Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)

1958-07-22 / nr. 3335

Pag. 2-a O PREOCUPARE DE FRUNTE — Terminarea grabnică a treierişului şi înmagazinarea în bune condiţii a recoltei Fruntaşi pe ţară la treieriş In săptămîna record la treieriş, care s-a desfăşurat între 14 şi 20 iulie în regiunea Bucureşti, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii indivi­duali au obţinut succese deosebite. Ei au reuşit să treiere în această perioadă recolta de pe 23.600 hectare, depăşind cu 24 la sută viteza planificată. Cele mai bune rezultate la treieri, în săptămîna­ record le­ au obţinut raionul Roşiori de Vede care a dublat aproape viteza planificată, precum şi raioanele Alexandria, Lehliu, Turnu Măgurele, Titu, Olteni, Zimnicea şi Snagov. Aproape 70 de gospodării colective, 460 de întovărăşiri agricole şi ţăranii cu gospodării individuale din 10 comune au treierat întreaga recoltă de orz şi grîu. Rezultatele bune obţinute in săptămîna-record au făcut ca regiunea Bucureşti să fie fruntaşă pe ţară la treieriş. Bină acum s-a treierat recolta de grîu de pe 185.220 hectare adică 45 la sută din cit a fost planificat. Pentru grăbirea ritmului de treieriş, la toate ariile de treier s-a transportat recolta şi în timpul nopţii, ceea ce a făcut ca cele 1420 de batoze să lucreze din plin. In acelaşi timp gospodăriile de stat au ajutat unităţile agricole cooperatiste cu 116 combine şi 66 de batoze. Predau statului cerealele contractate SEGARCEA (coresp. „Munca“). De aproape două săptămîni zi şi noapte la bazele de recepţie a cerealelor, din raionul Segarcea sosesc continuu ca­mioane şi care pline cu saci cu grîu. Colectiviştii, ţăranii muncitori, întovă­­răşiţii şi cei cu gospodării individuale predau cantităţile de grîu contractate prin întreprinderea „Recolta“ și coo­perativele de consum. Din cele 30 de tone de grîu contractate cu statul, membrii gospodăriei agricole colecti­ve „Vasile Roaită" din comuna Goicea au predat pină acum 25 tone urmînd ca restul să fie aduse la bază în ritm cu treierişul. De asemenea, colectiviștii din Segar­cea au transportat mai bine de 15.000 kg, grîu din cele 30 tone contractate cu statul. Prin cîteva unităţi agricole socialiste din regiunea Constanţa Soarele de Iulie arde nemilos. Cîmpurile nu mai­ prezintă aceeaşi u­­niformitate. Peste marea de holde au­rii au trecut oamenii şi maşinile care au schimbat decorul. Combinele Şi secerătorile-legători au început să ce­deze locul batozelor. Parte din forţe­le răsfirate în nemărginirea cîmpuri­­lor au fost concentrate la aici. In aceste zile de miez de vară iu­reşul muncilor de recoltare a crescut. Combinerii şi mecanizatorii din G.A.S.-uri şi SM.T.-uri doboară re­cord după record năzuind fiecare la titlul de fruntaș în întrecere. RECORDUL LUI CABUL NEBI O știre a dat roată gospodăriei a­­gricole de stat „Donca Simo". Ea a produs mare uimire. Combinerul Cabul Nebi a recoltat peste 25 tone grîu într-o singură zi. Dacă e­­venimentul nu s-ar fi repetat, el ar fi fost dat pe seama întîmplării. Dar iată că şi a doua zi şi a treia zi Ca­bul Nebi a obţinut acelaşi rezultat. Cum reuşeşte Cabul să atingă o ase­menea cifră? Combinerul fruntaş acor­dă mare atenţie îngrijirii tehnice a maşinii, revizuind-o în fiecare dimi­neaţă. Atîta vreme cît soarele şi-a a­­rătat faţa pe bolta cerului nimeni nu i-a văzut combina lui Cabul Nebi o­­prită în lan. La numai două zile de la răspîndi­rea acestei veşti combinerii Tudor Gunea şi Ion Moceanu au reuşit şi ei să recolteze 25 tone grîu într-o singură zi. AU ARAT PESTE 6 000 HA. Unităţile agricole de stat din re­giune au strins rod bogat de pe su­prafeţele însămînţate cu griu. Spre exemplu gospodăria agricolă de stat Cocargeaua din raionul feteşti a ob­ţinut de pe cele 789 ha o producţie medie de 2.600 kg. grîu la ha., G.A.S. Jegălia şi­­Pietroiu au recoltat în me­die cite 2 000 kg. grîu la hectar. Gospodăriile agricole de stat care au terminat recoltarea au trimis com­binele în gospodăriile