Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)
1956-10-14 / nr. 2792
Pregătirile de iarnă trebuie să fie terminate înainte ca iarna să-şi trimită primii săi vestitori, bunul gospodar are grijă să-şi îndestuleze cămara cu provizii. Nimic nu este neglijat. Cu aceeaşi grijă se pregătesc pentru iarnă şi întreprinderile Industriale. Aproape pretutindeni conducerile administrative, ajutate de organizaţiile sindicale, fac ultimele pregătiri pentru punerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor de încălzire. Se repară acoperişurile, se înlocuiesc geamurile sparte şi acolo unde se simte nevoie se fac paravane împotriva frigului. Asemenea lucrări au fost extinse la creşele şi căminele întreprinderilor. Multă atenţie este acordată conservării şi insilozării alimentelor pentru cantine, procurării veselei etc. Intr-un cuvânt se urmăreşte ca nici cel mai mic lucru să nu fie uitat. Bunăoară, la uzinele metalurgice ,,Mao Tze-dun" din Capitală, lucrările privind pregătirile pentru anotimpul friguros sunt pe cale de a fi terminate. De asemenea, pe şantierul de construcţii de locuinţe muncitoreşti din Floreasca, s-au luat măsuri eficace pentru ca baracamentele constructorilor să fie cit mai călduroase, drumurile de acces să fie utilizabile, iar utilajele să-şi aibă asigurate şi ele un loc de ,,odihnă“. Pregătirile sunt pe sfîrşite şi în unele întreprinderi energetice şi electrotehnice, la C.F R. etc. Timpul este destul de înaintat. Zilele lunii octombrie sunt încă indulgente. Normal ar fi ca acolo unde pînă în prezent nu s-a manifestat interes pentru intimpinarea cum se cuvine a anotimpului friguros, să se întreprindă tot ce este posibil pentru ca aceste zile să fie folosite din plin. In unele întreprinderi insă, lucrările merg destul de anevoios. Aceasta pentru că unii conducători economici şi activişti sindicali, lipsiţi de spirit gospodăresc, se limitează să discute numai in şedinţe despre însemnătatea lucrărilor menite să asigure o producţie ritmică pe anotimpul friguros. Cit despre muncă practică, nici vorbă! Iată un exemplu: corespondentul nostru voluntar Manole Stoica, din schela Moreni, ne scrie, printre altele, că direcţia Trestului de exploatare din Tîrgovişte nu ia in seamă cerinţele oficiilor referitoare la materialele trebuincioase îndeplinirii planului pentru pregătirile de iarnă. Spicuim din corespondenţă: „Oficiul transporturi din Moreni duce o lipsă acută de cauciucuri pentru maşini. De aceea, în momentul de faţă, în garajul din Moreni stau pe butuci şapte autocamioane de patru tone. Tot aici, lanţurile triplex şi duplex pentru trolii de intervenţii sunt căutate cu luminarea... Oficiul de foraj nu dispune de material lemnos pentru lucrările de astereală ale turlelor“. In încheiere corespondentul îşi pune întrebarea: „Oare experienţa tristă a iernilor trecute, cind producţia a avut de suferit, nu e destul de convingătoare ?* Anevoios decurg lucrările de amenajare a drumurilor de acces la sondele de pe cuprinsul Oficiului de foraj Tirgu-Jiu. Din motive neînţelese conducerea întreprinderii Regionale de Transporturi Auto- Rădăuţi amină (nu se ştie pînă cind) repararea acoperişurilor, instalarea sobelor de încălzit, înlocuirea geamurilor sparte, văruirea interioarelor la garajele din Fălticeni, Dorohoi, Păltinoasa etc. Ca atare muncitorii, cari au semnalat de mult aceste neajunsuri, se întreabă nedumeriţi dacă le este sortit să lucreze şi in iarna ce se apropie în condiţii proaste, asemănătoare iernii precedente. Mai puţin interes manifestă şi conducerea Trustului VII Construcţii Petroşani faţă de modul in care vor fi depozitate pe timp de iarnă alimentele pentru cantine. Nici pină la ora actuală, cînd în multe întreprinderi aprovizionările pentru iarnă sint înaintate, spaţiile pentru visiozarea alimentelor n-au fost