Munca, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3241-3266)

1958-04-01 / nr. 3241

Marti 1 aprilie 1958 — 3241 Campania de recoltat a stufului din Delta Dunării se încheie anul acesta cu un rodnic bilanţ. Faţă de anul trecut s-a recoltat o cantitate dublă de stuf, care a fost trimis fabricilor de solomită din Tulcea şi Brăila. La Maliuc ca şi la Rusca se execută acum importante lucrări de dragaj în vederea creării de canale. Prin acestea se transportă la platfor­­mele de depozitare stuful recoltat. In acelaşi timp se va asigura reîmpros­­pătarea apelor. In clişee­­ (stingă) , una din drăgile construite la Şantie­­rele Navale Olteniţa, lucrind la executarea canalului de pe ostrovul Ma­liuc­ (dreapta), tractoarele construite special pentru lucrările din Delta Du­nării la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin dau rezultate bune în acţiunea de introducere a lucrărilor de mecanizare a stufului. Iată un nou grup de tractoare romîneşti sosit la sectorul Rusca din Delta Dunării. Duminică în circumscripţia electorală Mînăstirea Au avut loc alegeri pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională Duminică, în circumscripţia electo­rală nr. 13 Mînăstirea din regiunea Bucureşti au avut loc alegeri pentru un loc de deputat în Marea Adunare Naţională. Candidatul F.D.P. propus de cetă­ţenii din această circumscripţie elec­torală a fost învăţătorul Dumitru T. Ştefan. El munceşte de 20 de ani in comuna Mînăstirea şi multe din rea­lizările de aici sunt legate şi de ac­tivitatea lui neobosită. In munca di­­dactică desfăşurată în această co­mună timp de două decenii el a pre­gătit temeinic pe mulţi din cei care acum i-au dat votul cu toată încre­derea. Medicul Ion Zaharia, ofiţerul Dumitru Petcu, şeful de gară Ion Costache, de pildă, au fost devii în­văţătorului Dumitru T. Ştefan ; mulţi alţii din foştii lui elevi învaţă acum la institutele de învăţămînt superior sau conduc cu pricepere unităţile a­­gricole cooperatiste din comună. La electrificarea comunelor din această circumscripţie electorală, la construi­rea celor 5 cămine culturale noi şi a şcolilor noi, precum şi la activita­tea de culturalizare a maselor de ţărani muncitori, învăţătorul Dumitru T. Ştefan a adus o preţioasă contri­buţie. Duminică dimineaţa cînd s-au des­­chis secţiile de votare sute de cetă­­­ţeni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, plini de voioşie au venit să voteze candidatul pentru Marea Adunare Naţională. Au venit în faţa urnei muncitorii de la G.A.S. „Alexandru Sahia“, care au întîmpinat această zi cu succese deosebite în muncă, iar votul dat candidatului F.D.P. expri­mă hotărîrea lor de a munci cu mai mult spor. In rîndul colectiviştilor, care au votat în grup compact au venit şi Marin Gherca, Ion Strungaru, Marin Pisat, Ion Surcel şi alţi mem­bri ai celor 23 de familii din comu­nă care s-au înscris de curînd în gospodăria colectivă. Alegătorii din circumscripţia elec­torală Mînăstirea au dat votul lor candidatului F.D.P. Dumitru T. Şte­fan cu toată încrederea, conştienţi fiind că în acest fel contribuie la în­florirea pe mai departe a comunelor lor, la întărirea statului nostru de­mocrat-popular, la apărarea şi întări­rea păcii De la Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pentru alegerea unui deputat în Marea Adu­nare Naţională în circumscripţia elec­torală Mînăstirea din regiunea Bucu­reşti . Verificînd, în temeiul Legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională, procesul verbal al co­misiei electorale de circumscripţie şi procesele verbale ale