de stat înveci­nate pentru a le ajuta la strînsul re­coltei. Toate forţele sînt mobilizate acum pentru intensificarea arăturilor. Pină la această dată unităţile trustu­lui regional Gostat Constanta au a­­rat 6.000 ha. PRESELE DE BALOTAT PAIE MARCA I.M.U.M! Lucrătorii din G.A.S. au multă bă­taie de cap în ce priveşte folosirea preselor de balotat paie primite de la întreprinderea metalurgică din Med­gidia­. Acestea nu funcţionează bine, în special sistemul de legare a balo­turilor. Din această cauză stau nefo­losite la G.A.S. Cîocîrlia 10 prese, la —I ii G.A.S. Cobadin opt prese etc. Munci-­­ torii trimişi pe teren de I.M.U.M. §i să asiste la comportarea acestor ma­ g­­ini nu sunt de specialitate. Lucrul a- ji cesta a creat greutăţi în eliberarea te- t­renurilor de paie, întîrziind arăturile §§ de vară. Ce gînd aveţi, tovarăşi, din jj conducerea întreprinderii ? Este de || aşteptat o intervenţie urgentă pentru | jj înlăturarea defecţiunilor. GH PANTAZI şi GH DIMA corespondent al ziarului „Munca“ , pentru regiunea Constanta pi IN RAIONUL ARAD Transportul snopilor la arii şi treierişul sunt râmase In urmă ARAD (Cotesp. „Munca") Cu excep­­ţia ovăzului, recoltatul celorlalte pă­­ioase de pe ogoarele raionului Arad a luat sftrşit. Era normal ca odată terminat recoltatul, transportarea sno­pilor la arii şi treierişul să se des­făşoare din plin. Dar in realitate lucrurile stau altfel. Pină acum abia s-au transportat snopii de pe o su­­praf­aţă de aproape 3.000 ha. în ce priveşte treierişul, situaţia se prezintă mai prost. Din cele 117 batoze scoase la aici, cea mai mare parte n­,au in­­trat încă in funcţiune, ceea ce a fă­cut ca pină acum să se treiere păioa­­sele de pe o suprafaţă de abia 1.000 ha. In numeroase comune ca Frumuşe­­ni, Mişca, Pincota, Mîndruloc, Şiria, Minăştur, Vinga şi altele tiu s-a tre­­ierat nici un snop. In comuna Ho­­ria cu toate că recolta a fost cărată la aici treierişul totuşi n-a început deoarece batozele aduse de către S.M.T. Curtici şi care deservesc gos­podăria colectivă şi cele trei întovă­răşiri din localitate au lipsă diferite m­ese. Ceferiştii pe o­goare Răspunzînd la apelul făcut d® comi­tetul de întreprindere de la fabrica de piese de schimb C.F.R. din Galaţi, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi func­ţionarii de la această unitate feroviară au mers mai deunăzi la strînsul re­coltei de păioase de la G.A.S.-Brateş. In numai 3 zile de muncă prestată după orele de program, ei au în­cărcat în saci cantitatea de 48.000 kg grîu, clăind în acelaşi timp griul tăiat de secerătorile­ mecanice pe o supra­faţă de 33 ha. C. Stamate corespondent voluntar MUNKA Marti 22 iulie 1958 nr. 1­4 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul fascist La 22 iulie, poporul polonez sărbătoreşte 14 ani de la cel mai me­­g­morabil eveniment din istoria sa: eliberarea de sub jugul fascist, renaş-­j­­terea Poloniei noi, populare. Mergînd pe calea deschisă la 22 iulie­­ 1944, clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub condu­­g cerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, au repurtat an de an suc-­­ cese tot mai însemnate. Renăscută din propri­a cenuşă, Polonia s-a rq dezvoltat intr-un ritm rapid, ajungând să fie astăzi la nivelul unor ţări­­ industriale dezvoltate ca Franţa, Anglia, Italia etc. O uriaşă însemnătate pentru avîntul economiei naţionale şi culturii­­ Poloniei, pentru rezolvarea sarcinilor construirii socialismului, au avut­­ relaţiile de colaborare şi într­ ajutorare frăţească stabilite intre ţările­­ lagărului socialist şi în primul rind ajutorul multilateral al Uniunii­­ Sovietice. „Forţa noastră şi forţa Poloniei populare, perspectivele noas- g­­re în ce priveşte înaintarea cu succes spre un viitor mai bun pe baza­­ dezvoltării construcţiei socialiste ,in ţara noastră, independenţa şi suve­ g­ranitatea noastră rezidă în unitatea tuturor statelor socialiste, rezidă­­ în primul rind în alianţa polono-sovietica“ — a subliniat tov. W. Go­­gi mulka la cea de a IX-a plenară a C.C. al P.M.U.P. Republica Populară Polonă militează activ pentru o politică de la pace și colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. g Ea se ridică cu hotărîre împotriva remilitarizării Germaniei occiden. g tale, împotriva blocurilor agresive, sprijină propunerile U.R.S.S. cu pri. jj­vire la rezolvarea problemelor dezarmării, la încetarea experienţelor şi­­ interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen.­­ Poporul român urmăreşte cu viu interes şi profundă simpatie mun­­g­ea constructivă a poporului polonez. Ţările noastre sunt strins unite şi prin trainice legături de prietenie, bazate pe principiile nobile ale inter- g naţionalismului proletar. In conformitate cu aceste principii între R. P- . Romînă şi R.P. Polonă se dezvoltă continuu legăturile economice şi­­ culturale reciproce. Cu prilejul marii sărbători a Poloniei noi, poporul ij­romin urează din toată inima poporului frate polonez noi succese in­­ opera de construire a socialismului şi de apărare a păcii. Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei vă rog to­­varăşe Ministru să primiţi ceie mai sincere felicitări şi urări *de noi succese in activitatea dv. rodnică pentru adîncirea relaţiilor de prietenie dintre tă­rile noastre, pentru consolidarea păcii în lumea întreagă. A­BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. POLONĂ VARȘOVIA Cu prilejul celei de a 14 a aniversări a eliberării Poloniei de sub ju­gul fascist, Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romî­nă transmite sindicatelor și tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă un cald salut frăţesc. Urăm sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R­­. Polonă noi succese in construirea socialismului şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor, in lupta împotriva ameninţării unui nou război, pentru prietenie, colaborare şi pace între toate popoarele. Trăiască in veci prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român şî polonez ! CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R­P. ROMINA Să construim mai repede, mai bine,mai Mai mult ciment pentru construcţiile patriei Iniţiativa constructorilor din Hune­doara de a reduce preţul de cost pe metrul pătrat suprafaţă locuibilă şi de a urgenta darea în folosinţă a construcţiilor a suscitat un interes deosebit în rîndurile muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor fabricii noas­tre. In grupele sindicale, în secţii, la locurile de muncă, iniţiativa a fost­­ luată recent în discuţie. După ce au fost studiate temeinic toate posibili­­tăţile de punere în valoare a noi re­zerve interne, colectivul a îmbrăţişat cu tot entuziasmul iniţiativa. Făcînd aceasta, el s-a bazat pe posibilităţile reale existente, verificate în cursul perioadelor anterioare. In luna iunie, de exemplu, fabrica noastră a livrat 6.826 tone peste plan. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii no­ştri au so­cotit că pot să cheme la in­­trecere — în scopul sprijinirii iniţiativei constructorilor hunedo­­reni — colectivele altor fabrici din ţară cu profil asemănător. Mun­citorii de la secţia cuptoare au fost primii care au hotărât ca în cinstea zilei de 23 August să se întreacă cu tovarăşii lor de la secţiile de cup­toare a fabricilor de ciment din Tur­da, Fieni şi Bicaz şi cu cei din secţiile productive ale fabricii noastre. Obiec­tivul întrecerii îl constituie reducerea preţului de cost şi sporirea producti­vităţii muncii. Toate secţiile şi-au luat angaja­mente corespunzătoare. Astfel, munci­torii de la secţia mari brute şi-au pro­pus să reducă procentul de apă în pastă la 38 la sută. Pentru cei nei­­niţiaţi, cărora cifra nu le spune mare lucru, vom arăta că scăderea cu nu­mai un­ procent a apei din pastă re­prezintă o creştere a producţiei cu 1,5 la sută şi economii de unu la sută la combustibil. Morarii Amet Mudin şi Iuseim Mustafa, au dovedit că lucrul este perfect posibil. întrecerea