pregătite aici. Magazii fără rafturi, unele chiar fără uşi, interioare nevăruite — iată cum arată o bună parte din încăperile in care urmează a se păstra legumele, zarzavaturile, cartofii și alte produse pentru iarnă, necesare cantinelor constructorilor din Valea Jiului. Oare ce gîndesc conducătorii acestor întreprinderi ? Cum și în ce fel justifică această răminere in urmă ?. Sau consideră cumva — ceea ce ar fi extrem de grav — că sarcinile de plan pot fi realizate fără ca să se asigure condiţii bune de lucru şi de trai muncitorilor ? Obţinerea unor indici înalţi de producţie, sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, evitarea îmbolnăvirilor şi accidentelor de muncă presupune din partea fiecărui conducător de întreprindere grijă deosebită pentru a se asigura muncitorilor condiţii optime de lucru şi de cai. Iată de ce se impune de urgenţă, atîta cît timpul este favorabil, ca activiştii sindicali şi conducătorii economici din întreprinderile rămase în urmă cu pregătirile de iarnă să nu piardă vremea in zadar. Să se facă tot ce este posibil pentru a se asigura o aprovizionare bună cu combustibil, materiale, materii prime şi alimente pentru perioada de iarnă. In halele de lucru, reparaţiile să fie făcute conştiincios, iar sistemul de încălzire, pus în stare de funcţionare. O deosebită atenţie necesită a fi acordată amenajării drumurilor de acces care duc către sonde, spre Îndepărtatele şantiere de construcţii, pentru ca în timpul ploilor sau al topirii zăpezii să fie practicabile. La calea ferată, acolo unde nu s-a făcut, plugurile de zăpadă să fie gata de a intra in acţiune, parazăpezile să fie reparate şi aşezate la locurile predispuse viforniţelor. Conducerea I.T.B. şi organele sindicale de aici au datoria să înveţe şi ele din experienţa anilor trecuţi cind liniile de tramvaie, autobuse şi troleibuse ce deservesc , pe locuitorii Capitalei au fost troienite de zăpadă şi adesea numai cu mari întirzieri desfundate. Iarna e capricioasă. De aceea, zilele însorite care au mai intirziat pe meleagurile noastre trebuie folosite din plin pentru ca unele întreprinderi să facă mici retuşuri la capitolul „pregătiri de iarnă", iar cele cedaşe să recupereze rămânerea în urmă. Conducătorii economici şi activiştii sindicali să folosească resursele şi mijloacele ce le stau la indemină pentru ca iarna să găsească întreprinderile pregătite din toate punctele de vedere. îndeplinirea ritmică a planului de producţie, obţinerea unei înalte productivităţi a muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor depind, in mare măsură, de condiţiile prielnice care sunt create pentru ca cei ce muncesc să lucreze tot atât de bine şi pe anotimpul de iarnă. Din Uniunea Sovietică Cazahstanul a predat statului 1 miliard 340 de mii de puduri de cereale Datorită ajutorului multilateral acordat de Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic, cultivatorii de cereale din Cazahstan au dat ţării 1 miliard 340 mii puduri cereale, depaşind planul cu 402 milioane puduri. Această victorie dovedeşte justeţea sarcinii trasate de partid şi guvern cu privire la lărgirea agriculturii pe seama folosirii pămînturilor înţelenite. Intr un termen scurt s-au desţelenit in Cazahstan 20 milioane hectare. Marea victorie pe frontul cerealelor situează Cazahstanul ca al doilea grînar al K.R.S S. Trebuie subliniat că sovhozurile din Cazahstan dau țării cerealele cele mai ieftine. Costul unui chintal de cereale este de 12—18 ruble, adică mult mai mic decit cel prevăzut in plan. Anul acesta sovhozurile din republică vor realiza un venit de aproximativ un miliard de ruble şi vor recupera astfel în mare măsură cheltuielile făcute pentru organizarea şi construirea lor. In clişeu : harta noilor sovhozuri cerealiere înfiinţate în R. S. S. Cazahă. Ele sunt în număr de 