţi dintre noi am avut fericirea să vizităm Uniunea Sovietică,­­ minele din eroicul Donbas. Imi aduc aminte, de parcă ar fi fost ieri, de vizita­­ făcută acolo. Adevărate uzine uriaşe subterane. Lumină albă de zi, transport­­ mecanizat. Iar in abataje şi in galeriile de înaintări mecanismele de tot felul fac­­ ca munca minerului să dea roade din cele mai bogate. Zilele petrecute in Donbas au fost pentru mine o adevărată şcoală in minerit,­­ şi nu mai puţin în ce priveşte viaţa de toate zilele. Am fost oaspetele unuia din­­ fruntaşi: Evdokin Rubanţev. Casă îmbelşugată, din care nu lipsea nimic, de la­­ aparatul de radio, la biblioteca plină cu cărţi literare, politice şi tehnice. Şi­­ multe am învăţat in meseria de miner! La lucrări de înaintări, noi realizam în­­ ţară cel mult 40 metri liniari de galerie pe lună, în timp ce în Donbas sunt puţine­­ brigăzi care ating sub 80—100 metri. Am înţeles că alături de tehnica nouă îşi­­ spun cuvîntul organizarea superioară a muncii, disciplina, calificarea temeinică,­­ metodele de înalt randament ca graficul ciclic. Evdokin Mihailovici mi-a arătat­­ încă o cale minunată: munca cu oamenii. El a calificat numeroşi mineri şi cînd­­ a socotit că aceştia sînt stăpîni pe meserie — că pot zbura­ singuri, cum zicea­­ el — lua alţii noi, necalificaţi, în brigadă. Cei vechi deveneau apoi ei înşişi­­ şefi de brigăzi. „Şi fiecare succes al lor era prilej de bucurie pentru mine" — îmi­­ povestea el. întors în ţară am început să muncesc aşa cum am învăţat de la minerii ■ Donbasului, de la prietenul meu Evdokin Mihailovici. Graficul ciclic m-a ajutat­­ să realizez împreună cu brigada înaintări de 60 metri, apoi de 70. Acum brigada noastră e în întrecere cu brigăzile lui Vizi Andrei și Iancu Octavian de la­­ Vulcan, și roadele ei sunt din ce în ce mai frumoase. In ultima vreme noi am rea­lizat înaintări de 80—90 metri liniari lunar. , Dar toate succesele noastre îşi au rădăcina în ajutorul frăţesc al oamenilor ■ sovietici. In mină avem maşini — combine, haveze, maşini de încărcat — pri-­­ mite din Uniunea Sovietică. Tehnica nouă, îmbinată cu folosirea metodelor de muncă înaintate, însuşite din vasta experienţă sovietică, sunt chezăşia unei pro-­­ ductivităţi tot mai înalte. Şi sfaturile prietenului meu sovietic m-au ajutat să ■ cresc mineri noi. Am calificat pînă acum peste 60 de mineri, dintre care mulţi­­­ „şi-au luat zborul“, sunt şefi de brigadă, maiştri, studenţi. Numeroşi alţii au fost ,­ decoraţi. E o mare bucurie pentru mine. Şi această bucurie o datoresc în primul­­ rând învăţătorilor mei, minerii sovietici. Tot aşa cum învăţăturilor şi ajutorului a primit de la ei datoresc în mare măsură cinstea deosebită de a fi primit Steaua de­­ Erou al Muncii Socialiste. I-am­­scris atunci despre această mare bucurie prietenului meu din Donbas.­­ Şi el mi-a răspuns: „E firesc să fie aşa. In ţara voastră, în care construiţi o­­ viaţă nouă, o societate nouă, departe ajunge minerul“... Da, tovarăşe Rubanţev, departe ajunge astăzi minerul în ţara noastră care­­ păşeşte pe drumul glorios, deschis de oamenii sovietici prima oară in istorie.