Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)
1956-07-22 / nr. 2722
pag. 2 »Mai mare dragul să lucrezi cu un asemenea injector de tencuit!“ Din iniţiative C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcţii şi industria materialelor de construcţii, precum şi a Ministerului Construcţiilor,pe şantierul Floreasca din Capitală a sosit, de la Trustul 8 Construcţii din Tg. Mureş, cea mai bună brigadă de tencuitori mecanici, condusă de priceputul zidar Ştefan Orosz Ea era însoţită de tnărul inginer Lazăr Tiberiu, constructorul noului injector pentru tencuitul mecanic. Scopul acesei vizite era cunoscut: un schimb de păreri tovărăşeşti asupra felului cum se comportă noul injector şi asupra metodelor avansae de lucru ce se pot aplica. Din prima zi s-au închegat prietenii sincere între membrii brigăzii lui Orosz şi acei ai brigăzilor de tencuitori de pe şantierul Floreasca. Fiecare se străduieşte să afle ceva nou din experienţa celuilalt. Inginerul Lazăr Tiberiu, la rîndul său, discută cu tovarăşul Sommer, mecanicul şef al şantierului Floreasca, despre modul cum se aplică aici tencuiala mecanizată. După aceasta au început pregătirile, brigada lui Orosz a fost repartizată la blocul 48, unde după două zile va demonstra calităţile noului injector. Mecanicii de pe şantier dau şi ei o mină de ajutor la montarea staţiei respective.. S-au făcut şi cîteva probe. Cei care asistă la ele admiră priceperea tovarăşilor din Tg. Mureş Pe poarta şantierului apar primii Invitaţi, care sînt întîmpinaţi de av. Munteanu, inginerul-şef al şantierului. Sînt de la celelalte întreprinderi ale Trustului 3 Construcţii-Bucureşti. La scurte intervale apar alţii. De la Trustul 1, T.C.H., C.C. al sindicatului, de la minister etc. Toţi sînt poftiţi la club, unde tovarăşul Mihordea, preşedintele comitetului sindical al şantierului, anunţă micul program. „Vom merge la blocurile 48 şi 52 ■pentru a vedea practic cum se lucrează după metoda de tencuire mecanizată, apoi ne vom strînge din nou pentru a discuta împreună asupra celor ce am văzut“ Am plecat cu totii mai întîi la blocul 52, poposind,la al doilea etaj. Aici lucrează cu injectorul tip R.D.G. şeful brigăzii de tehnicieni mecanici, Marin St. Marin. In cîteva minute s-a umplut un nerete cu mortar. Comentariile se ţin lant: „Fain merge !“, „Asta zic şi eu metodă productivă !“, „Cu asemenea aparat cîştigi, nu glumă !“. S-a mai făcut o remarcă : „Prea mult mortar cade jos de pe perete“. ...Plecăm la blocul 48. Brigada lui Orosz a pregătit trei camere pentru a fi tencuite cu tipul nou de injector al inginerului Tiberiu Lazăr. Nici nu începuse demonstraţia, că cineva a şi observat un lucru nou in munca brigăzii : „Uitaţi-vă, punctele de nivel pentru tencuială sunt aşezate la orizonta!“. Orosz a intervenit la moment „E mai practic aşa. Nici schelă nu-i mai trebuie“. Cu toţii sunt nerăbdători să vadă la lucru noul injector şi avantajele lui. S-a dat un semnal. Orosz ţine cu putere în mină injectorul. Din furtun răbufneşte puţin lapte de var, apoi vine şi mortarul. Surpriză generală : injectorul aruncă mortarul în formă de evantai, avind un front de lucru de un metru şi ceva. De pe perete nu cade aproape nimic jos. Se aud iar comenarii. Minunat! Injectorul ăsta îl întrece cu mult pe celălalt !