337.meroase aşezări muncitoreşti bine amenajate, magazine, cantine, şcoli, cluburi şi au fost construite 304 km de căi ferate. Statul sovietic a alocat fonduri mari pentru construirea noilor sovhozuri. Acum întreaga regiune — de la malurile riului Isim pină la raionul Kziliusk — care in trecut era aproape pustiu — s-a transformat intr-o uriaşă ,,fabrică de cereale" Una din aceste „fabrici" este sovhozul cerealier „Bostandik“. Aici s-a strins în medie de Pe fiecare hectar din cele 27.000 de hectare cite 22 kintale cereale, iar pe unele loturi de pămint producţia la hectar la griul de primăvară a atins 35 kintale la hectar. Acest sovhoz a fost înfiinţat în primăvara anului trecut. Noii locuitori au înălţat aci intr-un timp scurt numeroase case de locuit, au construit un club, o cantină, magazine, şcoli. Anul acesta sovhozul a terminat printre primele lucrările de Insăminţare şi a început înaintea tuturora strîngerea recoltei bogate. — Strîngerea recoltei in două faze — povesteşte Konstantin Naumov, agronomul-şef al sovhozului — a redus timpul cositului şi a micşorat la minimum pierderile de cereale, a dat posibilitatea să obţinem suplimentar 45 000 kintale grine. Strîngerea recoltei in două faze a redus şi preţul de cost al unui kintal de cereale. Datorită acestui fapt sovhozul a realizat peste plan aproximativ 2,5 milioane ruble acumulări. Pe seama acestor acumulări au fost sporite alocările pentru construcţia de case de locuit, instituţiilor socialculturale şi drumurilor asfaltate. Pregătindu-se pentru strîngerea recoltei, mecanizatorii din sovhozuri au chibzuit din timp cum să repartizeze mai bine oamenii, să facă intr-aşa fel ca munca fiecăruia să fie cit mai productivă şi ca cerealele să fie strinse rapid şi fără pierderi. Au fost create agregate de combine, brigăzi pentru curăţirea cerealelor şi brigăzi de transport. Chiar din primele zile ale cositului toţi mecanicii au depăşit considerabil norma. Combinerii sovhozului, Fiodor Ciornii şi Stepan Leskov, au cosit cite 42— 45 hectare de cereale pe zi, îndeplinind norma de schimb în proporţie de peste 350 la sută. Experienţa acestui sovhoz cerealier a fost folosită pe scară largă şi in celelalte gospodării din regiune. Concomitent cu secerişul, colhozurile și sovhozurile au transportat cerealele la centrele de colectare. Sovhozul cerealier ,, Bostandik" a terminat primul predarea cotelor către stat. ...Pe pămînturile desțelenite din regiunea Kokcetar s-a terminat strîngerea recoltei. Lupta a fost ciștigată. Alături de cultivatorii de grine localnici au lucrat la stringerea recoltei tineri veniţi aici din diferite regiuni ale ţării. Tineretul din ţările de democraţie populară a acordat un mare ajutor cultivatorilor de grine din Kokcetar. In sovhozul cerealier „Jdanov", de pildă, au participat la strîngerea recoltei tineri din Cehoslovacia. In sovhozul Simferopol — din R.P.R. Cultivatorii de grine din Kokcetar le-au mulţumit din toată inima pentru ajutorul frăţesc acordat. Terminînd strîngerea recoltei bogate, oamenii muncii de pe ogoarele colhozurilor și sovhozurilor din regiunea Kokcetav desfășoară lupta pentru recolta anului viitor. PETROMINOVS •STAN, PAVLODAKî,.j£NGU/g n. • NOTARUL REPUBLICILOR UNI OMA Le 'HOTARUL REGIUNILOR UNII FERATE EXISTENTE UNII FERATE IN PROIECT SOVU02.UR! NOI CENTRELE REGIUNILOR Din toate colturile patriei Insalina Ocnele Mari munca minerilor a devenit mai uşoară datorită folosirii maşinilor sovietice de înaltă productivitate. In foto, havatorul fruntaş Ion Istrătescu taie sare cu Haveza sovietică. El dă în medie peste două norme zilnic SUBSTANIE Pe strada Atelierului, au răsărit, ca peste noapte, schelele unei construcţii noi. Betonierele uruie din zori pînă-n seară, zidarii dau zor, iar clădirea se înalţă văzînd cu ochii. Ce se construieşte aici? Inginerul Valeriu Vîrlan, de la întreprinderea de Construcţii nr. 2, conducătorul lucrării, ne-a dat informaţia necesară. — Construcţia aceasta este o substaţie electrică a I.T.B.