comisiilor elec­torale ale secţiilor de votare cu pri­vire la rezultatul alegerii candidatului Frontului Democraţiei Populare, tov. Dumitru T. Ştefan ce a avut loc la 30 martie 1958 în circumscripţia elec­torală Mînăstirea din regiunea Bucu­reşti, precum şi celelalte documente referitoare la alegere, a constatat ur­mătoarele : Au fost înscrişi în listele de alegă­tori 24.033 cetăţeni. Au participat la vot 24.022 cetăţeni, adică 99,95% din numărul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Fron­tului Democraţiei Populare, tov. Du­mitru T. Ştefan, 23.943 cetăţeni, adi­că 99,67% din numărul total al ale­gatorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 alegători, re­prezentând 0,18% din numărul total al alegătorilor care au participat la vot. Au fost anulate în baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională 34 buletine de vot, reprezentând 0,15% din tota­lul voturilor exprimate. Comisia Electorală Centrală a hotă­­rît înregistrarea şi confirmarea rezul­tatului alegerii tovarăşului Dumitru T. Ştefan ca deputat în Marea Adu­nare Naţională şi a înaintat Comisiei de Validare a Marii Adunări Naţio­nale lucrările privitoare la alegere. 31 martie 1958 MUNKA Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineza In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, într-un spirit de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire în­semnată a nomenclatorului de pro­duse şi a volumului livrărilor recipro­ce. R. P. Romînă va livra R. P. Chi­neze linii de ciment, termocentrale, instalaţii de foraj, tractoare, vagoane de marfă, turbosuflante, diverse ma­şini, produse petrolifere şi chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romíne laminate, cauciuc natural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţăminte de piele şi de cau­ciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai-jan, ad­junct al ministrului Comerţului Exte­rior, preşedintele delegaţiei economice chineze. Au fost prezenţi tovarăşii Ana Toma, G. Rădulescu, V. Steriopol şi M. Petri, adjuncţi ai ministrului Co­merţului, V. Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, repre­zentanţi ai Ministerului Industriei Grele, Ministerului de Finanţe, Comi­tetului de Stat al Planificării, Băncii de Stat a R.P. Române şi ai întreprin­derilor de stat pentru comerţul exte­rior, ziarişti romîni şi străini. A fost de faţă Cen Ke, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei economice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R.P- Romînă şi R.P­Chinezi), tovarăşul­ Lin Hai-jun, ad­junct al ministrului Comerţului Ex­terior, preşedintele delegaţiei, a de­clarat următoarele reprezentanţilor Agenţiei Române de Presă „Agerpres" şi Radiodifuziunii române : „In urma tratativelor purtate în­tr-un spirit de prietenie frăţească, în­tre cele două delegaţii s-a semnat cu succes acordul pe anul 1958. No­menclatorul şi volum­ul livrărilor re­ciproce creşte în anul acesta în mod considerabil faţă de anul trecut. Re­laţiile comerciale între ţările noastre frăţeşti se dezvoltă pe baza ajutoru­lui reciproc, pe măsură ce prietenia dintre ţările noastre se adînceşte, pe măsura dezvoltării economiei celor două ţări. După semnarea acordului pe anul 1958 — a declarat în continuare Lin Hai-jan — noi intenţionăm anul a­­cesta să încheiem un acord de lungă durată, pe 5 ani, cu ţara dumnea­voastră. Probabil că delegaţia dum­neavoastră guvernamentală, care va sosi la Pekin, va discuta această problemă“. Arătînd că R.P­ Romînă va des­chide la începutul lunii mai o expo­ziţie în R.P. Chineză, tovarăşul