“, „Mai mare dragul să lucrezi cu așa ceva“, ★ ...Stotem la club.. Se prezintă primul referat de către inginerul Tiberiu. „Brigada care se află aici — spune el — lucrează de 6 luni cu noul injector. Ea a reuşit să tencuiască pînă la 400 m.p. în 8 ore, realizînd un cîştig de 1000-1300 lei lunar. Avantajele sînt foarte mari. Se elimină compresorul — problema cea mei arzătoare a şantierelor — mortarul fiind împins uniform şi fără pierderi de pompa staţiei respective. Acest injector poate fi folosit cu succes şi la stropitul faţadelor” Referentul arată in încheiere că şi de la constructorii de pe şantierul Floreasca a învăţat unele lucruri in ce priveşte mecanizarea. „Vom aplica şi noi cele ce am văzut aci“, spune el. Se prezintă şi al doilea referat, al tovarăşului Sommer. Din nou aprecieri asupra comportării noului injector, încep discuţiile. Cei care iau cuvintul işi exprimă admiraţia faţă de cele văzute. Se formulează şi angajamente. In încheiere, vorbeşte tovarăşul ministru Radovici din partea Ministerului Construcţiilor. — Ştiţi cu toţii că în prezent avem un volum foarte mare de lucru, în comparaţie cu anul trecut. Demonstraţia de astăzi ne-a arătat că putem porni la drum încrezători, că putem atunge indicii tehnici pe care îi avem planificaţi. Conducerea ministerului este hotărîtă să introducă pe scară largi şi cu perseverenţă metoda tencuielii mecanizate. Pînă acum am bătut pasul pe loc. Cauza? Brigăzile de tencuitori fiind mereu dezorganizate, nu au căpătat experienţă şi ca urmareunele trusturi au abandonat încetul cu încetul metoda aceasta productivă. Deservirea necorespunzătoare a brigăzilor, proasta întreţinere a utilajelor au contribuit serios la frînarea propagării noului în muncă. Ne angajăm să susţinem eforturile îndreptate spre introducerea metodei de tencuire mecanizată. S-au luat şi măsuri în această privinţă. Astfel, s-au comandat la uzinele noastre 20 staţii mobile pentru tencuitul mecanic, vom produce în serie pompele de 2 m.c. şi noul injector realizat de inovatorul Tiberiu Lazăr, iar în cursul acestei luni vom da dispoziţii şă se execute piese suficiente pentru îmbinarea furtunurilor necesare staţiilor. In sfîrşit, vom căuta să stimulăm pe toţi aceia care se vor alătura acţiunii de introducere a metodei de tencuire mecanizată. ...Schimbul de experienţă s-a încheiat cu succes. Negreşit că el va da rezultatele dorite de harnicii muncitori constructori. S. TRANDAFIRESCU Se dezvoltă sectorul zootehnic Extinderea micii mecanizări la G. A. S. „1 Mai“-Tg. Mureş Conducerea gospodăriei agricole de stat ,,1 Mai”-Tg. Mureş şi a secţiei zootehnice Sincraiu de Mureş au avut permanent în vedere faptul că dezvoltarea continuă a creşterii animalelor este condiţionată de hrănirea raţională a acestora. Drept urmare, atenţia muncitorilor din sectorul zootehnic a fost îndreptată nu numai spre asigurarea bazei furajere, ci şi spre pregătirea nutreţurilor, pentru ca ele să fie cit mai bine valorificate. Pregătirea nutreţurilor, ca şi buna întreţinere a animalelor, necesita însă un volum mare de muncă. Conducerea gospodăriei s-a preocupat deci de mecanizarea unor lucrări grele. Astfel, prin instalarea a două motoare electrice s-a mecanizat complet tocarea nutreţurilor rădăcinoase şi fibroase, eliberându-se de la fiecare tocătoare trei muncitori, care sunt folosiţi în alte munci. Datorită acestei măsuri s-a îmbunătăţit gradul de consumare a furajelor făcîndu-se în acelaşi timp şi însemnate economii. Anul trecut, de pildă, numai la această secţie s-au economisit 107.021 unităţi nutritive, care sunt suficiente pentru producerea a 214.000 litri lapte, sau cu care se pot hrăni timp de un an 58 animale mari. Pentru accelerarea şi uşurarea transportului bălegarului s-au introdus In sectorul bovin linii de covil (de la grajd la platforma de gunoi), Introducerea apei în sectorul porcin, precum şi instalarea a două mori cu ciocănele pentru măcinat concentrate, au dus de asemenea la îmbunătăţirea muncii în sectorul zootehnic. După studierea documentelor celui de-al II-lea Congres al partidului, muncitorii secţiei Sincraiu de Mureş au trecut să analizeze mai temeinic posibilităţile de introducere a micii mecanizări. In cadrul consfătuirilor de producţie s-au reînnoit o serie de propuneri, care nu fuseseră realizate, şi s-a venit cu altele noi, a căror înfăptuire va determina uşurarea unor munci şi va aduce însemnate economii de zile-muncă. Astfel, în grupa sindicală a îngrijitorilor de vaci, condusă de Sofalvi Iosif, s-a cerut din nou introducerea apei în grajduri, problemă ce se poate rezolva fără nici o investiţie deoarece există în curte un rezervor de apă. De asemenea sunt şi pompe ce se pot folosi în acest scop. Dacă propunerea ar fi realizată, vacile ar avea la dispoziţie apă proaspătă şi adăparea lor nu s-ar mai face cu apă adusă de la o distanţă de 300 m. In acest fel s-ar crea şi condiţii pentru sporirea producţiei de lapte. O altă propunere făcută de muncitori este de a se instala rezervorul cu borhot in podul grajdului, pentru ca, cu ajutorul motorului electric din secţia de pregătire (care e chiar lingă grajd) şi a unei pompe, borhotul transportat cu camionul să fie pompat imediat în rezervor . Această mică mecanizare ar scuti pe îngrijitorii de vaci de a căra cu găleţile 2.600,3.000 litri de borhot zilnic. Evacuarea mustului de bălegar se face în întregime pe cale manuală. Şi această muncă grea — după cum au arătat muncitorii — poate fi mecanizată. Pompa destinată acestui scop zace de trei luni de zile în magazie. Muncitorii au arătat că prin mecanizarea acestei munci s-ar economisi anual 120 zile-normă, iar ei ar fi scutiţi de o muncă foarte neplăcută şi neigienică. îngrijitorii de porci din grupa sindicală, al cărei organizator este Ötvös Gergely, au cerut în consfătuirile de producţie să se înceapă aşezarea liniilor de covil între magazia centrală a secţiei şi sectorul porcin. Materialele necesare (traverse, şine, cărucioare etc.) s-au procurat încă anul trecut. Prin instalarea liniei s-ar economisi în curs de un an 730 zileperechi animale şi 730 zile-normă! De asemenea, s-ar uşura şi evacuarea bălegarului, care în prezent se face cu roabele. Din discuţiile purtate în consfătuiri de producţie a reieşit şi necesitatea înfiinţării unei secţii pentru pregătirea hranei porcilor. Aceasta ar scuti pe îngrijitorii de porci să prepare hrana singuri, fiecare la locul său de muncă. Hrana ar fi preparată în condiţii corespunzătoare, gustoasă, şi cu ajutorul unor cărucioare s-ar transporta la maternităţi sau îngrăşătorii. Toate propunerile făcute de muncitori în consfătuirile de producţie sînt valoroase şi realizabile. Conducerea secţiei cît şi a gospodăriei vor trebui să treacă imediat la punerea lor în practică. In acest fel, pe lîngă că se va uşura efortul fizic al oamenilor, se va ridica mult productivitatea muncii în sector. D. SZABÓ corespondent al ziarului „Munca” pentru Regiunea Autonomă Maghiară O modernă crescătorie de animale Pentru dezvoltarea şeptelului şi asigurarea unor cantităţi sporite de produse animale, statul nostru democrat popular a investit importante fonduri in realizarea de crescătorii moderne, a importat reproducători de rasă, a înlesnit Îngrijitorilor de animale să-şi însuşească şi să aplice metode ştiinţifice in creşterea şi ingrăşarea