Munca, august 1958 (Anul 14, nr. 3344-3370)
1958-08-01 / nr. 3344
Inovatori do la fabrica de încălţăminte „Kirov“ îmi permit să încep aceste rînduri, cu o întrebare din care-afară de prozaică : ştiţi ce sînt 100 de metri de ţeavă? Bănuiesc că răspunsul este cit se poate de lesnicios pentru fiecare Şi totuşi răspunsul este in cazul de fată altul decit cel obişnuit: 100 de metri de ţeavă Înseamnă... 25 de puncte pentru brigada lăcătuşului Ştefan Ieremia! Citeva explicaţii... telegrafice, înainte de a purcede la rezolvarea micii şarade, Ieremia lucrează in secfia de asamblare a fabricii de piese de schimb C.F.R.-Galaţi. Are, sub conducerea sa, o brigadă compusă din nouă oameni. E in întrecere pe profesii cu o brigadă similară, condusă de Stelică Mihăilescu. Şi acum, ne putem inturna la cei 100 de metri de ţeavă. Ei sunt rodul gindirii creatoare a lui Ieremia şi figurează inscriptele administraţiei, la rubrica : „economii“. Prin folosirea mai raţională a materiei prime, s-a înlăturat in întregime risipa; economia echivalează — într-un răstimp de o lună — cu 100 de metri de ţeavă, cu care s-ar putea instala o conductă generală de aer de trecere la un număr de circa 15 vagoane de cale ferată-Ştefan Ieremia e un om reţinut, sobru. Are 56 de ani (pare mai tînăr), e uscăţiv, potrivit de statură şi lucrează de 30 de ani în Atelierele C.F.R.-Galati. Cum veţi vedea şi din dialogul de mai jos, vorbeşte puţin. Reporterul: Aşadar, rezultatele dumitale ? Ieremia: Le găsiţi la administraţie... Reporterul : Totuşi... Ieremia : 20.9 la sută depăşire pe luna iunie faţă de normă. Mulțumit ! Reporterul : Exprimat în produsa finite, ce înseamnă această depăşire ? Ieremia (continuind să măsoare tacticos o piesă): Patru vinciuri de SO de tone pentru ridicat vagoane de pe osii, 21 de capace pentru pompe de aer, 40 de supape de siguranţă. Mulţumit ? Din nou o invitaţie discretă pentru scurtarea dialogului. Cine-mi va da amănunte despre eroul meu ? Mă îndrept către alt om din secfie. — Lucrezi in brigada lui Ieremia ? întrebarea se adresează unui tînăr în jurul a 30 de ani pe care — am aflat mai tîrziu — îl cheamă Constantin Chebac. — întocmai. Da’de ce ? — Vreau să-mi vorbești despre șeful dumitale... Chebac mă privește un picul mirat : — Despre nea Ieremia ? Păi, lucrez de doişpe ani cu el și pot să-ți spun că-i un om şi jumătate. Nu că mi-e şef, dar aşa e! Ştii dumneata cili oameni a calificat ? Şi pe cît i-a ajutat să se perfecţioneze in meserie ? Şi ştii că are reumatism ? — Ce are atace una cu alta ? — Are, cum să n-aibă! Nea Ieremia a lucrat aici şi pe vremea burgheziei. Lucra la montaj locomotive şi vagoane şi a stat ani in şir cu picioarele ih apă şi noroi. Aşa era pe alunei... ..Revăd notiţele despre Ieremia Ştefan. Parcă lipseşte ceva. Exact , familia. Mă întorc din nou la tovarăşul Ieremia— Aveţi copii t - ]* ■. — Un băiat. — Ce meserie are ? — E inginer la hidroamelioraţii. A absolvit anul trecut facultatea. ...Închid caietul de note. Acum, reportajul e aproape complet... SORIN HOLBAN corespondent al ziarului ,,Munca“ pentru regiunea Galaţi ION DEVESELEANU, mecanic, are de la începutul anului 4 inovaţii dintre care un sistem de fixare a despărţitorului de laţ la maşina de cusut prin talpă, care îmbunătăţeşte cu mult calitatea lucrărilor. ION STANCIU, tehnician, a realizat un dispozitiv pentru îndoit feţele, adaptat la maşina de cusut, inovaţie care aduce importante economii, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea produselor. ION SURDU, maistru la sector ştanţe, are pînă în prezent 3 inovaţii dintre care o nouă metodă de aplicare a pînzei pe branţul C. R. care aduce economii de 137.000 Iei anual. -ooo- Oameni şi fapte din întrecere Lăcătuşul IEREMIA ADRIAN IONESCU, inginer mecanic. Inovaţia sa, turnătoria de precizie pentru piese de oţel de la maşinile de încălţăminte, aduce economii antecalculate de 78.003 lei. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. — nr. 3344 VINERI 1 AUGUST 1958 4 pagini 20 bani VEŞTI de pe şantierele hunedorene In întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, constructorii de pe şantierele hunedorene obţin importante succese. ★ La marele laminor Bluming se fac ultimele Centrări în vederea începerii rodajului de ansamblu şi a probelor la cald. In dimineaţa zilei de 30 iulie, a început rodajul individual la caia de lucru, ultimul agregat care mai trebuia terminat în vederea intrării în funcţiune a laminorului. La grupul de cuptoare adinei nr. 1 se fac de asemenea ultimele pregătiri în vederea producerii primului bloc de oţel pentru încălzire, după care va începe laminarea. ★ Constructorii şi mentorii de pe şantierul noii oţelării Martin muncesc cu eforturi sporite pentru terminarea pînă la 23 August a cuptorului nr. 2 de 185 de tone. Lucrările de zidărie a bolţii suspendate a cuptorului care s-au terminat recent au fost executate în numai 7 zile faţă de 12 zile cit a durat zidirea bolţii la primul cuptor. De citeva zile a început rodajul mecanismelor de acţionare a şuberelor pentru inversarea focului în cuptor. In prezent se pun la punct instalaţiile în vederea începerii încălzirii coşului şi canalelor de fum şi a cuptorului propriu-zis. • Tot în cadrul marelui combinat siderurgic Hunedoara a fost terminat cel de-al doilea cuptor mecanizat de mare capacitate de la fabrica de var. La secţia de rectificare a benzenului se face ultimele pregătiri în vederea dării ei în exploatare. Se lucrează de asemenea intens la zidirea bateriei a treia de cocs, la executarea fundaţiilor la bateria nr. 4 şi la secţia de distilare a gudronului, începute recent. ★ întrecerea în cinstea zilei de 23 August se desfăşoară cu entuziasm şi pe şantierele construcţiilor de locuinţe din noul oraş muncitoresc Hunedoara. La noul cvartal de 1.500 apartamente, unde a pornit iniţiativa de reducere a preţului de cost pe fiecare metru pătrat de suprafaţă construită şi a duratei de executare a lucrărilor, au fost terminate de roşu primele 3 blocuri cu cite 22 de apartamente fiecare. Ca urmare a aplicării acestei iniţiative şi a metodelor înaintate de muncă, timpul de executare a lucrărilor a fost redus în medie faţă de cel planificat cu cite 25 de zile de fiecare bloc. Constructorii de pe cele două şantiere de locuinţe muncesc acum hotărîţi să dea siderurgiştilor pînă la 23 August 60 de apartamente precum şi alte 42 de apartamente planificate pentru a fi terminate şi predate la sfîrşitul lunii septembrie. ——^vQ'V'---- In sprijinul constructorilor Magistralei de Est Maşini şi utilaje perfecţionate In aceste zile — aşa cum am mai anunţat, — tinerii brigadieri şi muncitorii întreprinderii de Montaje Construcţii Magistrale din Oraşul Stalin au început marea bătălie pentru străpungerea Carpaţilor Răsăriteni pentru a deschide drum conductei Magistrale de Est. Bătălia nu se anunţă de loc uşoară. In ajutorul constructorilor au sosit însă maşini şi utilaje perfecţionate de mare productivitate, dintre care unele — lansatorul T-H-3 de pildă — se folosesc aci pentru prima oară în ţara noastră. Cu astfel de utilaje constructorii sînt hotărîţi să cîştige bătălia pentru străpungerea Carpaţilor şi forarea tunelului subteran, intr-un timp mai scurt. După defrişarea terenurilor pe care au şi fost instalate noile maşini şi utilaje constructorii au şi înscris in cinstea zilei de 23 August primele succese în marea bătălie. Importante economii la preţul de cost Insuşindu-şi iniţiativa uzinelor ,,I. C. Frimu"-Sinaia de a reduce preţul de cost pe fiecare produs, colectivul fabricii „Cauciucul“ din Oraşul Stalin obţine în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei de 23 August importante succese în producţie. Preţul de cost al unei numeroase game de produse fabricate aici a fost redus în proporţie însemnată. Iată citeva exemple: la produsul fortune de frînă, preţul de cost a fost redus cu 9,40 lei/kg, la tuburi de oxigen pentru sudură cu 2,72 lei/kg, la tuburi de acetilenă cu 2,54 lei/kg etc. Cifra economiilor realizate pînă în prezent la materiile prime se ridică la peste 20 tone cauciuc natural şi 17 tone cauciuc sintetic; în plus în urma unor cercetări şi experimentări întreprinse de un colectiv de muncitori şi tehnicieni din cadrul fabricii s-a reuşit a se înlocui cu succes caolina de import cu caolina indigenă — de Hargita — care este incomparabil mai ieftină şi se găseşte din abundenţă. (Coresp. „Munca") Solemnitatea înmînării unor decoraţii Joi la amiază la Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne a avut loc solemnitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, general locotenent Gh. Pintilie, adjunct al ministrului Afacerilor Interne, şi alţii. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ din cadrul Institutului de cercetări agronomice al Academiei R. P. Romine şi pentru merite deosebite în muncă, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit Ordinul Muncii clasa a 1 I-a staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“ şi Ordinul Muncii clasa a 11I-a tovarăşilor Petre Tomoroga şi Andrei Trucă. Pentru rezultatele deosebite obţinute în muncă, pentru priceperea şi devotamentul dovedit în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine a conferit Ordinul „Steaua R. P. Romine“ clasa a IlI.a generalului-maior Ioan Şerb, şi Ordinul „Steaua R. P. Romíne“ clasa a IV.a generalului maior Dumitru Constantinescu. S-au conferit de asemenea ordine ale R. P. Romíné unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani s-a conferit Ordinul Muncii clasa a IlI-a profesorului Mircea Fiorian, cercetător ştiinţific al Academiei R. P. Romîne. Inmînînd înaltele distincţii, acad. M. Ralea, i-a felicitat călduros pe cei decoraţi în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Răspunzînd, în numele celor decoraţi, tovarăşii Petre Tomoroga, directorul staţiunii experimentale agricole „Valul lui Traian“, şi generalul maior Ioan Şerb, au mulţumit pentru Înaltele distincţii acordate. (Agerpres) In cinstea zilei de 23 August se vor da in folosinţă blocul C. I şi B. II, din cvartalul de locuinţe muncitoreşti din bulevardul Muncii din Capitală, care au respectiv, 27 şi 24 apartamente. In clişeu: vederea blocurilor muncitoreşti din Bulevardul Muncii. Foto: D NEGOIŢA A început fabricarea in serie a tractoarelor UTOS-27 La uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, după probele făcute a început fabricarea în serie a tractoarelor universale din noul tip U.T.O.S. 27, de curind realizat. Noile tractoare destinate să acţioneze cultivatoarele şi combinele de porumb şi alte maşini agricole folosite la întreţinerea culturilor prăşitoare vor fi folosite în toamna acestui an la recoltarea porumbului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinelor se străduiesc să termine primul lot de tractoare U.TO.S.-27 pînă la 23 August. (Agerpres) -----QX/--------- Aplicarea carotajului radioactiv la sondele de gaz metan Un colectiv de tehnicieni de la baza înfiinţată de curind la Mediaş a întreprinderii de carotaj şi perforări Ploeşti a aplicat experimental cu rezultate pozitive carotajul radioactiv la primele sonde de gaz metan de la Nadeş şi Noul Săsesc. In urma acestor rezultate, carotajul radioactiv se va extinde ca procedeu de bază și la sondele de gaz metan. Artişti amatori au plecat în Bulgaria Ieri seara, in Gara de Nord, muncitori, tehnicieni, funcţionari de la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie au condus formaţiile artistice din întreprindere care au plecat spre Sofia. Aritiştii amatori — corul, orchestra de muzică populară, echipa de dansuri — au primit invitația de a participa la festivitatea Zilei feroviarilor bulgari. Un nou prilej de întărire a prieteniei între popoare, între feroviarii români și bulgari. 1 Rovinari - azi Pe locurile unde se află azi exploatarea carboniferă Rovinari. In urmă cu ani se întindea o imensă cîmpie. Intr-una din zile liniștea cîmpului a fost spartă de zgomotul unor mașini cum nu mai fuseseră văzute pe aici. — Se zice că pămîntul este plin cu cărbune... — spuneau oamenii. Locuitorii din comună şi din satele învecinate au venit să lucreze la mină. S-au angajat mulţi. Citeva sute. S-au obişnuit cu maşinile şi acum ştiu să le mînuiască cu dibăcie. N-a fost uşor, fireşte ! De la plug să treci pe excavator, să supraveghezi bunul mers al benzilor transportoare... Zile de învăţătură, de dăruire totală meseriei, de frămîntare, a cerut aceasta. Cei veniţi de pe alte şantiere, şi, in special, din Valea Jiului, i-au ajutat să se califice, să îndrăgească munca de