socialistă în care s-a an­trenat colectivul nostru se bucură de tot sprijinul conducerii administrative şi comitetului de întreprindere. Ea fiind organizată pe brigăzi, s-a căutat să se asigure stabilitatea oamenilor pe locul de muncă. In acest scop, conducerea fabricii s-a îngrijit ca cei angajaţi să se bucure de condiţii cit mai bune de lucru şi cazare. Pe Ungă cele 51 locuinţe individuale construi­te de unii din oamenii noştri cu cre­dite acordate de stat, noi am reuşit să stabilizăm cadrele de cocători, mo­rari etc. prin aceea că le-am pus la dispoziţie 20 blocuri cu 299 aparta­mente moderne, fiecare avînd două camere, baie, bucătărie, precum şi alte două blocuri cu 123 camere pentru necăsătoriţi, mobilate complet. Organizarea merge mai bună a lo­cului de muncă, grija pentru preve­nirea accidentelor — care la noi s-au eliminat complect — sunt îmbinate cu o largă publicitate a rezultatelor ob­ţinute în întrecere. Zilnic graficele sunt complectate în toate secţiile, sta­ţia de radioamplificare vorbeşte de succesele dobîndite, iar realizările mai deosebite sunt consemnate în ar­ticolele care apar din 10 în­ 10 zile la gazetă centrală a fabricii şi la ga­zetele de perete din secţii. Toate acestea, ca şi avântul munci­torilor angrenaţi în întrecerea socia­listă, sînt chezăşii că angajamentul de a da pină la 23 August 1200 tone clincher peste plan, ca şi celelalte an­gajamente, vor fi respectate de mun­citorii, inginerii şi tehnicienii noştri. Va fi respectată deci şi hotărîrea lua­tă de a da şantierelor de construcţii ciment mai mult, mai bun şi la un preţ de cost redus. ing. SERGIU ALMAJEANU director GHEORGHE FLOREA preşedintele comitetului de întreprindere de la fabrica „Cimentul Păcii“* Medgidia Toată atenţia stimulării participanţilor la întrecerea socialista întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile industriale din ţara noastră a cuprins an de an un număr tot mai mare de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Nu există sector de activitate unde întrecerea să nu ajute şi unde muncitorii să nu depună interes pentru obţinerea de rezultate cît mai bune în producţie, pentru depăşirea propriilor lor realizări. Oamenii muncii din industria de pe­trol şi chimie au desfăşurat şi desfăşoa­ră şi ei întrecerea socialistă. Ei au ini­ţiat numeroase acţiuni menite să ducă la folosirea din plin a tehnicii moderne în scopul îndeplinirii şi depăşirii planu­lui de producţie la toţi indicii. Este binecunoscută, de pildă, iniţiativa geo­logilor din schela Cîmpina, de reacti­vare a sondelor abandonate, sau aceea pornită la Boldeşti sub lozinca : „Gra­­nicele noastre pot fora mai mult“, pre­cum şi cea de tiărire a indicelui de uti­lizare la cuptoarele de prăjire a piritei, ori de valorificare la maximum a fie­cărei tone de ţiţei, pornită la Rafinăria nr. 2 din Ploeşti­­ şi altele. Buna organizare a întrecerii socia­liste, răspîndirea largă a iniţiativelor, a experienţei fruntaşe şi a metodelor înaintate, au dus la obţinerea de noi şi importante rezultate în producţie. Este demn de relevat, de pildă, faptul că pe întregul Minister al Industriei Petrolului şi Chimiei, planul de stat a fost îndeplinit şi depăşit an de an. În primele 5 luni ale anului curent, pla­­nul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 103,2%, din care Departa­mentul petrolului 101,9%, iar Departa­mentul chimiei 104,9­%. în această pe­rioadă, muncitorii petrolişti au dat ţârii 19.000 tone ţiţei peste plan. Despre organizarea întrecerii socia­liste,­ despre rezultatele ei, despre apli­carea iniţiativelor şi a metodelor de înaltă productivitate, despre activitatea organelor noastre sindicale din între­prinderi şi a comisiilor pe probleme din cadrul lor, cît şi despre sprijinul condu-activist al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan cerilor tehnico-administrative, fără în­doială că se pot spune multe lucruri. Dar în articolul de faţă mi-am propus să pun în discuţie numai cîteva