animalelor. O astfel de crescătorie modernă este şi întreprinderea de creşterea şi ingrăşarea animalelor (I.C.I-A.) din Tg. Mureş. Datorită rezultatelor bune obţinute în anul trecut, colectivul acestei întreprinderi a obţinut drapelul de fruntaş pe tari- Aci majoritatea muncilor — de furajare şi ingrijire a animalelor — se desfăşoară mecanizat. In clişee: (strigă) Cîteva din grajdurile moderne în care sunt adăpostite în cele mai bune conditiuni 1.500 bovine; (sus) Interiorul unui praid. (dreapta). Locuințe individuale pentru muncitorii care lucrează in această ■ Întreprindere. Foto: L. TIBOR „Surpriza" Mă aflam l Gara Bucureşti Nord in aşteptarea Bursei de Ploeşti. In timp ce mă intreptam spre un debit, un vechi prieten mă sfătui să-mi iau ţigări mai multe pentru că ţigările din Ploeşti oferi surprize. Eel — spusei eu — „mofturi"... ...A doua zi, terminlndu-mi-se ţigările m-am oprit la primul debit. — Vă rog, un pachet de „Mărăşeşti" — am cerut eu debitantului Ion Radu de la unitatea 69 Ploeşti. Măsurindu-mă din ochi, bătrihelul imi lumină pachetul plus 30 de bani, rest de la cei 2 lei. Nu ştiu de ce, dar in privirea lui am surprins o nuanţă de compătimire. Fac ciţiva paşi şi nerăbdător (oh! tutunul ăsta) deschid pachetul. Aprinzind ţigara mi-am dat seama că nu-i cea preferată. Avea un alt gust, altă tărie. La cea de-a doua m-am dumirit, constatlnd că un loc de „Mă, roşeşti" tovarăşii de Ier fabrica de ţigarete Biitnicu Sărat, pentru a face „surprize" cumpărătorilor, au introdus ţigări „Naţionale" care costă numai 1,14 lei. In pachet am găsit doar două ,,Mărăşeşti“ şi 18 ,Naţionale". Intorcindu-mă la debitant — acesta cum mă văzu imi spuse: — Fabrica e de vină... Priviţi... şi atunci imi scoase un pachet de 2000 (nr. 685) in ambalaje de „Mărăşeşti". In ele se găseau ţigări „Naţionale". Alteori — spuse debitantul — primesc pachete de „Carpaţi" cu ctte 4-5 ţigări mai puţin". Astfel de lucruri s-au intimplat şi la alte unităţi cum e cazul debitantei Elena Borcescu, unitatea 166 V. Sima MUNKA La oficiul 1 foram Piteşti Ce cauze determină ca preţul de cost să fie ridicat? E. CEREDNICENKO preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din transportul feroviar din U.R.S.S. Ziua unională a feroviarilor sovietici lungime totală de 40 000 km, adică atît cit s-a electrificat în curs de 50 de ani pe toate căile ferate de pe Anul acesta, sărbătorireafilei Uni-onale a Feroviarului se desfăşoară un U.R.S.S. în condiţiile unui uriaş avînt de muncă şi politic stirnit de globul pămîntesc. hotărîriie istorice ale Congresului al In cel de-al 6-lea cincinal va fl XX-lea al partidului, realizată prima etapă a acestui pro-Transportul feroviar joacă un rol gram. Vor fi date în exploatare 8.100 uriaş în viaţa economică a Uniunii km de linii electrificate. Vor fi electri- Sovietice. Marea importanţă a căilor ficate liniile cu trafic mai intens de ferate din U.R.S.S. constă în faptul mărfuri şi cele de munte, precum şi că ele leagă într-un singur tot nume- arterele feroviare cu o circulaţie viroasele regiuni şi raioane ale ţării, 84 tensă de călători şi un mare număr la sută din traficul de mărfuri şi 93 de linii suburbane, la primele 5 km, ale anului curent, ■ia oficiul de foraj nr. 1 Valea Caselor al Trestului II Foraj Piteşti, preţul de cost a crescut cu 4,8 la sută pe metru forat, faţă de cel planificat. Aceasta dovedeşte că s-au cheltuit însemnate sume de bani care puteau servi la îmbunătăţirea condiţiilor, social-culturale ale, petroliştilor şi la sporirea producţiei. De