Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)
1958-07-22 / nr. 3335
Pag. 2-a O PREOCUPARE DE FRUNTE — Terminarea grabnică a treierişului şi înmagazinarea în bune condiţii a recoltei Fruntaşi pe ţară la treieriş In săptămîna record la treieriş, care s-a desfăşurat între 14 şi 20 iulie în regiunea Bucureşti, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii individuali au obţinut succese deosebite. Ei au reuşit să treiere în această perioadă recolta de pe 23.600 hectare, depăşind cu 24 la sută viteza planificată. Cele mai bune rezultate la treieri, în săptămîna record le au obţinut raionul Roşiori de Vede care a dublat aproape viteza planificată, precum şi raioanele Alexandria, Lehliu, Turnu Măgurele, Titu, Olteni, Zimnicea şi Snagov. Aproape 70 de gospodării colective, 460 de întovărăşiri agricole şi ţăranii cu gospodării individuale din 10 comune au treierat întreaga recoltă de orz şi grîu. Rezultatele bune obţinute in săptămîna-record au făcut ca regiunea Bucureşti să fie fruntaşă pe ţară la treieriş. Bină acum s-a treierat recolta de grîu de pe 185.220 hectare adică 45 la sută din cit a fost planificat. Pentru grăbirea ritmului de treieriş, la toate ariile de treier s-a transportat recolta şi în timpul nopţii, ceea ce a făcut ca cele 1420 de batoze să lucreze din plin. In acelaşi timp gospodăriile de stat au ajutat unităţile agricole cooperatiste cu 116 combine şi 66 de batoze. Predau statului cerealele contractate SEGARCEA (coresp. „Munca“). De aproape două săptămîni zi şi noapte la bazele de recepţie a cerealelor, din raionul Segarcea sosesc continuu camioane şi care pline cu saci cu grîu. Colectiviştii, ţăranii muncitori, întovărăşiţii şi cei cu gospodării individuale predau cantităţile de grîu contractate prin întreprinderea „Recolta“ și cooperativele de consum. Din cele 30 de tone de grîu contractate cu statul, membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită" din comuna Goicea au predat pină acum 25 tone urmînd ca restul să fie aduse la bază în ritm cu treierişul. De asemenea, colectiviștii din Segarcea au transportat mai bine de 15.000 kg, grîu din cele 30 tone contractate cu statul. Prin cîteva unităţi agricole socialiste din regiunea Constanţa Soarele de Iulie arde nemilos. Cîmpurile nu mai prezintă aceeaşi uniformitate. Peste marea de holde aurii au trecut oamenii şi maşinile care au schimbat decorul. Combinele Şi secerătorile-legători au început să cedeze locul batozelor. Parte din forţele răsfirate în nemărginirea cîmpurilor au fost concentrate la aici. In aceste zile de miez de vară iureşul muncilor de recoltare a crescut. Combinerii şi mecanizatorii din G.A.S.-uri şi SM.T.-uri doboară record după record năzuind fiecare la titlul de fruntaș în întrecere. RECORDUL LUI CABUL NEBI O știre a dat roată gospodăriei agricole de stat „Donca Simo". Ea a produs mare uimire. Combinerul Cabul Nebi a recoltat peste 25 tone grîu într-o singură zi. Dacă evenimentul nu s-ar fi repetat, el ar fi fost dat pe seama întîmplării. Dar iată că şi a doua zi şi a treia zi Cabul Nebi a obţinut acelaşi rezultat. Cum reuşeşte Cabul să atingă o asemenea cifră? Combinerul fruntaş acordă mare atenţie îngrijirii tehnice a maşinii, revizuind-o în fiecare dimineaţă. Atîta vreme cît soarele şi-a arătat faţa pe bolta cerului nimeni nu i-a văzut combina lui Cabul Nebi oprită în lan. La numai două zile de la răspîndirea acestei veşti combinerii Tudor Gunea şi Ion Moceanu au reuşit şi ei să recolteze 25 tone grîu într-o singură zi. AU ARAT PESTE 6 000 HA. Unităţile agricole de stat din regiune au strins rod bogat de pe suprafeţele însămînţate cu griu. Spre exemplu gospodăria agricolă de stat Cocargeaua din raionul feteşti a obţinut de pe cele 789 ha o producţie medie de 2.600 kg. grîu la ha., G.A.S. Jegălia şiPietroiu au recoltat în medie cite 2 000 kg. grîu la hectar. Gospodăriile agricole de stat care au terminat