Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)
1958-04-01 / nr. 3241
Marti 1 aprilie 1958 — 3241 Campania de recoltat a stufului din Delta Dunării se încheie anul acesta cu un rodnic bilanţ. Faţă de anul trecut s-a recoltat o cantitate dublă de stuf, care a fost trimis fabricilor de solomită din Tulcea şi Brăila. La Maliuc ca şi la Rusca se execută acum importante lucrări de dragaj în vederea creării de canale. Prin acestea se transportă la platformele de depozitare stuful recoltat. In acelaşi timp se va asigura reîmprospătarea apelor. In clişee (stingă) , una din drăgile construite la Şantierele Navale Olteniţa, lucrind la executarea canalului de pe ostrovul Maliuc (dreapta), tractoarele construite special pentru lucrările din Delta Dunării la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin dau rezultate bune în acţiunea de introducere a lucrărilor de mecanizare a stufului. Iată un nou grup de tractoare romîneşti sosit la sectorul Rusca din Delta Dunării. Duminică în circumscripţia electorală Mînăstirea Au avut loc alegeri pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională Duminică, în circumscripţia electorală nr. 13 Mînăstirea din regiunea Bucureşti au avut loc alegeri pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională. Candidatul F.D.P. propus de cetăţenii din această circumscripţie electorală a fost învăţătorul Dumitru T. Ştefan. El munceşte de 20 de ani in comuna Mînăstirea şi multe din realizările de aici sunt legate şi de activitatea lui neobosită. In munca didactică desfăşurată în această comună timp de două decenii el a pregătit temeinic pe mulţi din cei care acum i-au dat votul cu toată încrederea. Medicul Ion Zaharia, ofiţerul Dumitru Petcu, şeful de gară Ion Costache, de pildă, au fost devii învăţătorului Dumitru T. Ştefan ; mulţi alţii din foştii lui elevi învaţă acum la institutele de învăţămînt superior sau conduc cu pricepere unităţile agricole cooperatiste din comună. La electrificarea comunelor din această circumscripţie electorală, la construirea celor 5 cămine culturale noi şi a şcolilor noi, precum şi la activitatea de culturalizare a maselor de ţărani muncitori, învăţătorul Dumitru T. Ştefan a adus o preţioasă contribuţie. Duminică dimineaţa cînd s-au deschis secţiile de votare sute de cetăţeni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, plini de voioşie au venit să voteze candidatul pentru Marea Adunare Naţională. Au venit în faţa urnei muncitorii de la G.A.S. „Alexandru Sahia“, care au întîmpinat această zi cu succese deosebite în muncă, iar votul dat candidatului F.D.P. exprimă hotărîrea lor de a munci cu mai mult spor. In rîndul colectiviştilor, care au votat în grup compact au venit şi Marin Gherca, Ion Strungaru, Marin Pisat, Ion Surcel şi alţi membri ai celor 23 de familii din comună care s-au înscris de curînd în gospodăria colectivă. Alegătorii din circumscripţia electorală Mînăstirea au dat votul lor candidatului F.D.P. Dumitru T. Ştefan cu toată încrederea, conştienţi fiind că în acest fel contribuie la înflorirea pe mai departe a comunelor lor, la întărirea statului nostru democrat-popular, la apărarea şi întărirea păcii De la Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Naţională în circumscripţia electorală Mînăstirea din regiunea Bucureşti . Verificînd, în temeiul Legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, procesul verbal al comisiei electorale de circumscripţie şi procesele verbale ale comisiilor electorale ale secţiilor de votare cu privire la rezultatul alegerii candidatului Frontului Democraţiei Populare, tov. Dumitru T. Ştefan ce a avut loc la 30 martie 1958 în circumscripţia electorală Mînăstirea din regiunea Bucureşti, precum şi celelalte documente referitoare la alegere, a constatat următoarele : Au fost înscrişi în listele de alegători 24.033 cetăţeni. Au participat la vot 24.022 cetăţeni, adică 99,95% din numărul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Frontului Democraţiei Populare, tov. Dumitru