Lin Hai-jan a subliniat că poporul chi­nez va fi foarte bucuros să vadă realizările obţinute de poporul român în construirea socialismului. Aceste succese demonstrează din plin supe­rioritatea sistemului socialist şi pu­terea lagărului socialist. „Expoziţia — a încheiat el — va prilejui o mai bună cunoaştere reciprocă şi întări­rea prieteniei între ţările noastre“­­ (Agerpres) Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — La 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între RP. Romînă şi R.P. Bulgaria. Conform acordului semnat, R. P. Romînă va livra­­ în R.P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R.P. Bulgaria va livra în R.P. Ro­mînă minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R.P- Romíno de I. Vidraşcu, mem­bru al Colegiului Ministerului Co­merţului, iar din partea R.P. Bulga­ria de E- Razlogov, ministru adjunct al Comerţului. Tratativele au fost purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţele­gere reciprocă. La semnare au fost de faţă amba­sadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Române în R.P. Bulgaria, Mi­hail Roşianu, şi locţiitorul ministru­lui Comerţului al R.P. Bulgaria, Do­­bri Alexeev. Mai multă atenţie faţă de fonna şi conţinutul programului brigăzii artistice de agitaţie (Urmare din pag. 1 a) pe aripi de languroase melodii „uşoa­re“. In afară de divertismentul de un amuzament ieftin, asupra căruia ră­­mîne totuşi problema deschisă (care numai pentru distracţie organizăm brigăzi artistice de agitaţie ?), programul nu-i ajuta cu absolut ni­mic pe constructorii navali. Atunci, care i-a fost rostul ? Ba pe alocuri programul conţinea şi grave greşeli ideologice, ca de pildă : / „Scoate din pămînt petrol şi aur" / „Muncitorul­­brontozaur“­. Mai intîi, constructorii navali nu scot „din pămînt petrol“, pentru că nu sînt petrolişti şi nu pot fi trecuţi nici în tagma minerilor de neferoase „şi aur“. In ce priveşte comparaţia clasei muncitoare cu bron­­tozaurul — animal preistoric dispărut din cauza neadaptării la mediul în­conjurător — credem că este cu totul nepotrivită și nu mai necesită co­mentarii. Responsabilul comisiei culturale din com­itetul de întreprindere, Ștefan Ol­­teanu, în loc să vegheze ca asemenea manifestări să nu-şi facă loc în activi­tatea cultural-artistică, le încurajează. Textierul, compozitorul, regizorul şi instructorul artistic al brigăzii, toţi întruchipaţi în persoana ex-actorului (deşi foarte tînăr) Al. Bucelovschi, a argumentat astfel: „Ne orientăm spre spectacole de estradă. Noi am şi în­ceput să fim un concurent serios pen­tru Teatrul de Estradă local...“. Poate ne aflăm în faţa unei dra­me? Poate Teatrul de Estradă a sub­estimat multiplele calităţi artistice ale lui Al. Bucelovschi şi acum „vai ţie, cetate neospitanieră !“ Cruntul răzbu­nător are la dispoziţie 119 tineri din organizaţia sindicală de la S.N.C. şi un club cu sală de spectacole şi — ce e mai important — „mină liberă“ din partea comitetului de întreprin­dere. Trebuie totuşi să fim „recunoscă­tori“ acestui Bucelovschi, în a cărui mărturisire („concurentă cu Teatrul de Estradă“) găsim şi una din cau­zele care generează slăbirea şi, pe alocuri, lichidarea brigăzilor artistice de agitaţie. Un spectacol de estradă aduce bani încasaţi pe biletele de in­trare. E vorba deci de tarabă. De aspec­tul meschin, mercantil, străin moralei muncitoreşti, care încearcă să-şi facă cuib în mentalitatea unora din acti­viştii sindicali. Abaterea unor brigăzi artistice de agitaţie de la menirea lor iniţială, transformarea lor în „mijloace