recoltarea au trimis combinele în gospodăriile de stat învecinate pentru a le ajuta la strînsul recoltei. Toate forţele sînt mobilizate acum pentru intensificarea arăturilor. Pină la această dată unităţile trustului regional Gostat Constanta au arat 6.000 ha. PRESELE DE BALOTAT PAIE MARCA I.M.U.M! Lucrătorii din G.A.S. au multă bătaie de cap în ce priveşte folosirea preselor de balotat paie primite de la întreprinderea metalurgică din Medgidia. Acestea nu funcţionează bine, în special sistemul de legare a baloturilor. Din această cauză stau nefolosite la G.A.S. Cîocîrlia 10 prese, la —I ii G.A.S. Cobadin opt prese etc. Munci- torii trimişi pe teren de I.M.U.M. §i să asiste la comportarea acestor ma gini nu sunt de specialitate. Lucrul a- ji cesta a creat greutăţi în eliberarea te- trenurilor de paie, întîrziind arăturile §§ de vară. Ce gînd aveţi, tovarăşi, din jj conducerea întreprinderii ? Este de || aşteptat o intervenţie urgentă pentru | jj înlăturarea defecţiunilor. GH PANTAZI şi GH DIMA corespondent al ziarului „Munca“ , pentru regiunea Constanta pi IN RAIONUL ARAD Transportul snopilor la arii şi treierişul sunt râmase In urmă ARAD (Cotesp. „Munca") Cu excepţia ovăzului, recoltatul celorlalte păioase de pe ogoarele raionului Arad a luat sftrşit. Era normal ca odată terminat recoltatul, transportarea snopilor la arii şi treierişul să se desfăşoare din plin. Dar in realitate lucrurile stau altfel. Pină acum abia s-au transportat snopii de pe o suprafaţă de aproape 3.000 ha. în ce priveşte treierişul, situaţia se prezintă mai prost. Din cele 117 batoze scoase la aici, cea mai mare parte n,au intrat încă in funcţiune, ceea ce a făcut ca pină acum să se treiere păioasele de pe o suprafaţă de abia 1.000 ha. In numeroase comune ca Frumuşeni, Mişca, Pincota, Mîndruloc, Şiria, Minăştur, Vinga şi altele tiu s-a treierat nici un snop. In comuna Horia cu toate că recolta a fost cărată la aici treierişul totuşi n-a început deoarece batozele aduse de către S.M.T. Curtici şi care deservesc gospodăria colectivă şi cele trei întovărăşiri din localitate au lipsă diferite mese. Ceferiştii pe ogoare Răspunzînd la apelul făcut d® comitetul de întreprindere de la fabrica de piese de schimb C.F.R. din Galaţi, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la această unitate feroviară au mers mai deunăzi la strînsul recoltei de păioase de la G.A.S.-Brateş. In numai 3 zile de muncă prestată după orele de program, ei au încărcat în saci cantitatea de 48.000 kg grîu, clăind în acelaşi timp griul tăiat de secerătorile mecanice pe o suprafaţă de 33 ha. C. Stamate corespondent voluntar MUNKA Marti 22 iulie 1958 nr. 14 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul fascist La 22 iulie, poporul polonez sărbătoreşte 14 ani de la cel mai megmorabil eveniment din istoria sa: eliberarea de sub jugul fascist, renaş-jterea Poloniei noi, populare. Mergînd pe calea deschisă la 22 iulie 1944, clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub condug cerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, au repurtat an de an suc- cese tot mai însemnate. Renăscută din propria cenuşă, Polonia s-a rq dezvoltat intr-un ritm rapid, ajungând să fie astăzi la nivelul unor ţări industriale dezvoltate ca Franţa, Anglia, Italia etc. O uriaşă însemnătate pentru avîntul economiei naţionale şi culturii Poloniei, pentru rezolvarea sarcinilor construirii socialismului, au avut relaţiile de colaborare şi într ajutorare frăţească stabilite intre ţările lagărului socialist şi în primul rind ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice. „Forţa noastră şi forţa Poloniei populare, perspectivele noas- gre în ce priveşte înaintarea cu succes spre un viitor mai bun pe baza dezvoltării construcţiei socialiste ,in ţara noastră, independenţa şi suve granitatea noastră rezidă în unitatea tuturor statelor socialiste, rezidă în primul rind în alianţa