T. Ştefan, 23.943 cetăţeni, adică 99,67% din numărul total al alegatorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 alegători, reprezentând 0,18% din numărul total al alegătorilor care au participat la vot. Au fost anulate în baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională 34 buletine de vot, reprezentând 0,15% din totalul voturilor exprimate. Comisia Electorală Centrală a hotărît înregistrarea şi confirmarea rezultatului alegerii tovarăşului Dumitru T. Ştefan ca deputat în Marea Adunare Naţională şi a înaintat Comisiei de Validare a Marii Adunări Naţionale lucrările privitoare la alegere. 31 martie 1958 MUNKA Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineza In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, într-un spirit de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire însemnată a nomenclatorului de produse şi a volumului livrărilor reciproce. R. P. Romînă va livra R. P. Chineze linii de ciment, termocentrale, instalaţii de foraj, tractoare, vagoane de marfă, turbosuflante, diverse maşini, produse petrolifere şi chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romíne laminate, cauciuc natural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţăminte de piele şi de cauciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai-jan, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei economice chineze. Au fost prezenţi tovarăşii Ana Toma, G. Rădulescu, V. Steriopol şi M. Petri, adjuncţi ai ministrului Comerţului, V. Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Ministerului Industriei Grele, Ministerului de Finanţe, Comitetului de Stat al Planificării, Băncii de Stat a R.P. Române şi ai întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior, ziarişti romîni şi străini. A fost de faţă Cen Ke, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei economice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R.P- Romînă şi R.PChinezi), tovarăşul Lin Hai-jun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei, a declarat următoarele reprezentanţilor Agenţiei Române de Presă „Agerpres" şi Radiodifuziunii române : „In urma tratativelor purtate într-un spirit de prietenie frăţească, între cele două delegaţii s-a semnat cu succes acordul pe anul 1958. Nomenclatorul şi volumul livrărilor reciproce creşte în anul acesta în mod considerabil faţă de anul trecut. Relaţiile comerciale între ţările noastre frăţeşti se dezvoltă pe baza ajutorului reciproc, pe măsură ce prietenia dintre ţările noastre se adînceşte, pe măsura dezvoltării economiei celor două ţări. După semnarea acordului pe anul 1958 — a declarat în continuare Lin Hai-jan — noi intenţionăm anul acesta să încheiem un acord de lungă durată, pe 5 ani, cu ţara dumneavoastră. Probabil că delegaţia dumneavoastră guvernamentală, care va sosi la Pekin, va discuta această problemă“. Arătînd că R.P Romînă va deschide la începutul lunii mai o expoziţie în R.P. Chineză, tovarăşul Lin Hai-jan a subliniat că poporul chinez va fi foarte bucuros să vadă realizările obţinute de poporul român în construirea socialismului. Aceste succese demonstrează din plin superioritatea sistemului socialist şi puterea lagărului socialist. „Expoziţia — a încheiat el — va prilejui o mai bună cunoaştere reciprocă şi întărirea prieteniei între ţările noastre“ (Agerpres) Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — La 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între RP. Romînă şi R.P. Bulgaria. Conform acordului semnat, R. P. Romînă va livra în R.P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R.P. Bulgaria va livra în R.P. Romînă minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R.P- Romíno de I. Vidraşcu, membru al Colegiului Ministerului Comerţului, iar din partea R.P. Bulgaria de E- Razlogov, ministru adjunct al Comerţului. Tratativele au fost purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă. La semnare au fost de faţă ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Române în R.P. Bulgaria, Mihail