-ului pentru ali- ELECTRCA montarea reţelei de troleibuse. Ea ocupă o suprafaţă de 700 m.p Are subsol. Carter şi etaj, cu planşee de beton armat monolit. — In ce stadiu se află lucrarea ? — In momentul de față se lucrează la cofrajul plăcii peste etaj, iar zidăria e pe terminate. Concomitent, ne pregătim de iarnă. Se instalează o sală a cazanelor cu radiatoare, pentru ca lucrul să nu înceteze pe timpul friguros. Locuinţe pentru P.T.T.-işti In cartierul Rahova oamenii se obişnuiseră cu zorul celor care clădeau blocul muncitoresc, şi atunci cînd schelele au fost ridicate şi zgomotele construcţiei au încetat, li s-a părut ciudat. Liniştea însă n-a durat mult. In aceeaşi zi, au început să sosească camioanele încărcate cu mobile şi cele 59 de apartamente au prins viaţă La ferestre au apărut perdele şi ghivece cu flori, iar larma copiilor se auzea pină departe. Concomitent cu acest bloc dat în folosinţă zilele trecute pentru muncitorii şi funcţionarii din unitatea P.T.T. din Bucureşti, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor a pus la dispoziţia salariaţilor săi un bloc la Baia Mare. Pînă la sfîrşitul anului, alte blocuri construite la Suceava, Reşiţa şi Deva îşi vor primi locatarii, în case proprii, clădite cu credite de la stat, se vor muta 150 de familii. Concursul de fotografii turistice Succesul concursurilor de fotografii turistice pentru amatori a crescut de la an la an organizat pentru a treia oară, concursul se află în prima fază și se încheie la 15 decembrie a.c. Numărul mare de fotoamatori, precum și pregătirile ce s-au făcut pînă în prezent, lasă să se întrevadă înalta valoare la care se va desfăşura această întrecere, a cărei menire este să ajute la cunoaşterea frumuseţilor patriei, la râspândirea turismului şi la creşterea numărului de fotografi amatori. Cu toate că acest concurs este în atenţia generală, unele comisii de fotoamatori de pe lângă consiliile sindicale regionale au trecut la iniţiative care merită a fi folosite. Aşa de pildă, comisiile de la Iaşi şi Tg. Mureş au organizat cursuri de iniţiere şi instruire in legătură cu tehnica fotografiatului. Comisiile din Timişoara, Arad şi Oradea se consultă prin scris cu secţia de fotoamatori de pe lingă Casa de Cultură a Sindicatelor din Bucureşti. La acest concurs pot participa membrii de sindicat, cooperatori, ţărani muncitori, tineretul studios, pionieri, militari şi membrii cercurilor de fotografi amatori constituite pe lingă casele de cultură ale sindicatelor sau consiliile sindicale regionale și Birourile de Turism și Excursii F. B. Grîne de pe pămînturile desțelenite Oamenii muncii de pe ogoarele colhozurilor și sovhozurilor din regiunea Kokcetav au adus un mare avort la miliardul de puduri de cereale pe care l-a dat tării Cazahstanul in anul acesta. Cei din Kokcetav au livrat statului 169.8 milioane puduri grine. — Regiunea noastră — povesteşte Evgheni Smirnov, directorul Direcţiei regionale a sovhozurilor Articol scris special pentru ziarul „Munca“ de IGOR SOKOLOV — este pe drept cuvânt denumită ţinutul bogăţiilor cerealiere. Cea mai mare parte a acestei bogăţii au creat-o anul acesta sovhozurile organizate pe pămînturile desţelenite. Pină nu de mult creştea pe aceste păminturi neatinse de veacuri numai coliba, iar In ultimii trei ani au fost valorificate numai in regiunea noastră 2,5 milioane hectare de păminturi înţelenite şi virgine In ultimii trei ani s-a schimbat aspectul regiunii Kokcetar. s-au transformat economia si cultura ei- In stepele nelocuite s-au ridicat in Proletari din toate țările, uniti-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. — nr. 2792 