diver­­tismentale" a început prin schimbarea titulaturii: formaţie artistică (F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“), ansamblu ar­tistic (,,Portul“-Constanţa), teatru de buzunar („7 Noiembrie“-Bucureşti) ş.a.m.d. Purtînd asemenea denumiri se năştea întrebarea: cum să faci un ansamblu cu 5—6—10 artişti, cit cu­prinde îndeobşte o brigadă artistică de agitaţie? Şi li s-a mărit cantita­tea structurală fără nici un fel de zgîrcenie (vezi cei 119 de la S.N.C.). In a doua fază a „evoluţiei“,, ca ur­mare a primei, s-a ivit o altă pro­blemă : cum să aduni cîţiva zeci de oameni ca să dai un spectacol-fulger la locul de muncă ? Şi o parte din brigăzi au renunţat să mai prezinte programe la locul de muncă („Dezro­birea“ - Constanţa, „Constructorul“ - Bucureşti, întreprinderea de Construc­ţii Ploeşti, „Proletarul“-Bacău şi al­tele)­. Mergîndu-se pe asemenea cale, ia apărut, inevitabil, a treia problemă: dacă nu dai spectacole la locul de muncă, ce rost are să prezinţi lucruri concrete? Un repertoriu mai „gene­ral“ va fi accesibil tuturor celor de pe stradă care... plătesc biletul. Aşa ca se numeşte „brigadă“ cînd e vorba de un concurs sau despre un schimb de experienţă, cum a fost cel programat între S.N.C. şi uzinele „23 August“ şi „ansamblu“ — pe afişul de pe uşa clubului. In această ordine de idei este ne­cesar să vorbim de organizarea ace­stei forme a muncii politice de masă în uzinele textile „7 Noiembrie“­­București. Comitetul de întreprindere de aici, după ce multă vreme a considerat că „ansamblul de estradă" poate în­locui cu succes brigada artistică de agitaţie, a fost nevoit să facă „con­cesii“ (în urma consfătuirilor cu ac­tivul cultural organizate de C.C.S.). A înfiinţat ad-hoc două brigăzi artistice de agitaţie şi şi-a menţinut „ansamblul de estradă“ sub firma de „brigada artistică de agitaţie centra­lă". Oricărui curios i se poate demon­stra, îndeosebi scriptic, că întreprin­derea are în prezent trei brigăzi... Din luna noiembrie anul trecut şi pînă în prezent cele două „brigăzi­­pui“ s-au produs de două ori, cu pri­lejul a două consfătuiri de producţie în sectoare. „Brigada centrală“ a dat în această perioadă zeci de spec­tacole şi a făcut, bineînţeles, încasări. Tovarăşul Manfred Glaser, responsa­bilul cercului de creaţie literară din club, susţine pe de o parte că „cen­trala“ e brigada artistică de agitaţie, iar pe de alta : „De ce nu i-am zice estradă“ ? Dar să vedem şi atitudinea tovarăşului Gheorghe Bătoiu, respon­sabilul comisiei culturale din comite­tul de întreprindere de la „7 Noiem­brie“. Un activist al comitetului cen­tral al Sindicatului muncitorilor din industria bunurilor de consum i-a cerut dosarul cu textele re­pertoriului în pregătire. Tovarăşul Băloiu nu i l-a dat, pe motiv că: „Dacă răsuflă, dacă Teatrul de Estradă, respectiv N. Stroe, află ideile şi nu le suflă ?“... Abstracţie făcînd de indisciplina de care s-a făcut vinovat refuzînd să se supună controlului organului superi­or, tovarăşului Băloiu i s-ar putea pune următoarea întrebare: dacă programul aparţine unei brigăzi artistice de agitaţie, ce să facă Stroe cu el ? ! In orice caz, tovarăşul dove­deşte o supraapreciere nepotrivită cu modestia ce trebuie să caracterizeze un activist sindical. Dar să răsfoim puţin dosarul volu­minos, atît de „păzit“ de concurenţa profesionistă. De la primul „trio-giam­­barale prezentativ“, intitulat „Spălă­toresele“, se neagă brigada. / „La o ESTRADA prezentarea“ / „Ştiţi că nu se face prea uşor“ / „Zău că ne-apu­­case disperarea“ / „Şi-am găsit un fir conducător“­. Intr-adevăr, s-a