Roşianu, şi locţiitorul ministrului Comerţului al R.P. Bulgaria, Dobri Alexeev. Mai multă atenţie faţă de fonna şi conţinutul programului brigăzii artistice de agitaţie (Urmare din pag. 1 a) pe aripi de languroase melodii „uşoare“. In afară de divertismentul de un amuzament ieftin, asupra căruia rămîne totuşi problema deschisă (care numai pentru distracţie organizăm brigăzi artistice de agitaţie ?), programul nu-i ajuta cu absolut nimic pe constructorii navali. Atunci, care i-a fost rostul ? Ba pe alocuri programul conţinea şi grave greşeli ideologice, ca de pildă : / „Scoate din pămînt petrol şi aur" / „Muncitorulbrontozaur“. Mai intîi, constructorii navali nu scot „din pămînt petrol“, pentru că nu sînt petrolişti şi nu pot fi trecuţi nici în tagma minerilor de neferoase „şi aur“. In ce priveşte comparaţia clasei muncitoare cu brontozaurul — animal preistoric dispărut din cauza neadaptării la mediul înconjurător — credem că este cu totul nepotrivită și nu mai necesită comentarii. Responsabilul comisiei culturale din comitetul de întreprindere, Ștefan Olteanu, în loc să vegheze ca asemenea manifestări să nu-şi facă loc în activitatea cultural-artistică, le încurajează. Textierul, compozitorul, regizorul şi instructorul artistic al brigăzii, toţi întruchipaţi în persoana ex-actorului (deşi foarte tînăr) Al. Bucelovschi, a argumentat astfel: „Ne orientăm spre spectacole de estradă. Noi am şi început să fim un concurent serios pentru Teatrul de Estradă local...“. Poate ne aflăm în faţa unei drame? Poate Teatrul de Estradă a subestimat multiplele calităţi artistice ale lui Al. Bucelovschi şi acum „vai ţie, cetate neospitanieră !“ Cruntul răzbunător are la dispoziţie 119 tineri din organizaţia sindicală de la S.N.C. şi un club cu sală de spectacole şi — ce e mai important — „mină liberă“ din partea comitetului de întreprindere. Trebuie totuşi să fim „recunoscători“ acestui Bucelovschi, în a cărui mărturisire („concurentă cu Teatrul de Estradă“) găsim şi una din cauzele care generează slăbirea şi, pe alocuri, lichidarea brigăzilor artistice de agitaţie. Un spectacol de estradă aduce bani încasaţi pe biletele de intrare. E vorba deci de tarabă. De aspectul meschin, mercantil, străin moralei muncitoreşti, care încearcă să-şi facă cuib în mentalitatea unora din activiştii sindicali. Abaterea unor brigăzi artistice de agitaţie de la menirea lor iniţială, transformarea lor în „mijloace divertismentale" a început prin schimbarea titulaturii: formaţie artistică (F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“), ansamblu artistic (,,Portul“-Constanţa), teatru de buzunar („7 Noiembrie“-Bucureşti) ş.a.m.d. Purtînd asemenea denumiri se năştea întrebarea: cum să faci un ansamblu cu 5—6—10 artişti, cit cuprinde îndeobşte o brigadă artistică de agitaţie? Şi li s-a mărit cantitatea structurală fără nici un fel de zgîrcenie (vezi cei 119 de la S.N.C.). In a doua fază a „evoluţiei“,, ca urmare a primei, s-a ivit o altă problemă : cum să aduni cîţiva zeci de oameni ca să dai un spectacol-fulger la locul de muncă ? Şi o parte din brigăzi au renunţat să mai prezinte programe la locul de muncă („Dezrobirea“ - Constanţa, „Constructorul“ - Bucureşti, întreprinderea de Construcţii Ploeşti, „Proletarul“-Bacău şi altele). Mergîndu-se pe asemenea cale, ia apărut, inevitabil, a treia problemă: dacă nu dai spectacole la locul de muncă, ce rost are să prezinţi lucruri concrete? Un repertoriu mai „general“ va fi accesibil tuturor celor de pe stradă care... plătesc biletul. Aşa ca se numeşte „brigadă“ cînd e vorba de un concurs sau despre un schimb de experienţă, cum a fost cel programat între S.N.C. şi uzinele „23 August“ şi „ansamblu“ — pe afişul de pe uşa clubului. In această ordine de idei este necesar să vorbim de organizarea acestei forme a muncii politice de masă în uzinele textile „7 Noiembrie“București. Comitetul de întreprindere de aici, după ce multă vreme a considerat că „ansamblul de estradă" poate înlocui cu succes brigada artistică