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 bani Cu mult sub posibilităţi BRAILA (coresp. „Munca“). — Pînă acum citeva zile, în raionul Brăila se însămintaseră 16.542 ha, respectiv numai 37 la sută din plan. E drept că in cadrul celor 5 gospodării agricole de stat din raion situaţia însămînţărilor se prezintă mulţumitor. La G.A S.Romanu, de pildă, s-au insămînţat 2.400 ha griu şi 200 ha orz de toamnă, situindu-se fruntaşe pe raion. In schimb, in sectorul individual situaţia se prezintă foarte slab Aici s-au insămînţat numai 1184 ha, cu mult sub cifra planificată. Această situaţie reflectă şi slaba activitate a S.M.T. din raion care nu folosesc din plin capacitatea de lucru a maşinilor, nu îndrumă cu competenţă ţărănimea muncitoare pentru grăbirea ritmului de însăminţări şi arături In raionul Brăila, însă mînţarea griului se face obişnuit după porumb In majoritatea comunelor din raion insă ţăranii muncitori n-au fost suficient mobilizaţi să elibereze terenurile de coceni, fapt ce a împiedicat aratul şi însămînţatul. Aceasta a făcut ca în comuna Baldovineşti de pildă să se însăminţeze numai 8 ha din cele 623 ha. Pentru grăbirea muncilor agricole de toamnă in comunele din raionul Brăila, comitetele comunale sindicale mixte sunt chemate ca, alături de sfaturile populare respective, să desfășoare o muncă politică temeinică. * S Au terminat însamînţârile de toamna Colectiviştii, intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Siret au realizat în seara zilei de 12 octombrie planul însăminţărilor de toamnă. Primii care au terminat insăminţările in raion au fost colectiviştii din Negostina și Rus-Siret. Şi R. S. F. S. R. a predat statului 2 miliarde 4 milioane poduri de cereale MOSCOVA 13 (Agerpres). — Comitetul Central al PC.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat o telegramă de felicitare colhoznicilor şi colhoznicelor, lucrătorilor din S.M.T.-uri şi sovhozuri, specialiştilor din agricultură, activiştilor de partid şi sovietici, tuturor oamenilor muncii din regiunile, ţinuturile şi republicile autonome ale Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse, pentru succesele repurtate în opera de sporire a producţiei de cereale. Colhozurile și sovhozurile Republicii au predat statului 2.004.000. 000 puduri de cereale, sau cu 319.000. 000 de puduri mai mult decit a fost prevăzut în planul de stat Concertul marelui violonist David Oistrah cu Orchestra Simfonică Radio Marele violonist David Oistrah, artist al poporului din U.R S.S., a dat sîmbătă seara în sala Ateneului R.P.R. un concert cu Orchestra Simfonică Radio. A dirijat Constantin Silvestri, maestru emerit al artei din R.P.R. După execuţia Simfoniei nr. 25 în sol minor de Mozart, David Oistrah a interpretat cu o remarcabilă măiestrie şi perfectă Înţelegere a stilului două concerte pentru vioară şi orchestră de factură deosebită : Concertul nr. 5 în la major de Mozart şi Concertul în re major de Brahms. Eleganţa artistică şi sensibilitatea profundă a interpretării concertului de Mozart, redarea dramatismului Sîmbătă la amiază, Aleksei Petrovici Maresiev, Erou al Uniunii Sovietice, a făcut o vizită la Şcoala medie mixtă nr. 28 din str. Arhitect Ion Mincu nr. 10. Pionierii şcolii au făcut o caldă primire oaspetelui pe care l-au ales pionier de onoare al unităţii lor şi i-au înmînat daruri. A. P. Maresiev s-a adresat copiilor spunînd : „Vă mulţumesc din suflet pentru primirea ce mi-aţi făcut şi pentru că m-aţi ales pionier de onoare al unităţii voastre. Voi transmite pionierilor din Uniunea Sovietică urările şi salutul vostru prietenesc“. In cartea de aur a şcolii, A. P. Maresiev a scris: „Doresc fierbinte elevilor din şcoala nr. 28 mari succese la învăţătură şi în însuşirea înaltelor calităţi morale“. Sîmbătă dimineaţa, regizorul sovietic A. M. Room, maestru