pro­bleme privind atribuirea stimulentelor morale şi materiale câştigătorilor în­trecerii socialiste şi în special întreprin­derilor fruntaşe şi evidenţiate pe ra­mură de producţie. Documentele plenarei C.C.S. din 22—23 ianuarie 1957 au pus în centrul atenţiei organelor sindicale sarcina con­cretă de a se ocupa îndeaproape de dezvoltarea întrecerii şi de stimularea prin toate mijloacele a muncitorilor ce se situează în fruntea ei. Pe această bază, cel de-al V-lea con­gres al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz me­tan, ţinut în octombrie anul trecut, a trasat, prin rezoluţia adoptată, o seamă de sarcini printre care şi aceea a sta­bilirii obiectivelor precise ale întrecerii socialiste şi acordarea de noi stimulente morale şi materiale participanţilor la ea. In acest sens, prezidiul C.C. al Sin­dicatului nostru a luat măsuri pentru mai buna organizare a întrecerii la lo­cul de muncă (întrecerea individuală, între echipe, brigăzi şi schimburi), pen­tru compararea rezultatelor şi intensifi­carea ajutorului reciproc, precum şi a publicităţii întrecerii, şi pentru stimula­rea prin toate mijloacele a câştigătorilor ei. Anul acesta a fost elaborat regula­mentul pentru acordarea diplomei de o­­noare şi a insignei de fruntaş în pro­ducţie a C.C. al Sindicatului şi Minis­terului Industriei Petrolului şi Chimiei, participanţilor la întrecere care obţin cele mai însemnate realizări în produc­ţie. S-a stabilit modul de atribuire a tuturor stimulentelor morale şi mate­riale, începînd cu fanionul de fruntaş şi celelalte stimulente ce se acordă de comitetele de întreprindere şi de condu­cerile administrative, pînă la obţinerea insignei de fruntaş în producţie şi în­scrierea in cartea de onoare a ministe­rului. In întreprinderile din industria noastră, stimularea morală a frunta­şilor în producţie a constituit un obiec­tiv important în munca organelor sin­dicale. Lunar se acordă fanionul roşu de fruntaş, steagul roşu de brigadă sau secţie fruntaşă al conducerii şi comite­tului de întreprindere, iar semestrial fruntaşii în producţie care îşi menţin realizările sînt distinşi cu diploma de onoare a întreprinderii, urmînd ca — în cazul păstrării titlului de fruntaş — după 12 luni să fie înscrişi în cartea de onoare a întreprinderii. De asemenea, prezidiul nostru şi conducerea minis­terului şi-au îndreptat atenţia spre or­ganizarea întrecerii între echipe şi bri­găzi în sectoarele importante ale ra­murii. S-a organizat astfel întrecerea pentru cele mai bune brigăzi , de­ foraj şi intervenţie la sonde, pentru cele mai bune echipe de cuptoruri de la prăjirea piritei, între fierbătorii de celuloză, între topitorii rafinori, precum şi între secţiile cu gospodărire socialistă din Departa­mentul chimiei. Trimestrial, se anali­zează rezultatele obţinute, iar colective­lor cîştigătoare li se acordă, de către minister, premii de la 1.000 la 30.000 lei, aşa cum a fost cazul în trimestrul 11/1958, cînd brigada de foraj condusă de tovarăşul Ion Potecă de la întreprin­derea de foraj Ploeşti, a fost premiată cu suma de 15.000 lei, iar cea a tova­răşului Petre Geană de la una din în­treprinderile noastre de foraj din Ol­tenia, cu 20.000 lei. Pentru popularizarea cîştigătorilor în­trecerii s-au tipărit afişe cu rezultatele obţinute şi fotografiile conducătorilor respectivelor echipe şi brigăzi, care au fost difuzate în întreprinderi. Acest lu­cru a stîrnit emulaţie în întrecere şi a dus la obţinerea unor rezultate frumoa­se de către majoritatea echipelor şi bri­găzilor aflate în întrecere, fapt care, neîndoios, a influenţat asupra înde­plinirii şi depăşirii planului în între­prinderea respectivă. Dând atenţie în primul rând organi­zării întrecerii la locul de muncă, s-au luat totodată măsuri mai eficace pentru organizarea ei şi între întreprinderile din aceeaşi ramură, sau pe sectoare de activitate, aşa cum este organizată în industria noastră. Pentru fiecare sector de activitate (foraj, extracţia ţiţeiului, prelucrarea