de agitaţie, a fost nevoit să facă „concesii“ (în urma consfătuirilor cu activul cultural organizate de C.C.S.). A înfiinţat ad-hoc două brigăzi artistice de agitaţie şi şi-a menţinut „ansamblul de estradă“ sub firma de „brigada artistică de agitaţie centrală". Oricărui curios i se poate demonstra, îndeosebi scriptic, că întreprinderea are în prezent trei brigăzi... Din luna noiembrie anul trecut şi pînă în prezent cele două „brigăzipui“ s-au produs de două ori, cu prilejul a două consfătuiri de producţie în sectoare. „Brigada centrală“ a dat în această perioadă zeci de spectacole şi a făcut, bineînţeles, încasări. Tovarăşul Manfred Glaser, responsabilul cercului de creaţie literară din club, susţine pe de o parte că „centrala“ e brigada artistică de agitaţie, iar pe de alta : „De ce nu i-am zice estradă“ ? Dar să vedem şi atitudinea tovarăşului Gheorghe Bătoiu, responsabilul comisiei culturale din comitetul de întreprindere de la „7 Noiembrie“. Un activist al comitetului central al Sindicatului muncitorilor din industria bunurilor de consum i-a cerut dosarul cu textele repertoriului în pregătire. Tovarăşul Băloiu nu i l-a dat, pe motiv că: „Dacă răsuflă, dacă Teatrul de Estradă, respectiv N. Stroe, află ideile şi nu le suflă ?“... Abstracţie făcînd de indisciplina de care s-a făcut vinovat refuzînd să se supună controlului organului superior, tovarăşului Băloiu i s-ar putea pune următoarea întrebare: dacă programul aparţine unei brigăzi artistice de agitaţie, ce să facă Stroe cu el ? ! In orice caz, tovarăşul dovedeşte o supraapreciere nepotrivită cu modestia ce trebuie să caracterizeze un activist sindical. Dar să răsfoim puţin dosarul voluminos, atît de „păzit“ de concurenţa profesionistă. De la primul „trio-giambarale prezentativ“, intitulat „Spălătoresele“, se neagă brigada. / „La o ESTRADA prezentarea“ / „Ştiţi că nu se face prea uşor“ / „Zău că ne-apucase disperarea“ / „Şi-am găsit un fir conducător“. Intr-adevăr, s-a găsit firul conducător spre o dulcegărie de prost gust, care se aseamănă ca două picături de apă cu „completările“ ce se puteau vedea odinioară pe scenele cinematografelor de mahala. Dar să mai răsfoim acest dosar : „Din lumea basmelor“ — scenetă. Un cetăţean găseşte un filic cu bani pe o bancă în parc. Vrea să-l afle pe păgubaş. N-are timp. Lasă banii acolo şi pleacă. Vine păgubaşul. Găseşte banii, îi numără şi nu-i ia. El pierduse mai puţin decît se afla în plic... Ce-or avea comun banii, banca, parcul şi păgubaşul cu munca şi viaţa textiliştilor de la „7 Noiembrie“ ? Cu ce scop s-a realizat sceneta, pe cine ajută „morala“ ei închistată ? In întreprindere muncitorii au îmbrăţişat iniţiativa ţesătoarelor de la „Industria Bumbacului B“ (mărirea randamentelor războaielor de ţesut) dar după cum se vede conţinutul muncii culturale e în afara acestor probleme „mărunte“. Important, la ordinea zilei, este „lumea basmelor“. Dar şi foarte puţinele bucăţi mai accesibile înţelegerii nu corespund nici pe departe scopului politic-educativ căruia trebuie să-i închine spectacolul un ansamblu artistic muncitoresc. Cine e „Mambo Caţavei“, care din tinerii fabricii e „malagambistul“ căruia i se închină satira ? Secret. In schimb, cîntecul e la un înalt nivel de mahalagism și vulgaritate debitate în scenă. („Toată gaşca-i în delir* / „Dar el de colo. Hai sictir !“. Nu, asemenea manifestări nu sunt artistice, nu simt educative. Greşeala mare a tovarăşilor de la „7 Noiembrie“ nu constă atît în aceea că au încercat să desfiinţeze brigăzile artistice de agitaţie, cit în faptul că au neglijat conţinutul programelor prezentate. Nimeni nu împiedică cluburile şi colţurile roşii ale sindicatelor să organizeze mari ansambluri artistice acolo unde există posibilităţi. Dimpotrivă, e o datorie a organizaţiilor şi organelor sindicale să descopere talentele din rîndurile muncitorilor, să promoveze arta minunată a poporului. Nici numele sub care se manifestă formaţiile artistice nu importă, în ultimă instanţă. Pot fi botezate