polono-sovietica“ — a subliniat tov. W. Gogi mulka la cea de a IX-a plenară a C.C. al P.M.U.P. Republica Populară Polonă militează activ pentru o politică de la pace și colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. g Ea se ridică cu hotărîre împotriva remilitarizării Germaniei occiden. g tale, împotriva blocurilor agresive, sprijină propunerile U.R.S.S. cu pri. jjvire la rezolvarea problemelor dezarmării, la încetarea experienţelor şi interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen. Poporul român urmăreşte cu viu interes şi profundă simpatie mungea constructivă a poporului polonez. Ţările noastre sunt strins unite şi prin trainice legături de prietenie, bazate pe principiile nobile ale inter- g naţionalismului proletar. In conformitate cu aceste principii între R. P- . Romînă şi R.P. Polonă se dezvoltă continuu legăturile economice şi culturale reciproce. Cu prilejul marii sărbători a Poloniei noi, poporul ijromin urează din toată inima poporului frate polonez noi succese in opera de construire a socialismului şi de apărare a păcii. Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei vă rog tovarăşe Ministru să primiţi ceie mai sincere felicitări şi urări *de noi succese in activitatea dv. rodnică pentru adîncirea relaţiilor de prietenie dintre tările noastre, pentru consolidarea păcii în lumea întreagă. ABUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. POLONĂ VARȘOVIA Cu prilejul celei de a 14 a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă transmite sindicatelor și tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă un cald salut frăţesc. Urăm sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R. Polonă noi succese in construirea socialismului şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor, in lupta împotriva ameninţării unui nou război, pentru prietenie, colaborare şi pace între toate popoarele. Trăiască in veci prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român şî polonez ! CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN RP. ROMINA Să construim mai repede, mai bine,mai Mai mult ciment pentru construcţiile patriei Iniţiativa constructorilor din Hunedoara de a reduce preţul de cost pe metrul pătrat suprafaţă locuibilă şi de a urgenta darea în folosinţă a construcţiilor a suscitat un interes deosebit în rîndurile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor fabricii noastre. In grupele sindicale, în secţii, la locurile de muncă, iniţiativa a fost luată recent în discuţie. După ce au fost studiate temeinic toate posibilităţile de punere în valoare a noi rezerve interne, colectivul a îmbrăţişat cu tot entuziasmul iniţiativa. Făcînd aceasta, el s-a bazat pe posibilităţile reale existente, verificate în cursul perioadelor anterioare. In luna iunie, de exemplu, fabrica noastră a livrat 6.826 tone peste plan. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri au socotit că pot să cheme la intrecere — în scopul sprijinirii iniţiativei constructorilor hunedoreni — colectivele altor fabrici din ţară cu profil asemănător. Muncitorii de la secţia cuptoare au fost primii care au hotărât ca în cinstea zilei de 23 August să se întreacă cu tovarăşii lor de la secţiile de cuptoare a fabricilor de ciment din Turda, Fieni şi Bicaz şi cu cei din secţiile productive ale fabricii noastre. Obiectivul întrecerii îl constituie reducerea preţului de cost şi sporirea productivităţii muncii. Toate secţiile şi-au luat angajamente corespunzătoare. Astfel, muncitorii de la secţia mari brute şi-au propus să reducă procentul de apă în pastă la 38 la sută. Pentru cei neiniţiaţi, cărora cifra nu le spune mare lucru, vom arăta că scăderea cu numai un procent a apei din pastă reprezintă o creştere a producţiei cu 1,5 la sută şi economii de unu la sută la combustibil. Morarii Amet Mudin şi Iuseim Mustafa, au dovedit că lucrul este perfect posibil. întrecerea socialistă în