lui, chimie anorganică şi azot, chimie organică şi medicamente etc.), în total opt sectoare, există un steag roşu de producţie al ministerului şi C. C. al sindicatului, care se decernează — ca în toate ramu­rile de producţie — semestrial, o­­dată cu acordarea titlului de frun­taşă întreprinderii ce obţine cele mai bune rezultate în întrecere. Celei clasată pe locul doi i se acordă, tot cu acest prilej, titlul de evidenţiată. Aceste întreprinderi primesc, odată cu titlul respectiv, şi o sumă de bani din bugetul statului, destinată pentru pre­mierea colectivului respectiv, cît şi pentru executarea de lucrări cu caracter social-cultural, stimulîndu-se astfel şi pe această cale eforturile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionari­lor din întreprinderi în a obţine rezul­tate cît mai bune în producţie. In linii generale cam acestea sînt măsurile luate pînă acum pentru popu­larizarea şi stimularea cîştigătorilor în­trecerii socialiste. Socotesc că ele re­flectă în­­bună măsură strădania de a face ca întrecerea să cuprindă mase largi de muncitori şi să ţină mereu trează atenţia lor în jurul îndeplinirii şi depăşirii planului de stat, de a fa­ce din ea un mijloc puternic de participare a petroliştilor şi chimiştilor din ţara noastră la îndeplinirea măreţelor sar­cini pe care partidul şi guvernul le-au pus in faţa lor. Desigur însă că nu se poate afirma că prin asta am făcut to­tul în materie de întrecere. S-a dovedit că există încă unele defecţiuni care frâ­nează buna desfăşurare a întrecerii. Lă­­sind la o parte formalismul care se mai manifestă în unele locuri în ce priveşte stabilirea obiectivelor, în raport cu spe­cificul locurilor de muncă, crearea con­diţiilor tehnico-organizatorice necesare îndeplinirii angajamentelor luate şi or­ganizarea unei evidenţe clare, a publi­cităţii rezultatelor obţinute etc., putem spune că deficienţe există şi în acorda­rea stimulentelor morale şi materiale participanţilor la întrecere. Nu rare ori s-a întîmplat ca titlul de întreprindere fruntaşă şi evidenţiată pe ramură de producţie, să fie acordat du­pă două şi chiar trei luni de la înche­ierea semestrului respectiv. Consider că organizarea întrecerii pe o perioadă de 6 luni, la nivelul întreprinderilor din ra­mura noastră de producție, corespunde cel mai bine, în loc ca ea să fie orga­nizată trimestrial, sau pe un interval de un an de zile. Apoi, stimulentele acordate întreprinderilor fruntașe vor deveni cu adevărat eficace numai dacă vor fi date la timp — adică maximum la o lună după încheierea semestrului respectiv. Din păcate insă in practică nu se prea întîmplă așa, fie din cauză că întreprinderile tărăgănează uneori in mod nejustificat trimiterea datelor (care se obţin din bilanţurile conta­bile), fie din cauză că stabilirea pre­miilor respective de către Ministerul de Finanţe necesită timp mai înde­­lungat. Aşa s-a întîmplat anul tre­cut, de pildă, cînd colectivul­ schelei Cobra — întreprindere fruntaşă în semestrul 1/1957 în ramura d­e extrac­ţie a ţiţeiului — nu a putut defila la 23 August cu steagul roşu de produc­ţie pe care l-a cîştigat, deoarece acesta nu fusese încă ridicat de la schela de extracţie nr. 1 din cadrul Trustului de Extracţie din Oltenia, care fără nici un drept îl deţinea la acea dată. Au fost de asemenea cazuri cînd steagul roşu de producţie al ministe­rului şi C.C. al Sindicatului se înmî­­nia cu întîrziere, la o dată cînd între­prinderea rspectivă nu mai justifica cu nimic dreptul de a se considera fruntaşă pe ramură. Aşa s-a întîmplat anul trecut cu fabrica de antibiotice din Iaşi, care a primit steagul roşu de producţie pentru rezultatele din primul semestru al anului abia în toamnă, cînd de fapt era rămasă în urmă cu realizarea sarcinilor de plan. Fireşte că în această situaţie steagul nu a mai constituit un stimulent. Mai multă operativitate în stabili­rea întreprinderilor fruntaşe pe ramu­ră şi în acordarea stimulentelor mo­rale şi materiale cîştigătorilor