­­ Şi-ţi promit că eu şi brigada mea, noi minerii, nu ne vom opri aici. Tot mai fru-­­ moasă şi mai puternică vom face patria noastră. Şi ştim că voi sînteţi alături de noi pe acest drum. Aceasta ne dă tăria de nezdruncinat în lupta pentru o viaţă tot mai bună, pentru pace şi socialism. IULIU HAIDU miner, Erou al Muncii Socialiste in cinstea Congresului Partidului Angajament de a da acumulări peste plan îndeplinit înainte de termen £,300030 003000000000<30000000000000Or COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCw 8 CONSTANȚA (prin telefon de la trimisul nostru). — Analizînd posibilitățile 11 8 existente și lutod noi măsuri tehnico-organizatorice, colectivele de muncă din 64­8­­ de întreprinderi din regiunea Constanţa s-au angajat să realizeze î­n cinstea zilei z­­ de 7 Noiembrie şi a Congresului Partidului acumulări băneşti în valoare de lei 8 8 26.552.000 lei, adică cu 5.552.000 lei mai mult­ decît angajamentul lor iniţial. Or- 8 or ganizînd temeinic munca, luptînd­ pentru o mai raţională folosire a materiilor ori- 8 8 me și utilajelor, pentru reducerea rebuturilor și cheltuielilor neproductive, colecti- 8 8 vele de muncă de la Şantierul Naval-Constanta, I.R.T.A., fabrica „Munca“, 8 ti C.N.M.C., Atelierele C.F.R.-Palas și altele au reuşit să realizeze pînă la 5 oc- 1 8­tombrie acumulări bănești peste plan în valoare de 29.195.300 lei. In total pînă 8­8 la sfârșitul anului colectivele tuturor întreprinderilor din regiunea Constanta vor­­ jj da peste plan acumulări bănești în valoare de 32.573.000 lei. Cele mai multe beneficii peste plan le-au dat muncitorii de la S.N.M.C. Ei au 8­8 realizat în cinstea zilei de 7 Noiembrie 1.284.000 lei, cm 184.000 lei mai mult de­ § g cît se angajaseră. Și muncitorii de la întreprinderea regională de panificaţie 11 8 şi-au îndeplinit înainte de termen angajamentul luat, vărstod la banca R.P.R.- 8 8 Constanta suma de 2.618.000 Lei.­­ In prezent în întreprinderile din regiune continuă cu avînt întrecerea socia- 1­8 listă pornită în cinstea zilei de 7 Noiembrie si a Congresului Partidului cu langa­ 8­a­rlamentul de a da patriei cat mai multe beneficii peste cele planificate. § *WOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO—OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOO» ÄOOOC 00000000003000000000000000000000 i Staţii semi-automate de gaz-carotaj PLOEŞTI (coresp. „Mun­ca“). — De curînd, la între­prinderea de carotaj și per­forări din Ploești au so­sit din Uniunea Sovietică noi staţii moderne de gaz­­carotaj semi-automate. Spre deosebire de cele de caro­taj radioactiv acestea se fo­losesc nu numai la forajul de explorare pentru de­terminarea straturilor de ţiţei. Cu ajutorul noilor sta­ţii se analizează existenţa şi natura gazelor şi se in­dică procentul de ţiţei din noroaiele de foraj. Aparatura staţiilor este înzestrată cu un fluoroscop în vederea identificării ur­melor (procentajului) de ţiţei ce provin prin traver­sarea staţiilor pe baza pro­prietăţilor fluorescente ale hidrocarburi­lor. Micul la­borator al fiecărei staţii permite personalului care îl dirijează să urmărească con­tinuu proprietăţile fizice ale noroiului de foraj ca: densitatea, vâscozitatea, fil­trajul, ceea ce arată carac­teristicile zăcămintelor pe­trolifere. Rezultatele cer­cetărilor sunt reprezentate de o diagramă pe baza că­reia se conturează profilul biologic al regiunii petroli­fere în studiu. Experimentate în diferite sonde petrolifere, noile stații venite din Uniunea Sovietă,­că au dat rezultatele aștep­tate. Folosirea în construcţii a unui nou tip de conductori electrici Zilele acestea a avut loc la şantierul grupului de locuinţe individuale din comuna Militari