gă­sit firul conducător spre o dulcegărie de prost gust, care se aseamănă ca două picături de apă cu „completă­rile“ ce se puteau vedea odinioară pe scenele cinematografelor de mahala. Dar să mai răsfoim acest dosar : „Din lumea basmelor“ — scenetă. Un ce­tăţean găseşte un filic cu bani pe o bancă în parc. Vrea să-l afle pe păgu­baş. N-are timp. Lasă banii acolo şi pleacă. Vine păgubaşul. Găseşte ba­nii, îi numără şi nu-i ia. El pierduse mai puţin decît se afla în plic... Ce-or avea comun banii, banca, par­cul şi păgubaşul cu munca şi viaţa textiliştilor de la „7 Noiembrie“ ?­­ Cu ce scop s-a realizat sceneta, pe cine ajută „morala“ ei închistată ? In în­treprindere muncitorii au îmbrăţişat iniţiativa ţesătoarelor de­ la „Industria Bumbacului B“ (mărirea randamen­telor războaielor de ţesut) dar după cum se vede conţinutul muncii cultu­rale e în afara acestor probleme „mă­runte“. Important, la ordinea zilei, este „lumea basmelor“. Dar şi foarte puţinele bucăţi mai accesibile înţele­gerii nu corespund nici pe departe scopului politic-educativ căruia tre­buie să-i închine spectacolul un an­samblu artistic muncitoresc. Cine e „Mambo Caţavei“, care din tinerii fa­bricii e „malagambistul“ căruia i se închină satira ? Secret. In schimb, cîntecul e la un înalt nivel de maha­lagism și vulgaritate debitate în sce­nă. („Toată gaşca-i în delir* / „Dar el de colo. Hai sictir !“­. Nu, asemenea manifestări nu sunt artistice, nu simt educative. Greşeala mare a tovarăşilor de la „7 Noiem­brie“ nu constă atît în aceea că au încercat să desfiinţeze brigăzile artis­tice de agitaţie, cit în faptul că au neglijat conţinutul programelor pre­zentate. Nimeni nu împiedică cluburile şi colţurile roşii ale sindicatelor să organizeze mari ansambluri artistice acolo unde există posibilităţi. Dimpotri­vă, e o datorie a organizaţiilor şi or­ganelor sindicale să descopere talen­tele din rîndurile muncitorilor, să pro­moveze arta minunată a poporului. Nici numele sub care se manifestă for­maţiile artistice nu importă, în ultimă instanţă. Pot fi botezate ansambluri, formaţii de estradă, teatru de buzunar sau altfel. Importante sunt conţinutul programului, forma cu adevărat ar­tistică în care trebuie să se manifeste, ajutorul real ce trebuie să-l consti­tuie pentru oamenii muncii. Cauza frînării dezvoltării brigăzilor artistice de agitaţie, pe alocuri lipsa de grijă faţă de conţinutul ideologic, educativ al programelor prezentate trebuie căutată în mentalitatea greşită a unor activişti sindicali, care spu­­nînd : „Nu mă pricep“, sau „Arta nu e treaba mea“, abandonează această importantă latură a muncii politice lăsînd-o în sarcina unor oameni lip­siţi de competenţă, fără nivel politic şi ideologic. O mare parte dintre aceşti oameni n-au nimic comun cu ideologia noastră, sînt un fel de oameni fără căpătîi, care şi-au găsit o profesie în mişcarea ar­tistică de amatori a sindicatelor. Fără îndoială că mulţi din instructorii ar­tistici dovedesc talent organizatoric şi simţ politic de clasă. Dar chiar în cazul cînd avem de-a face cu instructori pregătiţi, nu putem lăsa exclusiv pe seama lor o ase­menea mare sarcină politică, pe care masa membrilor de sindicat a încredinţat-o organelor pe care le-a ales, ci trebuie să atragem cît mai mulţi oameni bine pregătiţi iar comi­tetele sindicale să-şi sporească vigi­lenţa faţă de forma şi conţinutul pro­gramelor brigăzilor artistice de agi­taţie. Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne, Petre Borilă, a pri­mit în audienţă pe ambasadorul Re­publicii Populare Ungare la Bucu­rești, Ferenc Keleti. Plecarea din R. P. Romînă a profesorului american W. A. Mosher La 31 martie a părăsit Capitala prof. W. A. Mosher, şeful catedrei de chimie la Universitatea de la Dela­ware din S.U.A. care a făcut o vizită oficială în R. P. Romînă timp de a­­proape 2 săptămîni. In cursul şederii sale în ţară, dl. Mosher a vizitat instituţii şi între­prinderi din domeniul petrolului şi chimiei şi a cunoscut diverse realizări ale artei şi culturii din ţara noastră. De asemenea oaspetele s-a întîlnit cu oameni de ştiinţă romîni, intere­­sîndu-se de cercetările şi realizările lor şi a ţinut trei comunicări ştiinţi­fice. La încheierea vizitei sale în ţară, oaspetele american a fost primit de Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei. La plecarea d-lui Mosher la aero­port au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Mi­nisterului Industriei Petrolului și Chi­miei. Informaţii Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Zia­riştilor (O.I.Z.). Pe ordinea de zi figurează expune­rea preşedintelui O.I.Z. cu privire la „Cooperarea şi unitatea internaţiona­lă a ziariştilor“, raportul secretarului general despre „Activitatea şi sarci­nile viitoare ale O.I.Z.“, precum şi referate privind problemele profesio­nale gazetăreşti. ★ Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia, Ecu­ador, Mexic şi Cuba care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în ţara noastră, pen­tru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patria noa­stră. ★ Duminică dirijorul George Geor­­gescu, artist al poporului din R.P. Ro­mînă, a părăsit Capitala, plecînd în U.R.S.S., unde a fost invitat să facă parte din juriul concursului interna­ţional „P. I. Ceaikovski“, care se des­făşoară la Moscova. ★ La Expoziţia permanentă de mos­tre a R. D. Germane a avut loc luni la amiază o conferinţă de presă cu ocazia prezentării unor noi bunuri de larg consum produse de industria R. D. Germane. Ataşatul comercial al Ambasadei R. D. Germane la Bucu­reşti, Franz Sandow, a prezentat zia­riştilor exponatele. ★ La Iaşi a avut loc duminică dimi­neaţa constituirea filialei locale a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din R.P. Romînă. Au participat acade­micieni, membri corespondenţi ai Aca­demiei R. P. Române, cadre didactice din institutele de învăţămînt superior, cercetători ştiinţifici. ★ Azi 1 aprilie, în localul Institutu­lui „Maxim Gorki“ din str. Pitar Moş 13, încep două noi cursuri de Espe­ranto. Cursurile au loc între orele 16,30—18 şi 18—19,30. Pagea Sub semnul colaborării socialiste Presa de duminică a publicat De­claraţia comună semnată la 27 mar­tie la Hanoi de către delegaţiile gu­vernamentale romînă şi vietnameză. Document ce reflectă rezultatele rod­nice ale vizitei în R. D. Vietnam şi ale convorbirilor purtate cu conducă­torii poporului vietnamez de delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne. Declaraţia comună confirmă trăinicia legăturilor statornicite între ţările noastre, identitatea de ţeluri şi interese ce unesc ambele state care păşesc pe acelaşi drum glorios al so­cialismului. După vizita făcută anul trecut în ţara noastră de către preşedintele Ho Şi Min, recenta vizită a delegaţiei gu­vernamentale române, în R. D. Viet­nam, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, constituie un eveniment de seamă în istoria relaţiilor frăţeşti din­tre cele două state, o contribuţie în­semnată la adîncirea prieteniei dintre popoarele noastre şi la întărirea unităţii lagărului socialist. Scoţînd în evidenţă deosebita importanţă pe care o are pentru