care s-a antrenat colectivul nostru se bucură de tot sprijinul conducerii administrative şi comitetului de întreprindere. Ea fiind organizată pe brigăzi, s-a căutat să se asigure stabilitatea oamenilor pe locul de muncă. In acest scop, conducerea fabricii s-a îngrijit ca cei angajaţi să se bucure de condiţii cit mai bune de lucru şi cazare. Pe Ungă cele 51 locuinţe individuale construite de unii din oamenii noştri cu credite acordate de stat, noi am reuşit să stabilizăm cadrele de cocători, morari etc. prin aceea că le-am pus la dispoziţie 20 blocuri cu 299 apartamente moderne, fiecare avînd două camere, baie, bucătărie, precum şi alte două blocuri cu 123 camere pentru necăsătoriţi, mobilate complet. Organizarea merge mai bună a locului de muncă, grija pentru prevenirea accidentelor — care la noi s-au eliminat complect — sunt îmbinate cu o largă publicitate a rezultatelor obţinute în întrecere. Zilnic graficele sunt complectate în toate secţiile, staţia de radioamplificare vorbeşte de succesele dobîndite, iar realizările mai deosebite sunt consemnate în articolele care apar din 10 în 10 zile la gazetă centrală a fabricii şi la gazetele de perete din secţii. Toate acestea, ca şi avântul muncitorilor angrenaţi în întrecerea socialistă, sînt chezăşii că angajamentul de a da pină la 23 August 1200 tone clincher peste plan, ca şi celelalte angajamente, vor fi respectate de muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri. Va fi respectată deci şi hotărîrea luată de a da şantierelor de construcţii ciment mai mult, mai bun şi la un preţ de cost redus. ing. SERGIU ALMAJEANU director GHEORGHE FLOREA preşedintele comitetului de întreprindere de la fabrica „Cimentul Păcii“* Medgidia Toată atenţia stimulării participanţilor la întrecerea socialista întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile industriale din ţara noastră a cuprins an de an un număr tot mai mare de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Nu există sector de activitate unde întrecerea să nu ajute şi unde muncitorii să nu depună interes pentru obţinerea de rezultate cît mai bune în producţie, pentru depăşirea propriilor lor realizări. Oamenii muncii din industria de petrol şi chimie au desfăşurat şi desfăşoară şi ei întrecerea socialistă. Ei au iniţiat numeroase acţiuni menite să ducă la folosirea din plin a tehnicii moderne în scopul îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie la toţi indicii. Este binecunoscută, de pildă, iniţiativa geologilor din schela Cîmpina, de reactivare a sondelor abandonate, sau aceea pornită la Boldeşti sub lozinca : „Granicele noastre pot fora mai mult“, precum şi cea de tiărire a indicelui de utilizare la cuptoarele de prăjire a piritei, ori de valorificare la maximum a fiecărei tone de ţiţei, pornită la Rafinăria nr. 2 din Ploeşti şi altele. Buna organizare a întrecerii socialiste, răspîndirea largă a iniţiativelor, a experienţei fruntaşe şi a metodelor înaintate, au dus la obţinerea de noi şi importante rezultate în producţie. Este demn de relevat, de pildă, faptul că pe întregul Minister al Industriei Petrolului şi Chimiei, planul de stat a fost îndeplinit şi depăşit an de an. În primele 5 luni ale anului curent, planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 103,2%, din care Departamentul petrolului 101,9%, iar Departamentul chimiei 104,9%. în această perioadă, muncitorii petrolişti au dat ţârii 19.000 tone ţiţei peste plan. Despre organizarea întrecerii socialiste, despre rezultatele ei, despre aplicarea iniţiativelor şi a metodelor de înaltă productivitate, despre activitatea organelor noastre sindicale din întreprinderi şi a comisiilor pe probleme din cadrul lor, cît şi despre sprijinul condu-activist al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan cerilor tehnico-administrative, fără îndoială că se pot spune multe lucruri. Dar în articolul de faţă mi-am propus să