emerit al artei din R.S.F.S R., a avut o întîlnire la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“ cu conducerea Studioului „Alexandru Sahia“ şi cu regizori de film documentar. In cadrul întîlnirii oaspetele a făcut brahmsian printr-o viguroasă tehnică solistică au sîhrnit aplauzele Îndelungi ale ascultătorilor. La cererea publicului David Oistrah a mai interpretat, acompaniat de orchestră, Romanţa în fa major de Beethoven, de asemenea Siciliana din Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară solo de Bach şi Capriciu de Stamitz. La concert au asistat tovarăşii L. Răutu, Constanţa Crăciun, Th. Iordăchescu, Mihail Ralea, Constantin Prisnea, Octav Livezeanu, Mihai Alexandru, muzicieni şi alţi oameni de artă şi cultură şi un numeros public. (Agerpres) un schimb de experienţă cu cineaştii români în problemele filmului documentar. Regizorul A. M. Room a vizionat apoi filmul documentar „Învăţătoarea“, una dintre ultimele realizări ale Studioului „Al. Sahia“, şi un jurnal de actualităţi. Sîmbătă la amiază V. N. Stoletov, locţiitor al ministrului invăţămîntului superior al U R.S.S . şi O. K. Osipova, directoarea şcolii nr. 243 din Moscova, au vizitat Muzeul de Artă Populară din Calea Victoriei. i Sîmbătă dimineaţa Viktor Borisovici Sociava, profesor la Institutul de Botanică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. din Leningrad, a conferenţiat în sala de festivităţi a Institutului de cercetări agronomice din Capitală despre „Probleme teoretice de geobotanică în lumina şcolii geobotaniştilor sovietici“. Conferinţa a fost ascultată cu deosebit interes de numeroşi cercetători de la C.A.R. şi I C.Z şi profesori de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. Vizitele oaspeţilor sovietici ★ ★ S. V. Kaftanov . Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Budapesta, S. V. Kaftanov, prim locţiitor al ministrului Culturii al U.R.SS, care ne-a vizitat ţara timp de citeva zile. La plecare, pe aeroportul Băneasa, S. V. Kaftanov a fost salutat de tovarăşii Constanta Crăciun, ministrul Culturii, Constantin Prisnea, prim loc părăsit Capitala viitor, şi Mihai Alexandru locţiitor al ministrului Culturii, George Macovescu. Vasile Dinu, directori generali in Ministerul Culturii, precum şi de alţi funcţionari superiori ai ministerului Au fost de faţă V. V. Skorniakov, ataşat al ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. Vizitele delegaţiei de vechi militanţi ai P. C. U. S. Membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S. în frunte cu P. G. Moskatov, şi-au continuat smbătă dimineaţa vizitele în Capitală. Oaspeţii au luat parte la conferinţa de partid a raionului „V. I. Lenin“. Participanţii la conferinţa raională au primit cu multă însufleţire pe vechii militanţi ai gloriosului P.C.U.S. Tov. Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a urat oaspeţilor bun sosit şi i-a rugat să facă parte din prezidiul adunării. A luat apoi cuvîntul N. K. Vetoşkin care, în numele delegaţiei, a urat succes lucrărilor conferinţei raionale de partid. El a subliniat că aplicarea creatoare a învăţăturii marxist-leniniste de către Partidul Muncitoresc Român este chezăşia construirii cu succes de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea, a societăţii noi, socialiste. P. I. Vişniakova şi-a împărtăşit impresiile in legătură cu munca dusă de către P.M.R. in lumina învăţăturii leniniste în rîndurile femeilor. Înapoiaţi la reşedinţa ce le-a fost rezervată, membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S au primit vizita delegaţiei oamenilor de ştiinţă şi cultură din U R.S.S., condusă de V. N. Stoletov, care participă la manifesările din cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice. Membrii celor două delegaţii — soli ai poporului sovietic care ne vizitează ţara — s-au