opera de construcţie socialistă în ambele ţări intensificarea colabo­rării politice, economice, culturale, şti­inţifice şi tehnice între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam, cele două părţi sub­liniază în declaraţie că vor studia mă­surile concrete în vederea dezvoltării acestor relaţii şi posibilitatea de a în­cheia în cel mai scurt timp un acord de colaborare tehnico-ştiinţifică între cele două ţări. In felul acesta conlu­crarea frăţească romîno-vietnameză se va dezvolta şi mai mult pe baza prin­cipiilor egalităţii, respectului reciproc şi intr-ajutorării, în spiritul internaţio­nalismului proletar. In documentul dat publicităţii la Hanoi îşi găseşte exprimare grăitoare profundul ataşament de care dau do­vadă R. P. Romînă şi R. D. Vietnam pentru menţinerea şi consolidarea pă­cii în lume. Pronunţîndu-se pentru soluţionarea diferendelor internaţio­nale pe cale paşnică, prin traducerea în viaţă a nobilelor principii ale co­existenţei paşnice în relaţiile dintre toate ţările, fie ele mari sau mici, in­diferent de orînduirea lor politică şi socială, R. P. Romînă şi R. D. Viet­nam se declară întru totul în spriji­nul­­marilor iniţiative de pace cum sunt: propunerile prezentate de R. P. Polonă, U.R.S.S. şi R. P. Chineză cu privire la crearea unor zone denuclea­­rizate în Europa şi Asia, propunerea Uniunii Sovietice pentru convocarea unei conferinţe la nivel înalt. Aşa cum se spune în declaraţia romîno,vietna­­meză, o întrunire la nivel înalt ar des­chide calea înţelegerii între ţări, ar contribui la consolidarea păcii. Este însă necesar ca pe ordinea de zi a u­­nei asemenea conferinţe să nu figu­reze probleme ce nu sunt de compe­tenţa ei şi care afectează suveranita­tea şi­­independenţa altor ţări, consti­tuind un amestec în treburile lor in­terne. Situîndu-se pe o poziţie constructi­vă faţă de tot ceea ce poate contribui la micşorarea încordării internaţionale, delegaţiile guvernamentale romînă şi vietnameză se pronunţă pentru de­zarmare, interzicerea armelor nucleare şi încetarea experimentării acestora, pentru înlocuirea grupărilor militare existente cu un sistem de securitate colectivă. In cuprinsul declaraţiei rom­îno­­vietnameze este reflectată puternica solidaritate a poporului român fată de politica externă de pace a R. D. Viet­nam. Poporul nostru sprijină pe de­plin înfăptuirea acordurilor de la Geneva cu privire la Vietnam, sus­­ţinînd poporul vietnamez în eforturile de a realiza unificarea patriei sale în­tr-un stat democrat­­ şi independent. Aşa cum Republica Populară Romînă este pe de-a-ntregul de partea rezolvării paşnice a problemelor Asiei, aşa şi R.D. Vietnam se­­ alătură eforturilor menite să consolideze pacea şi securitatea în Europa. Delegaţia guvernamentală a R. D. Vietnam — se specifică în de­claraţie — salută cu căldură propune­rea guvernului Republicii Populare Romîne referitoare la convocarea unei conferinţe a şefilor de guverne din ţările balcanice şi consideră această propunere drept o iniţiativă importan­tă pentru dezvoltarea relaţiilor de co­laborare paşnică între ţările din ace­is­­­ta regiune. Convorbirile romîno-vietnameze au demonstrat deplina identitate a punc­telor de vedere ale celor două ţări a­­supra principalelor probleme privind relaţiile dintre ele şi relaţiile interna­ţionale în ansamblu, hotărîrea lor de a lupta activ pentru cauza păcii şi securităţii în lume. Poporul nostru a primit cu vie satisfacţie rezultatele a­­cestor convorbiri, considerîndu-le o contribuţie importantă la adîncirea prieteniei romîno-vietnameze, la întă­rirea unităţii