miner, să învingă mai uşor greutăţile. Ilie Doicaru se află în întrecere cu excavatoristul Gheorghe Burgău. Lupta pentru întîietate este eprigallie, fost pînă nu de mult ,,elev", îşi întrece uneori „profesorul“. Şi ca el sînt mulţi. Mihai Bîră, Ion Ionică, Ion Bociu, fac cinste întreprinderii. Aceşti oameni extrag zilnic cantităţi mari de cărbune de bună calitate, — „întîia" cum spun ei. Graficul de producţie confirmă aceasta. In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea „Zilei Minerului“, s-au extras în luna iunie, aproape 500 tone de cărbune în plus, iar în primele 24 de zile din iulie s-au livrat mai bine de 7.000 tone lignit. Tot din grafic aflăm că productivitatea muncii a crescut cu 17 la sută, iar cărbunele scos a costat cu 7 la sută mai puţin decit preţul planificat. In cariere procesul de exploatare este mecanizat în proporţie de 98,2 la sută, iar transportul cărbunelui este complet mecanizat. .iiiiimimiimiiiiimiiiiiiiiimiiiiiniiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiimiiiiimiiii,. In întîmpinarea „Zilei Minerului11 Perforatoarele manuale au fost înlocuite cu cele mecanice. Puternicele excavatoare S. E. 3 de fabricaţie sovietică, lucrează fiecare cu zeci de oameni. Tehnica nouă şi-a găsit prieteni buni aici la Rovinari. In biroul ingineruului-şef erau strînşi mai mulţi oameni. Pe masă se aflau o hartă a şantierului şi mai multe coaie de hîrtie pline cu cifre. Pe hartă cineva haşurase cu un creion roşu, partea de nord. Discuţiile se purtau în jurul subiectului: cum s-ar putea evacua de pe această suprafaţă de teren, apa rezultată în urma precipitaţiilor atmosferice şi cea provenită din izvoare? — Pompele nu au dat rezultate. Nu trag toată apa. — Să încercăm s-o colectăm cu ajutorul canalelor. — Nici aşa nu vom face mare lucru. — Soluţia cea mai bună ar fi să construim un tomp, (puţ) cu o adîncime de 8 metri. _ — Ideia nu-i rea... Şi încercările nu au rămas zadarnice. Propunerea inginerului Ion Jitaru şi a tehnicianului Emanoil Bocancios, s-a dovedit bună. Rezultatul: citeva hectare de teren inundat au fost date în exploatare şi astfel vor putea fi livrate economiei naţionale încă 100.000 tone de cărbune. Iniţiatorii şi cei care au executat lucrarea au hotărît ca această realizare să se adauge altora înscrise în cinstea „Zilei Minerului“. Tot din discuţii, calcule şi frămîntări, s-a născut şi ideea de a se construi — pentru prima dată în ţara noastră — o staţie de spălare a lignitului (propunerea unui colectiv de tehnicieni şi muncitori condus de inginerul Grigore Gheorghiu). Ea face ca puterea calorică a cărbunelui să sporească considerabil, aducînd anual economii de milioane de lei. Propuneri se fac mereu. Una mai importantă decit cealaltă. Ele se vor aplica intr-un viitor apropiat. Un grup de ingineri şi tehnicieni de la Rovinari ,caută un sistem pentru ca suprafeţele de teren din care s-a extras cărbunele, să fie redat agriculturii. Cercetători de la Academia R.P.R. studiază proprietăţile prafului de lignit de la această exploatare, spre a fi folosit ca îngrăşămînt chimic pentru agricultură... Satul Rovinari era o aşezare săracă. Case mici lucrate în paiantă, uliţe strimte şi gloduroase. Acum au apărut aici blocuri mari, frumoase, confortabile, străzile sunt asfaltate, au trotuare. Noii aşezări, locuitorii i-au pus numele „Oraşul minerilor". Şi el nu este mic. Numără zeci de locuinţe (numai anul acesta s-au dat în folosinţă 60 de apartamente), citeva blocuri pentru necăsătoriţi (în care locuiesc cca. 200 mineri), un club, cinematograf, magazine, un parc, o staţie de radioamplificare cu zeci de difuzoare, instalate pe străzi (mai puţine în casele minerilor, căci majoritaea locuinţelor au aparate de radio). L. BĂRBIERI și M. MEREANU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Craiova (Continuare In pag. 2-a) ★ Din partea C. C. al P. M. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adincă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a Încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R.P. Romîne Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adincă durere încetarea din viaţă a tovarăşului Teodor Iordăchescu, deputat în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine. I Teodor Iordăchescu In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat în Marea Adunare Naţională. Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în rîndurile mişcării muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autorităţilor burghezo moşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Potemkin“. Membru al Partidului Social-Democrat, avînd sarcini de răspundere in conducerea acestuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenită activitate, în special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „Socialismul“, şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916 la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîndurile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu Ţara Sovietică. Luînd parte activă la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secretar general al Partidului Social Democrat, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Partidului Social Democrat, care a colaborat la acţiunea dusă de Partidul Comunist Român pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unis Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din februarie 1948, el al fost ales membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi reales în aceeaşi calitate la Congresul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947—- 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfatul popular al oraşului Bucureşti în anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducător ,al Universităţii serale de marxism-leninism de pe Ungă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democratpopular, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale R. P. Romine. Moartea sa înseamnă o grea pierdere pentru partid şi pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie şi luminoasă în inimile noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tov. Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarășului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al P.R., P. Niculescu- Mizil, membru al CC. al P.M.R., Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu, comunică: Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor Iordăchescu azi 1 august între orele 9—13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. Echipe ale Academiei R. P. Romîne în Ţara Haţegului In satul Nucşoara din raionul Haţeg, lucrează în prezent o echipă a Centrului de cercetări antropologice al Academiei R.P.R., sub conducerea academicanului prof. dr. Şt. Mihcu. Echipa face cercetări în următoarele domenii: antropometrie, tipologie, serologie, dactiloscopie, genealogii de familii. In afară de acestea, se cercetează şi mediul de viaţă şi în special factorii economici şi sociali. Pe lingă echipa amintită, funcţionează şi una medicală de consultaţii şi tratamente pentru boli interne, endocrinologie, stomatologie şi analize biologice, precum şi o farmacie dotată cu medicamente de specialitate ce se distribuie gratuit. Aceste cercetări au ca scop a se face o diagnosticare în masă a boiior existente şi a se lua măsuri de tratament la cel mai înalt nivel ştiinţific, echipa fiind compusă din personal medical din cadrul Academiei R.P.R. şi al Institutului Medico-Farmaceutic. Andrei Năstase corespondent voluntar -pop- Nou record mondial IOLANDA BALAŞ — 1,81 m. Pentru a treia oară In decurs de două luni, talentata noastră atletă Iolanda Balaş doboară recordul lumii la proba de săritură in înălţime trecînd de data aceasta peste ştacheta ridicată la 1,81 m. Excepţionala performanţă a fost realizată joi pe stadionul de vară de la Poiana Statin cu ocazia unui concurs de selecţie al lotului romin in vederea campionatelor europene de atletism de la Stockholm. Iolanda Balaş a inceput tentativa de doborire a recordlui mondial la înălţimea de 1,60 m. Cu mare uşurinţă ea a sărit succesiv din prima încercare 1,70 m., 1,75, şi 1,70 m. Ştacheta a fost aşezată apoi la 1,81 m. Primele două încercări sunt ratate dar Iolanda nu renunţă şi intr-un stil impecabil izbuteşte să treacă la cea de a treia încercare, corectind cu 1 cm. propriul său record mondial, stabilit la 22 iunie la Cluj. I