ansambluri, formaţii de estradă, teatru de buzunar sau altfel. Importante sunt conţinutul programului, forma cu adevărat artistică în care trebuie să se manifeste, ajutorul real ce trebuie să-l constituie pentru oamenii muncii. Cauza frînării dezvoltării brigăzilor artistice de agitaţie, pe alocuri lipsa de grijă faţă de conţinutul ideologic, educativ al programelor prezentate trebuie căutată în mentalitatea greşită a unor activişti sindicali, care spunînd : „Nu mă pricep“, sau „Arta nu e treaba mea“, abandonează această importantă latură a muncii politice lăsînd-o în sarcina unor oameni lipsiţi de competenţă, fără nivel politic şi ideologic. O mare parte dintre aceşti oameni n-au nimic comun cu ideologia noastră, sînt un fel de oameni fără căpătîi, care şi-au găsit o profesie în mişcarea artistică de amatori a sindicatelor. Fără îndoială că mulţi din instructorii artistici dovedesc talent organizatoric şi simţ politic de clasă. Dar chiar în cazul cînd avem de-a face cu instructori pregătiţi, nu putem lăsa exclusiv pe seama lor o asemenea mare sarcină politică, pe care masa membrilor de sindicat a încredinţat-o organelor pe care le-a ales, ci trebuie să atragem cît mai mulţi oameni bine pregătiţi iar comitetele sindicale să-şi sporească vigilenţa faţă de forma şi conţinutul programelor brigăzilor artistice de agitaţie. Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne, Petre Borilă, a primit în audienţă pe ambasadorul Republicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti. Plecarea din R. P. Romînă a profesorului american W. A. Mosher La 31 martie a părăsit Capitala prof. W. A. Mosher, şeful catedrei de chimie la Universitatea de la Delaware din S.U.A. care a făcut o vizită oficială în R. P. Romînă timp de aproape 2 săptămîni. In cursul şederii sale în ţară, dl. Mosher a vizitat instituţii şi întreprinderi din domeniul petrolului şi chimiei şi a cunoscut diverse realizări ale artei şi culturii din ţara noastră. De asemenea oaspetele s-a întîlnit cu oameni de ştiinţă romîni, interesîndu-se de cercetările şi realizările lor şi a ţinut trei comunicări ştiinţifice. La încheierea vizitei sale în ţară, oaspetele american a fost primit de Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei. La plecarea d-lui Mosher la aeroport au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei. Informaţii Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (O.I.Z.). Pe ordinea de zi figurează expunerea preşedintelui O.I.Z. cu privire la „Cooperarea şi unitatea internaţională a ziariştilor“, raportul secretarului general despre „Activitatea şi sarcinile viitoare ale O.I.Z.“, precum şi referate privind problemele profesionale gazetăreşti. ★ Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia, Ecuador, Mexic şi Cuba care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în ţara noastră, pentru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patria noastră. ★ Duminică dirijorul George Georgescu, artist al poporului din R.P. Romînă, a părăsit Capitala, plecînd în U.R.S.S., unde a fost invitat să facă parte din juriul concursului internaţional „P. I. Ceaikovski“, care se desfăşoară la Moscova. ★ La Expoziţia permanentă de mostre a R. D. Germane a avut loc luni la amiază o conferinţă de presă cu ocazia prezentării unor noi bunuri de larg consum produse de industria R. D. Germane. Ataşatul comercial al Ambasadei R. D. Germane la Bucureşti, Franz Sandow, a prezentat ziariştilor exponatele. ★ La Iaşi a avut loc duminică dimineaţa constituirea filialei locale a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din R.P. Romînă. Au participat academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Române, cadre didactice din institutele de învăţămînt superior, cercetători ştiinţifici. ★ Azi 1 aprilie, în localul Institutului „Maxim Gorki“ din str. Pitar Moş 13, încep două noi cursuri de Esperanto. Cursurile au loc între orele 16,30—18 şi 18—19,30. Pagea Sub semnul colaborării socialiste Presa de duminică a publicat Declaraţia