lagărului socialist în in­­teresul păcii şi înţelegerii între posi­poare. oop In Germaniei occidentală 4.000.000 de muncitori cer organizarea unei greve generale împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului BERLIN 30 (Agerpres). — In Ger­mania occidentală creşte zi de zi nu­mărul celor care se împotrivesc po­liticii înarmării atomice şi al celor care se pronunţă pentru includerea ambelor state germane în zona de­­nuclearizată din Europa. Fruntaşii sindicali şi consiliile mul­tor întreprinderi industriale din Hamburg şi din landul Schleswig Holstein au creat un comitet de ini­ţiativă care şi-a propus drept scop să contribuie la desfăşurarea mişcă­rii poporului împotriva războiului a­­tomic. Comitetul a chemat pe munci­torii din Hamburg şi din Schleswig Holstein să înceapă acţiuni de masă împotriva politicii militariste a gu­vernului R.F. Germane. După cum a anunţat conduce­rea organizaţiei sindicatului me­­talurgiştilor din Nürnberg, 50.000 DE MEMBRI AI ACESTUI SIN­DICAT AU DECLARAT CA SUNT GATA SA DUCA O LUPTA IN­TRANSIGENTA ÎMPOTRIVA I­­NARMARII BUNDESWEHRULUI CU ARMA ATOMICA. Agenţia A.D.N. relatează că PESTE 4 MI­LIOANE DE MUNCITORI din di­­ferite ramuri ale industriei — MEM­BRI AI SINDICATELOR DIN GERMANIA OCCIDENTALA au adoptat, în cadrul unor mitinguri şi adunări, rezoluţii în care cer organizarea unei greve generale împotriva cursei înarmărilor ato­mice. ★ BONN 30 (Agerpres). — Peste 150 de cunoscuţi oameni de cultură din Germania occidentală au semnat un apel de protest împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului. La 28 martie participantele la conferinţa fe­meilor a sindicatului vestgerman al lucrătorilor de la instituţiile comuna­le, transport şi telecomunicaţii au adoptat o rezoluţie de protest împo­triva înzestrării Bundeswehrului cu arma nucleară. In această rezoluţie, adresată conducerii centrale a Uniu­nii sindicatelor din Germania occi­dentală, se subliniază că asigurarea cea mai bună a securităţii R.F. Ger­mane o poate constitui refuzul ei de bună voie la arma atomică. Presa a­­nunţă că în cazul cînd majoritatea guvernamentală a Bundestagului va respinge­ propunerile P.S.D.G. cu pri­vire la organizarea unui referendum popular referitor la înarmarea atomi­că a Bundeswehrului, autorităţile o­­răşeneşti din Hamburg intenţionează să organizeze un asemenea referen­dum în rîndul populației din acest oraș. In Anglia Partidul conservator englez trece In ultima vreme printr-o acută criză de prestigiu şi de popularitate in rîndurile populaţiei britanice, criză ale cărei roade se manifestă cu prile­jul diferitelor alegeri parţiale care dau clştig de cauză opoziţiei. Igno­­rb­ul motivele reale ale acestei crize — aservirea tot mai completă a ţării faţă de planurile războinice ale S.U.A. şi scăderea nivelului de trai — parti­dul conservator încearcă să­ recîştige simpatiile pierdute printr-o largă cam­panie de propagandă. In cadrul ace­­stei campanii, zidurile Londrei au fost acoperite recent cu afişe uriaşe reprezentind portretul primului mini­stru MacMillan, cu inscripţia: „El conduce Anglia­­“. Se pare însă că foarte mulţi londonezi n-au fost sa­­tisfăcuţi cu această sumară inscripţie şi peste noapte afişele au fost completate, textul căpătînd forma ur­­mătoare: „El conduce Anglia... spre războiul atomic şi spre ruină !“. Con­ducătorii partidului conservator au avut prilejul să se convingă încă odată cu această ocazie că popularitatea nu se câştigă cu afişe propagandistice, ci cu măsuri energice corespunzând do­­rințelor marii majorități a populației.

Next