fapt nu se poate spune că la oficiul nr. 1 foraj manifestă top dezinteres faţă de reducerea preţului de cost.. Se pot cita exemple numeroase,, de oameni care cinstesc numele de petrolist. Astfel, brigada lui Ion Buliga de la începutul anului a furat 5 sonde dîndu-le înainte de vrenjea producţiei, iar echipele sondorilor-şefi Constantin Răcăşanu, Ion Bănulescu şi mulţi alpi obţin frumoase rezultate în muncă. Deci, nu e greşeala sondorilor. Adevăratele cauze care contribuie ca la oficiul foraj preţul de cost să fie depăşit, sunt de ordin organizatoric şi se datorează lipsurilor care există la organizarea muncii. De ele se fac vinovate atît organele de conducere tehnicoadministrative ale oficiuluicît şi cele sindicale. In primul rînd trebuie subliniat că la sondele în foraj ale oficiului dăinuie de multă vreme neglijenţa şi risipa. Materiale de mare valoare zac nefolositeDe ani de zile s-a înrădăcinat obiceiul ca după forarea şi darea în producţie a unei sonde, materialele rămase sau cele care au fost folosite în perioada de forare să fie lăsate ,pe loc. Pentru noile sonde se scot din magazie alte materiale deşi s-ar putea întrebuinţa foarte bine cele care stau neridicate, din str. Vasile Roaită. Tovarăşii de la depozitul O.C.L. din str. Mihai Bravu nr. 52 au spus că au primit 7.200 ţigări „Naţionale" In ambalaje de „Mărăşeşti". Fumătorii cer tovarăşilor de la fabrica de ţigarete Râmnicu Sărat să pună ţigara potrivită, In ambalajul potrivit şi să scutească pe viitor de astfel de „surprize". Este necesar mai mult simţ de răspundere, tovarăşi de la fabrica de ţigarete Rimnicu Săraţi 1. B1CA Motivări... Abonaţii la radioficare din oraşul Câmpia Turzii plătesc la timp oficiului PT.T.R. abonamentele pentru difuzoare. Pentru aceasta au şi pretenţia ca emisiunile staţiei de radioficare să nu se întrerupă zilnic. Oficiul a „motivat“ că întreruperile au loc din cauza lipsei de curent. Și are dreptate pe jumătate, în sensul că într-ade-. văr e vorba de o lipsă. De o lipsă de... interes, deoarece curentul electric nu se întrerupe cîndse opresc difuzoarele. : R. Anton Din vina cui? Staţia C.F.R. Sighet a primit trei ceasuri sistem pendulă, necesare cabinelor de acari. Maşinăria fiind executată greşit de fabrică, ele nu funcţionează. A cui e vina? A ceasurilor in nici un caz. Răspunzători de nefuncţionarea ceasurilor nu pot fi decit cei care le-au expediat. Atît de bine a funcţionat spiritul de răspundere al tovarăşului Anton Celei, ceasornicarul Direcţiei Generale Regionale C.F.R.-Cluj. Incut ...le-a stat ceasul celor de la Sighet ! Un calcul sumar arată că, pe oficiu, valoarea materialelor risipite, nefolosite, se ridică la importanta sumă de 1.422.000 iei. La sonda 578 Dragoniceşti, de pildă, — ea a fost predată extracţiei din anul 1953 — se află materiale nerecuperate şi deci nefolosite în valoare de 19.309 lei. La fel, la sonda 1 bis Vulcana, dată extracţiei în august 1954, zac supuse intemperiilor materiale în valoare de 33.900 lei. In locul acestora, de bună seamă că s-au scos din magazie altele noi. Iată un motiv însemnat al creşterii preţului de cost. Aceeaşi lipsă de organizare se vădeşte şi iu problema aprovizionării şi a transportului materialelor. Oficiul foraj Valea Caselor primeşte materiale de la O.F.AM.