pun în discuţie numai cîteva probleme privind atribuirea stimulentelor morale şi materiale câştigătorilor întrecerii socialiste şi în special întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie. Documentele plenarei C.C.S. din 22—23 ianuarie 1957 au pus în centrul atenţiei organelor sindicale sarcina concretă de a se ocupa îndeaproape de dezvoltarea întrecerii şi de stimularea prin toate mijloacele a muncitorilor ce se situează în fruntea ei. Pe această bază, cel de-al V-lea congres al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, ţinut în octombrie anul trecut, a trasat, prin rezoluţia adoptată, o seamă de sarcini printre care şi aceea a stabilirii obiectivelor precise ale întrecerii socialiste şi acordarea de noi stimulente morale şi materiale participanţilor la ea. In acest sens, prezidiul C.C. al Sindicatului nostru a luat măsuri pentru mai buna organizare a întrecerii la locul de muncă (întrecerea individuală, între echipe, brigăzi şi schimburi), pentru compararea rezultatelor şi intensificarea ajutorului reciproc, precum şi a publicităţii întrecerii, şi pentru stimularea prin toate mijloacele a câştigătorilor ei. Anul acesta a fost elaborat regulamentul pentru acordarea diplomei de onoare şi a insignei de fruntaş în producţie a C.C. al Sindicatului şi Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, participanţilor la întrecere care obţin cele mai însemnate realizări în producţie. S-a stabilit modul de atribuire a tuturor stimulentelor morale şi materiale, începînd cu fanionul de fruntaş şi celelalte stimulente ce se acordă de comitetele de întreprindere şi de conducerile administrative, pînă la obţinerea insignei de fruntaş în producţie şi înscrierea in cartea de onoare a ministerului. In întreprinderile din industria noastră, stimularea morală a fruntaşilor în producţie a constituit un obiectiv important în munca organelor sindicale. Lunar se acordă fanionul roşu de fruntaş, steagul roşu de brigadă sau secţie fruntaşă al conducerii şi comitetului de întreprindere, iar semestrial fruntaşii în producţie care îşi menţin realizările sînt distinşi cu diploma de onoare a întreprinderii, urmînd ca — în cazul păstrării titlului de fruntaş — după 12 luni să fie înscrişi în cartea de onoare a întreprinderii. De asemenea, prezidiul nostru şi conducerea ministerului şi-au îndreptat atenţia spre organizarea întrecerii între echipe şi brigăzi în sectoarele importante ale ramurii. S-a organizat astfel întrecerea pentru cele mai bune brigăzi , de foraj şi intervenţie la sonde, pentru cele mai bune echipe de cuptoruri de la prăjirea piritei, între fierbătorii de celuloză, între topitorii rafinori, precum şi între secţiile cu gospodărire socialistă din Departamentul chimiei. Trimestrial, se analizează rezultatele obţinute, iar colectivelor cîştigătoare li se acordă, de către minister, premii de la 1.000 la 30.000 lei, aşa cum a fost cazul în trimestrul 11/1958, cînd brigada de foraj condusă de tovarăşul Ion Potecă de la întreprinderea de foraj Ploeşti, a fost premiată cu suma de 15.000 lei, iar cea a tovarăşului Petre Geană de la una din întreprinderile noastre de foraj din Oltenia, cu 20.000 lei. Pentru popularizarea cîştigătorilor întrecerii s-au tipărit afişe cu rezultatele obţinute şi fotografiile conducătorilor respectivelor echipe şi brigăzi, care au fost difuzate în întreprinderi. Acest lucru a stîrnit emulaţie în întrecere şi a dus la obţinerea unor rezultate frumoase de către majoritatea echipelor şi brigăzilor aflate în întrecere, fapt care, neîndoios, a influenţat asupra îndeplinirii şi depăşirii planului în întreprinderea respectivă. Dând atenţie în primul rând organizării întrecerii la locul de muncă, s-au luat totodată măsuri mai eficace pentru organizarea ei şi între întreprinderile din aceeaşi ramură, sau pe sectoare de activitate, aşa cum este organizată în industria noastră. Pentru fiecare sector