întreţinut îndelung. Tot în cursul zilei de sîmbătă la Institutul de Geriatrie unde îşi desfăşoară o parte din activitatea sa ştiinţifică acad. prof. dr. C. I. Partion, oaspeţii au fost salutaţi de ilustrul om de ştiinţă şi de prof univ dr. Anca Aslan, directoarea institutului. (Agerpres). Constituirea Comisiei Naţionale a R. P. R. pentru U. N. E. S. C. O. De curînd a luat fiinţă Comisia Naţională a R.P.R pentru U.N.E.S.C.O. cu sediul la Bucureşti. Scopul Comisiei Naţionale este de a asigura colaborarea pe tărîmul educaţiei, ştiinţei şi culturii prin promovarea legăturilor cu Secretariatul U.N.E.S.C.O. şi cu Comisiile Naţionale U.N.E.S.C.O. din alte ţări. Printre funcţiile Comisiei este şi aceea de a asigură legătura între instituţiile din Republica Populară Romina care se ocupă cu educaţia, ştiinţa şi cultura pe de o parte, şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură pe de altă parte. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură se va compune dintr-un preşedinte, trei vicepreşedinţi, un secretar general şi 13 membri, reprezentanţi de seamă ai ştiinţei, culturii şi educaţiei, şi din reprezentanţi ai Instituţiilor de stat din domeniile corespunzătoare. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură va funcţiona pe lingă Ministerul Culturii care, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, vor coordona activitatea acesteia. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru U.N.E.S.C.O. este următoarea: Preşedinte: acad. Iorgu Iordan, şeful subsecţiei ştiinţa limbii şi literaturii a Academiei Republicii Populare Române; vicepreşedinţi: acad. Mihail Raica, preşedintele I.R R.C.S, şeful secţiei filozofie, ştiinţe economice şi juridice a Academiei Republicii Populare Române; acad. Simion Stoilov, şeful secţiei ştiinţe matematice şi fizice a Academiei Republicii Populare Române ; Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii; secretar general: prof. Ion Nistor ; membri: Nicolae Sălăgeanu, rectorul Universităţii ,,C. Parhon”Bucureşti, acad. George Călinescu, directorul Institutului de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Republicii Populare Române, Tudor Bugnariu, locţiitor al ministrului Invăţămîntului, Banyai Ladislau, rectorul Universităţii „Bolyai" (Cluj), Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, Şefan Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Petru Dumitriu, scriitor, membru in Biroul Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Romina, Boris Caragea, scriptor, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, George Macovescu, directorul general al Cinematografiei, Kovács György, artist emerit al Republicii Populare Române (Tg. Mureş), Anton Breitenhofer, scriitor, redactor şef al ziarului „Neuer Weg’’, Susana Gîdea, prorector al Institutului Politehnic din București. Şedinţa Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din R. P. R. Sîmbătă 13 octombrie a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R., sub preşedinţia vicepreşedintelui Asociaţiei, Eduard Mezincescu. Comitetul executiv a aprobat raportul delegaţiei Asociaţiei la cea de a XI-a Adunare plenară a Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite, prezentat de acad. M. Ralea, sarcinile care revin Asociaţiei ca urmare a hotărîrilor Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite şi planul de activitate al Asociaţiei pentru sărbătorirea zilei O.N.U. (24 octombrie). La propunerea unor membri ai Comitetului executiv a fost adoptată în unanimitate o declaraţie în problema Canalului de Suez. La discuţiile care au avut loc au luat parte M. Macavei, acad. M. Rajlea, prof. univ. M. Ghelmegeanu, Valerian Zaharia, episcop de Oradea, B. Bereanu, Ligia Macovei, artistă emerită a R.P.R., Păuna Marin, mamă eroină, şi alţi membri ai Comitetului executiv.