o de­monstraţie practică pentru folosirea conductorilor e­­lectrici la instalaţiile mon­tate direct în tencuială. Noul material este rea­lizat pentru prima oară de întreprinderea „Elec­­trocab­lul“ din Bucureşti şi prezintă calităţi deose­bite. Demonstraţia, efectuată de o echipă de la Trustul de instalaţii electrice nr. 18, a dovedit însemnatele avantaje ale noului tip de conductor. El se montează direct în tencuială, elimi­­nîndu-se munca obositoare şi cheltuiala de materiale pe care le necesită săparea şanţurilor în­ ziduri şi planşee. Timpul de mon­tare a conductelor se re­duce astfel cu 80 la sută, se scurtează totodată du­rata altor operaţii de fini­saj şi se evită folosirea unor materiale scumpe. Utilizarea conductorilor, cu strat protector de poli­­clorvinil şi cauciuc va că­păta încă în acest an o lar­gă extindere în executarea instalaţiilor electrice la noile construcţii. (Agerpres). Raion fruntaş la însămînţări URZICENI (coresp. „Munca“). — In raionul Urziceni, regiunea Ploeşti, lucră­rile agricole de toamnă se desfăşoară în­­tr-un ritm accelerat. Cu ajutorul mecani­zatorilor din staţiunile de maşini şi trac­toare din raion, un număr de 8 gospodă­rii agricole colective, printre care cele din Gîrbovi, Maia, Moviliţa, Cocora, Broş­­teni au terminat planul însămînţărilor de toamnă. Pe întregul raion s-au însămînţat peste 10.000 hectare şi s-au făcut arături adînci de toamnă pentru însămînţările de pri­măvară pe 9.186 hectare. Cele mai mari suprafeţe s-au însămînţat în comunele Dridu, Balaciu şi Roşiori, unde comitetele sindicale comunale mixte, prin membrii de sindicat, au mobilizat ţăranii munci­tori din comună în efectuarea la timp şi de bună calitate a arăturilor şi însămînţă-­­rilor de toamnă. Culeg rodul bogat al viilor BACĂU (coresp. „Munca“).­­ Via gospodăriei­­agricole de stat Răcăciuni din Bacău are anul acesta rod bogat. Va­sile Ciobotaru, şeful secţiei, ne asigură chiar că de pe fiecare butuc de viţă se va culege cu circa 500 gr. struguri mai mult decît prevede planul. Aceasta înseamnă o producţie cu aproape­­40­­la sută mai mare ca anul trecut. In vederea recoltării acestui rod bogat s-au făcut toate pregătirile. La centrul de vinificatie al gospodăriei totul a fost pus la punct. Răspunzînd chemării lansate de colecti­­vul de la G.A.S. „Odobeşti“, viticultorii de la Răcăciuni, tinind cont de posibili-, tăţile create, s-au angajat să termine re­coltatul şi vinificaţia strugurilor în maxi­mum 15 zile. In acest scop au si fost asigurate braţele de muncă necesare. Un nou grup de turişti romîni a plecat la Moscova In cadrul excursiilor organizate de Ofi­ciul national de turism „Carpati“, joi di­mineaţa a plecat spre Moscova un grup de 54 de turişti din ţara noastră. Acesta este cel de al treilea grup de turişti ro­mîni care merg să viziteze capitala Uni­unii Sovietice. Vineri seara sunt aşteptaţi să sosească în Capitală primii turişti din Uniunea So­vietică care vin să ne viziteze ţara. Din acest grup fac parte 43 de turişti. Printre membrii delegaţiei sovietice care ne vizitează ţara cu prilejul „Lunii prie­teniei romîno-sovietice“, se găseşte şi scriitorul Lev Abramovici Kassil, cunoscut tineretului din patria noastră prin frumoasele lui povestiri şi istorisiri. Zilele aces­tea L. A. Kassil a făcut o vizită la Palatul Pionierilor din București. Iată-l in clişeul nostru, împreună cu micii săi cititori.

Next