comună semnată la 27 martie la Hanoi de către delegaţiile guvernamentale romînă şi vietnameză. Document ce reflectă rezultatele rodnice ale vizitei în R. D. Vietnam şi ale convorbirilor purtate cu conducătorii poporului vietnamez de delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne. Declaraţia comună confirmă trăinicia legăturilor statornicite între ţările noastre, identitatea de ţeluri şi interese ce unesc ambele state care păşesc pe acelaşi drum glorios al socialismului. După vizita făcută anul trecut în ţara noastră de către preşedintele Ho Şi Min, recenta vizită a delegaţiei guvernamentale române, în R. D. Vietnam, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, constituie un eveniment de seamă în istoria relaţiilor frăţeşti dintre cele două state, o contribuţie însemnată la adîncirea prieteniei dintre popoarele noastre şi la întărirea unităţii lagărului socialist. Scoţînd în evidenţă deosebita importanţă pe care o are pentru opera de construcţie socialistă în ambele ţări intensificarea colaborării politice, economice, culturale, ştiinţifice şi tehnice între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam, cele două părţi subliniază în declaraţie că vor studia măsurile concrete în vederea dezvoltării acestor relaţii şi posibilitatea de a încheia în cel mai scurt timp un acord de colaborare tehnico-ştiinţifică între cele două ţări. In felul acesta conlucrarea frăţească romîno-vietnameză se va dezvolta şi mai mult pe baza principiilor egalităţii, respectului reciproc şi intr-ajutorării, în spiritul internaţionalismului proletar. In documentul dat publicităţii la Hanoi îşi găseşte exprimare grăitoare profundul ataşament de care dau dovadă R. P. Romînă şi R. D. Vietnam pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lume. Pronunţîndu-se pentru soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale paşnică, prin traducerea în viaţă a nobilelor principii ale coexistenţei paşnice în relaţiile dintre toate ţările, fie ele mari sau mici, indiferent de orînduirea lor politică şi socială, R. P. Romînă şi R. D. Vietnam se declară întru totul în sprijinulmarilor iniţiative de pace cum sunt: propunerile prezentate de R. P. Polonă, U.R.S.S. şi R. P. Chineză cu privire la crearea unor zone denuclearizate în Europa şi Asia, propunerea Uniunii Sovietice pentru convocarea unei conferinţe la nivel înalt. Aşa cum se spune în declaraţia romîno,vietnameză, o întrunire la nivel înalt ar deschide calea înţelegerii între ţări, ar contribui la consolidarea păcii. Este însă necesar ca pe ordinea de zi a unei asemenea conferinţe să nu figureze probleme ce nu sunt de competenţa ei şi care afectează suveranitatea şiindependenţa altor ţări, constituind un amestec în treburile lor interne. Situîndu-se pe o poziţie constructivă faţă de tot ceea ce poate contribui la micşorarea încordării internaţionale, delegaţiile guvernamentale romînă şi vietnameză se pronunţă pentru dezarmare, interzicerea armelor nucleare şi încetarea experimentării acestora, pentru înlocuirea grupărilor militare existente cu un sistem de securitate colectivă. In cuprinsul declaraţiei romînovietnameze este reflectată puternica solidaritate a poporului român fată de politica externă de pace a R. D. Vietnam. Poporul nostru sprijină pe deplin înfăptuirea acordurilor de la Geneva cu privire la Vietnam, susţinînd poporul vietnamez în eforturile de a realiza unificarea patriei sale într-un stat democrat şi independent. Aşa cum Republica Populară Romînă este pe de-a-ntregul de partea rezolvării paşnice a problemelor Asiei, aşa şi R.D. Vietnam se alătură eforturilor menite să consolideze pacea şi securitatea în Europa. Delegaţia guvernamentală a R. D. Vietnam — se specifică în declaraţie — salută cu căldură propunerea guvernului Republicii Populare Romîne referitoare la convocarea unei conferinţe a şefilor de guverne din ţările balcanice şi consideră această propunere drept o iniţiativă importantă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare paşnică între ţările din aceista regiune. Convorbirile romîno-vietnameze au demonstrat deplina identitate a punctelor de vedere ale celor două ţări asupra principalelor probleme privind relaţiile dintre ele şi relaţiile internaţionale în ansamblu, hotărîrea lor de a lupta activ pentru cauza păcii şi securităţii în lume. Poporul nostru a primit cu vie satisfacţie rezultatele acestor convorbiri, considerîndu-le o contribuţie importantă la adîncirea prieteniei romîno-vietnameze, la întărirea unităţii lagărului socialist în interesul păcii şi înţelegerii între posipoare. oop In Germaniei occidentală 4.000.000 de muncitori cer organizarea unei greve generale împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului BERLIN 30 (Agerpres). — In Germania occidentală creşte zi de zi numărul celor care se împotrivesc politicii înarmării atomice şi al celor care se pronunţă pentru includerea ambelor state germane în zona denuclearizată din Europa. Fruntaşii sindicali şi consiliile multor întreprinderi industriale din Hamburg şi din landul Schleswig Holstein au creat un comitet de iniţiativă care şi-a propus drept scop să contribuie la desfăşurarea mişcării poporului împotriva războiului atomic. Comitetul a chemat pe muncitorii din Hamburg şi din Schleswig Holstein să înceapă acţiuni de masă împotriva politicii militariste a guvernului R.F. Germane. După cum a anunţat conducerea organizaţiei sindicatului metalurgiştilor din Nürnberg, 50.000 DE MEMBRI AI ACESTUI SINDICAT AU DECLARAT CA SUNT GATA SA DUCA O LUPTA INTRANSIGENTA ÎMPOTRIVA INARMARII BUNDESWEHRULUI CU ARMA ATOMICA. Agenţia A.D.N. relatează că PESTE 4 MILIOANE DE MUNCITORI din diferite ramuri ale industriei — MEMBRI AI SINDICATELOR DIN GERMANIA OCCIDENTALA au adoptat, în cadrul unor mitinguri şi adunări, rezoluţii în care cer organizarea unei greve generale împotriva cursei înarmărilor atomice. ★ BONN 30 (Agerpres). — Peste 150 de cunoscuţi oameni de cultură din Germania occidentală au semnat un apel de protest împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului. La 28 martie participantele la conferinţa femeilor a sindicatului vestgerman al lucrătorilor de la instituţiile comunale, transport şi telecomunicaţii au adoptat o rezoluţie de protest împotriva înzestrării Bundeswehrului cu arma nucleară. In această rezoluţie, adresată conducerii centrale a Uniunii sindicatelor din Germania occidentală, se subliniază că asigurarea cea mai bună a securităţii R.F. Germane o poate constitui refuzul ei de bună voie la arma atomică. Presa anunţă că în cazul cînd majoritatea guvernamentală a Bundestagului va respinge propunerile P.S.D.G. cu privire la organizarea unui referendum popular referitor la înarmarea atomică a Bundeswehrului, autorităţile orăşeneşti din Hamburg intenţionează să organizeze un asemenea referendum în rîndul populației din acest oraș. In Anglia Partidul conservator englez trece In ultima vreme printr-o acută criză de prestigiu şi de popularitate in rîndurile populaţiei britanice, criză ale cărei roade se manifestă cu prilejul diferitelor alegeri parţiale care dau clştig de cauză opoziţiei. Ignorbul motivele reale ale acestei crize — aservirea tot mai completă a ţării faţă de planurile războinice ale S.U.A. şi scăderea nivelului de trai — partidul conservator încearcă să recîştige simpatiile pierdute printr-o largă campanie de propagandă. In cadrul acestei campanii, zidurile Londrei au fost acoperite recent cu afişe uriaşe reprezentind portretul primului ministru MacMillan, cu inscripţia: „El conduce Anglia“. Se pare însă că foarte mulţi londonezi n-au fost satisfăcuţi cu această sumară inscripţie şi peste noapte afişele au fost completate, textul căpătînd forma următoare: „El conduce Anglia... spre războiul atomic şi spre ruină !“. Conducătorii partidului conservator au avut prilejul să se convingă încă odată cu această ocazie că popularitatea nu se câştigă cu afişe propagandistice, ci cu măsuri energice corespunzând dorințelor marii majorități a populației.