de activitate (foraj, extracţia ţiţeiului, prelucrarea lui, chimie anorganică şi azot, chimie organică şi medicamente etc.), în total opt sectoare, există un steag roşu de producţie al ministerului şi C. C. al sindicatului, care se decernează — ca în toate ramurile de producţie — semestrial, odată cu acordarea titlului de fruntaşă întreprinderii ce obţine cele mai bune rezultate în întrecere. Celei clasată pe locul doi i se acordă, tot cu acest prilej, titlul de evidenţiată. Aceste întreprinderi primesc, odată cu titlul respectiv, şi o sumă de bani din bugetul statului, destinată pentru premierea colectivului respectiv, cît şi pentru executarea de lucrări cu caracter social-cultural, stimulîndu-se astfel şi pe această cale eforturile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderi în a obţine rezultate cît mai bune în producţie. In linii generale cam acestea sînt măsurile luate pînă acum pentru popularizarea şi stimularea cîştigătorilor întrecerii socialiste. Socotesc că ele reflectă înbună măsură strădania de a face ca întrecerea să cuprindă mase largi de muncitori şi să ţină mereu trează atenţia lor în jurul îndeplinirii şi depăşirii planului de stat, de a face din ea un mijloc puternic de participare a petroliştilor şi chimiştilor din ţara noastră la îndeplinirea măreţelor sarcini pe care partidul şi guvernul le-au pus in faţa lor. Desigur însă că nu se poate afirma că prin asta am făcut totul în materie de întrecere. S-a dovedit că există încă unele defecţiuni care frânează buna desfăşurare a întrecerii. Lăsind la o parte formalismul care se mai manifestă în unele locuri în ce priveşte stabilirea obiectivelor, în raport cu specificul locurilor de muncă, crearea condiţiilor tehnico-organizatorice necesare îndeplinirii angajamentelor luate şi organizarea unei evidenţe clare, a publicităţii rezultatelor obţinute etc., putem spune că deficienţe există şi în acordarea stimulentelor morale şi materiale participanţilor la întrecere. Nu rare ori s-a întîmplat ca titlul de întreprindere fruntaşă şi evidenţiată pe ramură de producţie, să fie acordat după două şi chiar trei luni de la încheierea semestrului respectiv. Consider că organizarea întrecerii pe o perioadă de 6 luni, la nivelul întreprinderilor din ramura noastră de producție, corespunde cel mai bine, în loc ca ea să fie organizată trimestrial, sau pe un interval de un an de zile. Apoi, stimulentele acordate întreprinderilor fruntașe vor deveni cu adevărat eficace numai dacă vor fi date la timp — adică maximum la o lună după încheierea semestrului respectiv. Din păcate insă in practică nu se prea întîmplă așa, fie din cauză că întreprinderile tărăgănează uneori in mod nejustificat trimiterea datelor (care se obţin din bilanţurile contabile), fie din cauză că stabilirea premiilor respective de către Ministerul de Finanţe necesită timp mai îndelungat. Aşa s-a întîmplat anul trecut, de pildă, cînd colectivul schelei Cobra — întreprindere fruntaşă în semestrul 1/1957 în ramura de extracţie a ţiţeiului — nu a putut defila la 23 August cu steagul roşu de producţie pe care l-a cîştigat, deoarece acesta nu fusese încă ridicat de la schela de extracţie nr. 1 din cadrul Trustului de Extracţie din Oltenia, care fără nici un drept îl deţinea la acea dată. Au fost de asemenea cazuri cînd steagul roşu de producţie al ministerului şi C.C. al Sindicatului se înmînia cu întîrziere, la o dată cînd întreprinderea rspectivă nu mai justifica cu nimic dreptul de a se considera fruntaşă pe ramură. Aşa s-a întîmplat anul trecut cu fabrica de antibiotice din Iaşi, care a primit steagul roşu de producţie pentru rezultatele din primul semestru al anului abia în toamnă, cînd de fapt era rămasă în urmă cu realizarea sarcinilor de plan. Fireşte că în această situaţie steagul nu a mai constituit un stimulent. Mai multă operativitate în stabilirea întreprinderilor fruntaşe pe ramură şi în