între­cerii este deci o condiţie esenţială pentru dezvoltarea întrecerii socialiste, pentru creşterea eficacităţii ei. Acea­sta stă acum în centrul atenţiei pre­zidiului sindicatului nostru, care ur­măreşte ca odată cu acordarea titlu­lui de întreprindere fruntaşă şi evi­denţiată, să se înmîneze chiar în aceeaşi adunare festivă şi premiile globale care însoţesc aceste distincţii de onoare şi care răsplătesc eforturile depuse de participanţii la întrecere. In legătură cu sumele ce se dau drept premii întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de produc­ţie, aş vrea să ridic o problemă.­ Se ştie că aceste premii sînt acordate în prezent semestrial din bugetul statu­lui. Deci, datorită grijii partidului şi guvernului s-au creat condiţii optime pentru răsplătirea strădaniilor depuse la locurile de muncă în vederea reali­zării angajamentelor luate în întrece­re. Insă se pune întrebarea : de ce nu s-ar putea ca şi premiile ce se acordă întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie să fie pre­levate din beneficiile peste plan sau din economiile făcute la pierderile pla­nificate ale întreprinderilor şi nu din bugetul statului ? Consider ca nu este just ca în cazul întreprinderilor frun­taşe pe ramură — care datorită succe­selor dobîndite prin depăşirea indici­lor de plan, obţin însemnate beneficii peste plan, — să se mai aloce în plus din bugetul statului o sumă propor­ţională cu numărul de salariaţi, desti­nată premierilor. Pentru aceasta ar fi nimerit să se studieze posibilitatea îmbunătăţirii regulamentului de acor­dare a premiilor întreprinderilor frun­taşe. Odată cu aceasta se naşte însă ne­cesitatea unei planificări mai judicioa­se a sarcinilor de plan pentru fiecare întreprindere, în raport cu gradul ei de înzestrare tehnică, resursele interne şi celelalte posibilităţi reale. In unele cazuri, datorită necunoaşterii acestor posibilităţi, se elaborează şi se dau întreprinderilor planuri nereale (unele uşor şi altele greu de îndeplinit) care duc fără meritul sau vina lor la cîş­­tigarea cu uşurinţă a titlului de frun­taşă pe ramură, sau la eliminarea din lupta pentru cîştigarea acestuia. Acea­stă deficienţă trebuie înlăturată prin­­tr-o elaborare atentă a sarcinilor de plan, pentru ca astfel întrecerea socia­listă să poată constitui intr-adevăr forţa motrice în îndeplinirea planului de producţie. Practica a mai arătat că steagul roşu de producţie este cîştigat de cele mai multe ori de întreprinderile mari, care au prioritate în stabilirea locurilor fruntaşe în întrecere chiar atunci cînd alte întreprinderi au realizări mai în­semnate decît ele. Aceasta nu este just, pentru că una înseamnă un pro­cent în sporirea productivităţii muncii sau reducerea preţului de cost la Combinatul chimic „I. V. Stalin“, uzi­na ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare, schela nr 2 extracţie din Olte­nia, sau Rafinăria nr. 1 Ploeşti, care­ au utilaj perfecţionat, de înaltă pro­ductivitate ; de şi alta înseamnă ace­­laşi procent la fabrica S.I.N.-Bucu­reşti ,,Polichrom“-Arad, schela Urlaţi, sau Rafinăria din R. Sărat, care nu au acelaşi grad de tehnicitate. Pentru remedierea acestei situaţii, se caută modalitatea de a se aplica în practică metoda cea mai justă de desemnare a întreprinderilor fruntaşe şi evidenţiate pe ramură de producţie. Astfel, se studiază în prezent o pro­punere venită din partea Direcţiei Ge­nerale de Prelucrare a Ţiţeiului, izvo­­rîtă în urma consultării cu colectivele de muncă ale tuturor rafinăriilor din ţară, propunere care prevede stabili­rea unor coeficienţi de importanţă a întreprinderii respective, în raport cu mărimea ei şi complexitatea procese­lor tehnologice, condiţii de care tre­buie să se ţină seamă atunci când este vorba de întreprinderile partici­pante la întrecere. Nu avem pretenţia că­ propunerile de mai sus sînt categorice. Ele au fost făcute cu intenţia de a crea o bază de discuţie, care ar putea constitui un ghid în îmbunătăţirea