-Leordeni care se află la numai 8—9 km. depărtare. O.F.AM-ul neavînd însă totdeauna în depozit materialele necesare, oficiul de foraj este nevoit să aducă uneori burlane sau chimicale de la Bascov, situat la peste 30 km. Şi aceasta contribuie la ■mărirea preţului de cost. Mai mult, oficiul nr. 1 foraj Valea Caselor are magazia de depozitare a materialelor la Tîrgovişte. Astfel, oficiul la materialele de la Leordeni sau Bascov, le transportă la Tîrgovişte, ca apoi, cînd are nevoie, să le care de acolo în schelă. Personalul din sectorul de transporturi nu este controlat şi de aceea procedează adesea lipsit de răspundere. Se fac bunăoară calcule de transporturi, la voia întîmplării, în mod convenţional. Să luăm cîteva cazuri. Tariful de plită al unui troliu este fixat la 32 lei, atunci cînd el îndeplineşte funcţia respectivă. In cazul cînd se schimbă destinaţia, i se aplică 80 lei pe oră, adică tariful de tractor, iar cînd nu efectuează nimic, fiind numai la dispoziţie, se aplică tariful de 40 Iei pe oră. Acest ,din urmă tarif nu este însă prevăzut în nici un plan şi deci se aplică în mod arbitrar. La sporirea preţului de cost, contribuie şi desele instrumentaţii care se fac la sondele în foraj. Numai în trimestrul I al anului curent, pentru rezolvarea accidentelor de fond s-au cheltuit 2.024 000 lei. Cauzele care fac ca lucrările de instrumentaţie să fie dese constau înceosebi în slaba calificare a unui număr important de sonduri. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere cunoscînd această situaţie au luat chipurile măsuri, să-i pună, capăt, creînd o „mişcare” de calificare. Au iniţiat cursuri de poduri, electricieni, mecanici utilaje, sondori, turişti etc. Iniţiativa asta însă s-a născut moartă. La cursuri abia participă 2—3 oameni, cu predarea lecţiilor, se ocupă un singur lector, inginerii şi tehnicienii nu sunt atraşi în această activitate. Cursanţilor nu li se creează nici cele mai elementare posibilităţi de a participa la cursuri, cu toate că atît ei cît şi inginerii doresc să facă treabă în această direcţie. Din cele am poţute mai sus înţelegem de ce pretu,], I de cost pe metru forat, la oficiul nr. 1 forat Valea Caselor este depăşit, cînd aici sînt condiţii ca el să fie mult sub cel planificat- Există posibilităţi ca această stare de lucruri să fie curmată. Conducerea administrativă (director Ion Stoiculescu) şi comitetul de Întreprindere (preşedinte Toma Mereuţă) trebuie să ţină seama de faptul că reducerea preţului de cost nu se realizează la centrul oficiului, în birouri, ci jos la brigadă, la secţie, iar pentru aceasta trebuie o evidenţă şi o îndrumare concretă asupra modului cum urmăresc ele îndeplinirea acestui obiectiv- Nu există nici un caz în întreg oficiul în care vreo brigadă sau secţie să fi analizat modul în care este realizat preţul de cost, posibilităţii de scădere a lui. Comitetul de întreprindere ar putea, de asemenea, să organizeze consfătuiri de producţie pe această problemă şi cu siguranţă că sondorii ar veni cu propuneri interesante, cu sugestii bune. Dar comitetul de întreprindere nu se ocupă de aceasta, precum nu se ocupă nici de buna funcţionare a şcolilor de calificare. Planul de metri foraţi ai oficiului foraj Valea Caselor a fost îndeplinit pe primele 5 luni. Dar conducerea şi comitetul de întreprindere de aici nu trebuie să se mulţumească numai cu mulţi metri foraţi, ei să urmărească şi felul cum se realizează şi cît costă fiecare metru forat. O BURCEAN►respondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Piteşti la sută din transportul de călători revin căilor ferate. Zilnic circulă pe drumul de fier încărcături în valoare totală de aproape 30 miliarde ruble. Feroviarii constituie unul din detaşamentele fruntaşe ale glorioasei clase muncitoare din