acordarea stimulentelor morale şi materiale cîştigătorilor întrecerii este deci o condiţie esenţială pentru dezvoltarea întrecerii socialiste, pentru creşterea eficacităţii ei. Aceasta stă acum în centrul atenţiei prezidiului sindicatului nostru, care urmăreşte ca odată cu acordarea titlului de întreprindere fruntaşă şi evidenţiată, să se înmîneze chiar în aceeaşi adunare festivă şi premiile globale care însoţesc aceste distincţii de onoare şi care răsplătesc eforturile depuse de participanţii la întrecere. In legătură cu sumele ce se dau drept premii întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie, aş vrea să ridic o problemă. Se ştie că aceste premii sînt acordate în prezent semestrial din bugetul statului. Deci, datorită grijii partidului şi guvernului s-au creat condiţii optime pentru răsplătirea strădaniilor depuse la locurile de muncă în vederea realizării angajamentelor luate în întrecere. Insă se pune întrebarea : de ce nu s-ar putea ca şi premiile ce se acordă întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie să fie prelevate din beneficiile peste plan sau din economiile făcute la pierderile planificate ale întreprinderilor şi nu din bugetul statului ? Consider ca nu este just ca în cazul întreprinderilor fruntaşe pe ramură — care datorită succeselor dobîndite prin depăşirea indicilor de plan, obţin însemnate beneficii peste plan, — să se mai aloce în plus din bugetul statului o sumă proporţională cu numărul de salariaţi, destinată premierilor. Pentru aceasta ar fi nimerit să se studieze posibilitatea îmbunătăţirii regulamentului de acordare a premiilor întreprinderilor fruntaşe. Odată cu aceasta se naşte însă necesitatea unei planificări mai judicioase a sarcinilor de plan pentru fiecare întreprindere, în raport cu gradul ei de înzestrare tehnică, resursele interne şi celelalte posibilităţi reale. In unele cazuri, datorită necunoaşterii acestor posibilităţi, se elaborează şi se dau întreprinderilor planuri nereale (unele uşor şi altele greu de îndeplinit) care duc fără meritul sau vina lor la cîştigarea cu uşurinţă a titlului de fruntaşă pe ramură, sau la eliminarea din lupta pentru cîştigarea acestuia. Această deficienţă trebuie înlăturată printr-o elaborare atentă a sarcinilor de plan, pentru ca astfel întrecerea socialistă să poată constitui intr-adevăr forţa motrice în îndeplinirea planului de producţie. Practica a mai arătat că steagul roşu de producţie este cîştigat de cele mai multe ori de întreprinderile mari, care au prioritate în stabilirea locurilor fruntaşe în întrecere chiar atunci cînd alte întreprinderi au realizări mai însemnate decît ele. Aceasta nu este just, pentru că una înseamnă un procent în sporirea productivităţii muncii sau reducerea preţului de cost la Combinatul chimic „I. V. Stalin“, uzina ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare, schela nr 2 extracţie din Oltenia, sau Rafinăria nr. 1 Ploeşti, care au utilaj perfecţionat, de înaltă productivitate ; de şi alta înseamnă acelaşi procent la fabrica S.I.N.-Bucureşti ,,Polichrom“-Arad, schela Urlaţi, sau Rafinăria din R. Sărat, care nu au acelaşi grad de tehnicitate. Pentru remedierea acestei situaţii, se caută modalitatea de a se aplica în practică metoda cea mai justă de desemnare a întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie. Astfel, se studiază în prezent o propunere venită din partea Direcţiei Generale de Prelucrare a Ţiţeiului, izvorîtă în urma consultării cu colectivele de muncă ale tuturor rafinăriilor din ţară, propunere care prevede stabilirea unor coeficienţi de importanţă a întreprinderii respective, în raport cu mărimea ei şi complexitatea proceselor tehnologice, condiţii de care trebuie să se ţină seamă atunci când este vorba de întreprinderile participante la întrecere. Nu avem pretenţia că propunerile de mai sus sînt categorice. Ele au fost făcute cu intenţia de a crea o bază