actualului regu­lament de acordare a titlului de între­prindere fruntaşă şi evidenţiată pe ramură de producţie. Atrăgînd un nu­măr cît mai mare de oameni ai mun­cii la această discuţie, avem convin­gerea că vom găsi cele mai potrivite modalităţi de stimulare a cîştigători­lor întrecerii socialiste. C. STA­NC­IU ­ooo- Cuvlntarea tov. Janusz Zambrowicz, ambasadorul E. F. Polone la Bucureşti, rostită la posturile noastre de radio Luni seara ambasadorul R. P. Po­lone la Bucureşti, Janusz Zambrow­icz, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, declarind printre altele: Mă bucur că am ocazia cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a Poloniei Populare, să salut pe această cale cu căldură poporul român, care ne este nouă, polonezilor, foarte apropiat, nu numai prin relaţiile istorice, prin cul­tura înrudită, dar mai ales prin fap­tul că ne uneşte o idee comună — socialismul. Acest factor care ne uneşte este, în perioada actuală a unei deosebite în­cordări internaţionale, cea mai sigură garanţie a victoriei păcii, atât de ne­cesară lumii după cele două mari războaie mondiale. La 22 iulie poporul polonez cinsteş­te sărbătoarea sa — Sărbătoarea Re­naşterii. In această zi se face bilanţul drumului străbătut din ziua cînd ma­sele populare au luat puterea în mii­­nile lor. Poporul polonez bazat pe e­­fortul creator al maselor muncitoare, sub conducerea Partidului Muncito­resc Unit Polonez, datorită colaboră­rii şi ajutorului reciproc al tuturor statelor socialiste şi în primul rind al Uniunii Sovietice,a­ă realizat suc­cese importante, în locul Poloniei înapoiate, al Poloniei înecate in singe şi ruinate în timpul , ocupaţiei se cons­truieşte în prezent, din an în an tot mai mult, o Polonie nouă. Producţia industriei noastre este în prezent de 5 ori mai mare ca in perioada ante­belică. Succese importante au loc de asemenea in domeniul producţiei agri­cole. Paralel cu dezvoltarea economică a ţării creşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii. In continuare, referindu-se la dez­voltarea multilaterală a relaţiilor po­­lono-romîne ambasadorul R. P. Po­lone a spus printre altele : In ianuarie 1959 vom sărbători cea de-a 10-a aniversare a semnării Tra­tatului de prietenie, colaborare şi a­­jutor mutual dintre Republica Popu­lară Polonă şi Republica Populară Ro­mînă. In această perioadă am încheiat acorduri comerciale şi culturale, se continuă schimbul de experienţe în domeniul industriei şi agriculturii, se dezvoltă un larg schimb de păreri intre reprezentanţii ştiinţei şi culturii din cele două ţări. Specialiştii şi ar­tiştii noştri sunt primiţi cu multa căl­dură in Rominia, specialişti şi artişti romîni vin în Polonia. Unul din cele mai mari evenimente în relaţiile dintre ţările noastre a fost vizita din acest an a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Populare Polone în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polo­nez, tovarăşul Wladislaw Gomulka, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Josef Cyrankiewicz." Hotărîriie adoptate cu acest prilej şi cuprinse în Comunicatul comun dat publicităţii sunt în curs de reali­zare. Delegaţia noastră de partid şi guvernamentală a rămas cu cele mai bune impresii din vizita făcută în Re­publica Populară Romînă prietenă. Reprezentanţii poporului nostru au fost foarte emoţionaţi de primirea călduroasă şi spontană din ţara dum­neavoastră. Colaborarea noastră nu se limitea­ză numai la relaţiile bilaterale. Po­lonia şi Romînia sunt membre în Con­siliul de Ajutor Economic Reciproc, sunt membre ale Tratatului de­­ Varşovia. Cele două tari colaborează strins între ele pe arena internaţio­nală, în Organizaţia Naţiunilor Unite. In ziua sărbătorii poporului o­­nez, a subliniat în încheiere ambasa­dorul R. P. Polone, vă transmit dragi prieteni romîni calde salutări, expre­sie a prieteniei noastre frăţeşti, pre­cum şi urarea comună ambelor noas­tre ţări: „Trăiască prietenia polono­­romînă, trăiască pacea !“.

Next