U.R.S.S. Niciodată nu vor fi uitate faptele lor măreţe săvîrşite în zilele primelor subotnice comuniste, în perioada industrializării ţării, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patrei, în anii refacerii şi dezvoltării postbelice a economiei naţionale. După cum se ştie, sarcina pusă de cel de-al cincilea cincinal cu privire la sporirea traficului de mărfuri pe căile ferate a fost îndeplinită cu un an înainte de termen. Traficul de mărfuri şi transportul călătorilor pe căile ferate au sporit în cursul cincinalului precedent cu 61 la sută, iar productivitatea muncii cu 39 la sută. Trei pătrimi din sporul volumului transporturilor a fost obţinut pe seama ridicării productivităţii muncii. Preţul de cost s-a micşorat cu 25 la sută, ceea ce a permis să se reducă tarifele la transportul de încărcături. Datorită acestui fapt ramurile de bază ale economiei naţionale au realizat o economie de circa 20 miliarde ruble prin reducerea cheltuielilor de transport. Succesele sunt importante, dar volumul mereu crescîmd al producţiei industriale şi agricole, ridicarea nivelului cultural şi al bunei stări a oamenilor muncii pun în faţa transportului cerinţe tot mai mari. In prezent, feroviarii, alături de întreg poporul sovietic, luptă plini de abnegaţie pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XX-lea al P.C.U.S., pentru sporirea şi perfecţionarea neîntreruptă a producţiei socialiste pe baza tehnicii înalte. Directivele Congresului al XX-lea al partiduui prevăd sporirea traficului de mărfuri cu 42 la sută, ceea ce înseamnă că el trebuie să ajungă pînă la 1.374 miliarde de tone-kilometri, depăşind de peste trei ori nivelul anului 1940. Va creşte îndeosebi transportul cărbunelui, minereurilor, petrolului, precum şi al obiectelor de consum popular. Transportul călătorilor va spori cu 40 la sută şi în 1960 va depăşi de două ori nivelul anului 1940. In cel de-al 6-lea cincinal va avea loc in transportul feroviar o reconstrucţie tehnică serioasă. In toate ramurile complicatei gospodării feroviare se vor introduce cele mai moderne maşini, înlocuirea tracţiunii cu abur, cu randament mic, prin tracţiunea cu locomotive electrice şi motoare Diesel va constitui o adevărată revoluţie tehnică în domeniul căilor ferate, la 1960, aproximativ 40—45 la sută din mărfuri vor fi transportate cu ajutorul acestor mijloace de tracțiune. Incepînd din anul 1957 producția de locomotive cu abur în U.R.S.S. va înceta Ținînd seama de imensa însemnătate economică a electrificării transportului, C.C. al P.C.U.S. a adoptat hotărîrea „Despre planul general de electrificare a căilor ferate", calculat pe timp de 15 ani. Acest plan prevede electrificarea căilor ferate pe o In noul cincinal trebuie să se introducă pe scară largă tracțiunea cu motoare Diesel. Lungimea căilor ferate funcţionînd cu astfel de tracțiune va spori de la 7.000 la 25 000 km. Introducerea diferitelor feluri de tracţiune va spori considerabil capacitatea de transport a căilor ferate, va mări securitatea circulaţiei trenurilor, va duce la scăderea consumului de combustibil, la reducerea cheltuielilor de exploatare, va îmbunătăţi enorm condiţiile de muncă ale brigăzilor de locomotive şi va asigura avîntul continuu al transportului. In cel de-al 6-lea cincinal trebuie să se facă de asemenea mult în ce priveşte introducerea tehnicii înaintate da serviciul de întreţinere şi vagoane, precum şi în ce priveşte folosirea largă a celor mai noi mijloace de comunicaţie, semnalizare şi blocare. Feroviarii sovietici consideră