de discuţie, care ar putea constitui un ghid în îmbunătăţirea actualului regulament de acordare a titlului de întreprindere fruntaşă şi evidenţiată pe ramură de producţie. Atrăgînd un număr cît mai mare de oameni ai muncii la această discuţie, avem convingerea că vom găsi cele mai potrivite modalităţi de stimulare a cîştigătorilor întrecerii socialiste. C. STANCIU ooo- Cuvlntarea tov. Janusz Zambrowicz, ambasadorul E. F. Polone la Bucureşti, rostită la posturile noastre de radio Luni seara ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, declarind printre altele: Mă bucur că am ocazia cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a Poloniei Populare, să salut pe această cale cu căldură poporul român, care ne este nouă, polonezilor, foarte apropiat, nu numai prin relaţiile istorice, prin cultura înrudită, dar mai ales prin faptul că ne uneşte o idee comună — socialismul. Acest factor care ne uneşte este, în perioada actuală a unei deosebite încordări internaţionale, cea mai sigură garanţie a victoriei păcii, atât de necesară lumii după cele două mari războaie mondiale. La 22 iulie poporul polonez cinsteşte sărbătoarea sa — Sărbătoarea Renaşterii. In această zi se face bilanţul drumului străbătut din ziua cînd masele populare au luat puterea în miinile lor. Poporul polonez bazat pe efortul creator al maselor muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, datorită colaborării şi ajutorului reciproc al tuturor statelor socialiste şi în primul rind al Uniunii Sovietice,aă realizat succese importante, în locul Poloniei înapoiate, al Poloniei înecate in singe şi ruinate în timpul , ocupaţiei se construieşte în prezent, din an în an tot mai mult, o Polonie nouă. Producţia industriei noastre este în prezent de 5 ori mai mare ca in perioada antebelică. Succese importante au loc de asemenea in domeniul producţiei agricole. Paralel cu dezvoltarea economică a ţării creşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii. In continuare, referindu-se la dezvoltarea multilaterală a relaţiilor polono-romîne ambasadorul R. P. Polone a spus printre altele : In ianuarie 1959 vom sărbători cea de-a 10-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi ajutor mutual dintre Republica Populară Polonă şi Republica Populară Romînă. In această perioadă am încheiat acorduri comerciale şi culturale, se continuă schimbul de experienţe în domeniul industriei şi agriculturii, se dezvoltă un larg schimb de păreri intre reprezentanţii ştiinţei şi culturii din cele două ţări. Specialiştii şi artiştii noştri sunt primiţi cu multa căldură in Rominia, specialişti şi artişti romîni vin în Polonia. Unul din cele mai mari evenimente în relaţiile dintre ţările noastre a fost vizita din acest an a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Polone în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, tovarăşul Wladislaw Gomulka, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Josef Cyrankiewicz." Hotărîriie adoptate cu acest prilej şi cuprinse în Comunicatul comun dat publicităţii sunt în curs de realizare. Delegaţia noastră de partid şi guvernamentală a rămas cu cele mai bune impresii din vizita făcută în Republica Populară Romînă prietenă. Reprezentanţii poporului nostru au fost foarte emoţionaţi de primirea călduroasă şi spontană din ţara dumneavoastră. Colaborarea noastră nu se limitează numai la relaţiile bilaterale. Polonia şi Romînia sunt membre în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, sunt membre ale Tratatului de Varşovia. Cele două tari colaborează strins între ele pe arena internaţională, în Organizaţia Naţiunilor Unite. In ziua sărbătorii poporului onez, a subliniat în încheiere ambasadorul R. P. Polone, vă transmit dragi prieteni romîni calde salutări, expresie a prieteniei noastre frăţeşti, precum şi urarea comună ambelor noastre ţări: „Trăiască prietenia polonoromînă, trăiască pacea !“.