măreţele sarcini trasate de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. ca un program de luptă, ca o cauză vitală a lor şi depun toate eforturile pentru a înlătura mai repede lipsurile existente şi pentru a asigura un nou avînt puternic în domeniul transportului. Din iniţiativa colectivelor fruntaşe de pe liniile Tomsk şi Donet s-a desfăşurat pe scară largă întrecerea pentru îndeplinirea sarcinilor pe anii 1956. Se extind tot mai mult metodele înaintate de muncă ale inovatorilor în producţie. La fel ca întreg poporul sovietic, feroviarii simt şi ei grija permanentă a guvernului şi partidului pentru condiţiile lor de locuit şi social-culturale. Numai în cincinalul precedent s-au construit pentru ei peste 3 milioane m.p. de suprafaţă locativă, multe cluburi, colturi roşii, şcoli, spitale. în actualul cincinal volumul construcţiei de locuinţe se va dubla în comparaţie cu cel de-al 5-lea cincinal. Cu fiecare an creşte nivelul ideologic, cultural-tehnic şi de cultură generală al feroviarilor. In ramura transporturilor există 14 institute de învăţămînt superior în care învaţă 40.000 studenţi, 74 şcoli medii tehnice, sute de şcoli tehnice şi mii de şcoli elementare şi medii. In noul cincinal numărul acestora va spori considerabil. Fiecărui feroviar îi sunt asigurate posibilităţi largi de ridicare a nivelului cultural. In sectorul căilor ferate există 856 cluburi, palate şi case de cultură, 13.000 culturi roşii, 2.500 biblioteci. An de an sporesc alocaţiile pentru asigurările sociale şi ocrotirea sănătăţii feroviarilor. Numai in 1955 s-au cheltuit în acest scop peste 5 miliarde ruble. S-au construit mai mult de 220 sanatorii şi case de odihnă. In noul cincinal se vor aloca de două ori mai multe fonduridecît în cel preceded va spori de patru ori numărul grădiniţelor de copii şi de trei ori cel al creşelor. Bugetul pentru asigurări sociale pe anul 1956 va depăși 2,6 miliarde ruble. Ca răspuns la această grijă ferovoarii sovietici sînt pătrunși de năzuință ca prin munca lor avîntată să contribuie cît mai mult la marea cauză ,'js construirii comunismului. ti! încă la Începutul anului 1958 a fost experimentată o nouă loco- motivă Diesel de serie „T.E.—3“ produsă de uzina de construcţii de maşini din Harkov. Această puternică locomotivă este înzestrată cu câte două motoare Diesel de 2.000 C.P fiecare. Conducerea locomotivei", este automatizată la maximum. In clişeu : locomotiva ,,T.E.—8“ Duminică 22 iulie 1956 — nr. 2722 Cărţi noi apărute în Editura de stat pentru literatură politică DEREK KARTUN : - Africa I Africa ^ Un continent care se trezeşte I. WOLFF - Ţara cu 1.000 de insule. Indonezia de ari Note de călătorie RADU SOMMER - Falsul umanism in filozofia burgheză contemporană N. ADAM — Coexistenţa şi colaborarea paşnică a celor două sisteme Colecţia „Probleme actuale ale situatiei internaţionale“ Sub tipar: G. V. PLEHANOV — Rolul personalităţii In istorie S. VERONA — O etapă hotărltoare In lupta popoarelor arabe M. BREAZU - Rolul practicii în cunoaştere C. NICULAE — Alianţa muncitorească-țăranească, chezășia construirii socialismului. Anunţ Pe ziua de 13 august 1956, se va ţine examenul de admitere la şcoala profesională a uzinei metalurgice „Semănătoarea“ din Bucureşti, pentru specialităţile: Strungari, turnători, lăcătoaîmecanici, înscrierile se pot face pînă la 10 august. Candidaţii să aibă 7 clase ele,imentare si etatea de 14—18 ani. Toţi elevii stat bursieri Informaţii suplimentare se dau la sediul şcolii, Spl. Independentei'»' nr. 315, telefon 4.17.12 .