Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-14 / nr. 3407

La Combinatul siderurgic Hunedoara WTAI-mai mul şi mai b­­en • In 9 luni de activitate s-au dat peste plan: 47.515 tone minereu de fier aglomerat • 27.626 tone cocs metalurgic • 2 501 tone fontă • 23.274 tone oţel Martin şi electric • 16.132 tone laminate • 14.332.000 lei economii prin reducerea preţului de cost In scopul ridicării productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al metalului, siderurgiştii de la Hunedoara au pornit anul acesta o largă acţiune pentru folosirea mai bună a capacităţii de producţie a agregatelor şi reducerea sistematică a consumurilor de materiale sub cantităţile nor­mate pe tona de fontă şi otel. Ei au stabilit că, pe baza mobilizării rezer­velor interne, productivitatea muncii poate să crească in acest an cu cel puțin 5 la sută față de cifra planificată, iar la preţul de cost se pot rea­liza economii de 40,51 lei pe tona de oţel, 28,50 lei pe cea de fontă şi 10,15 lei pe cea de minereu de fier aglomerat. Pentru reuşita acţiunii, conducerea tehnico-administrativă a combinatului şi comitetul de întreprindere au elabo­rat măsuri concrete menite să ducă la îmbunătăţirea întregii activităţi de producţie. Activitatea sindicală — strîns legată de nevoile producţiei Comitetul de întreprindere, ţinînd seamă de recomandările făcute în con­ferinţa pentru alegerea sa, a manifes­tat multă preocupare pentru îmbună­tăţirea întregii munci sindicale, astfel ca ea să răspundă sarcinilor ce stau în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din cadrul combinatului. In primul rînd el s-a ocupat de instrui­rea temeinică a întregului activ sin­dical, în toate problemele, şi de îmbo­găţirea cunoştinţelor sale tehnice şi economice. Ca urmare, în scurt timp s-a remarcat o îmbunătăţire substan­ţială a activităţii sindicale. Prin ridi­carea rolului şi autorităţii consfătuiri­lor de producţie, participanţii la ele au putut lua hotărîri asupra mul­tor probleme de primă importan­ţă pentru buna desfăşurare a procesului de producţie. Stabilirea în mod ştiinţific a capacităţii rea­le de producţie a fiecărui agre­­gat şi a cantităţilor limite de mate­riale, • combustibil, energie electrică, aer comprimat necesare pentru produ­cerea unei tone de fontă, oţel, lami­nate, cocs etc., analizarea zilnică a realizării preţului de cost operativ pe fiecare element în parte, organizarea mai bună a transporturilor interne pentru deservirea la timp cu mate­riale a locurilor de muncă, sînt numai cîteva din problemele dezbătute în con­sfătuirile de producţie. Aceasta cît şi hotărîrile luate au stat la baza acţiu­nii pornite aci pentru ridicarea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită ridicării rolului şi autori­tăţii consfătuirilor de producţie, între­cerea socialistă în toate secţiile com­binatului a căpătat un caracter viu, ea a devenit permanentă, avînd obiec­tive concrete, mobilizatoare, axate pe îndeplinirea şi depăşirea zilnică a pla­nului de producţie de fiecare schimb, brigadă şi echipă. Angajamentele oţelarilor, laminatori­­lor, cocsarilor şi aglomeratoriştilor de minereu de a realiza zilnic peste in­dicii planificaţi de utilizare a cuptoa­relor cel puţin 300 kg oţel pe metru pătrat-suprafaţă-vatră-cuptor, de a la­mina în fiecare schimb cel puţin 8 tone oţel în plus, de a asigura zilnic pen­tru furnale cel puţin 50 tone cocs şi 100 tone minereu de fier aglomerat peste plan, au fost îndeplinite şi de­păşite. Acest lucru a contribuit la atin­gerea unor indici înalţi de utilizare a agregatelor, la ieftinirea preţului de cost al metalului. La conducerea agregatelor — cadre bine pregătite Analizîndu-se situaţia rebuturilor, problema depăşirii consumurilor spe­cifice de materiale şi aceea a opririlor accidentale ale agregatelor înregistrate anul trecut, s-a constatat că ele s-au datorat în mare măsură muncitorilor cu o mai slabă calificare profesională. Pentru aceştia, în majoritatea secţii­lor s-au organizat cursuri de ridicare a calificării. In scopul bunei desfăşu­rări a acestora, comitetul sindical şi conducerea combinatului au atras pe cei mai buni ingineri şi tehnicieni, care predau muncitorilor lecţii teore­tice şi practice, învăţîndu-i cum tre­buie să muncească pentru a evita re­buturile, risipa de materiale şi deran­jamentele la agregate. Tot în scopul ridicării calificării muncitorilor, la colţurile roşii din oţe­­lărie, de la uzina cocso-chimică şi de la fabrica de aglomerare a minereului de fier s-au ţinut conferinţe tehnice legate de specificul locurilor de muncă, precum şi conferinţe cu carac­ter economic pentru cunoaşterea căi­lor de creştere a productivităţii mun­cii şi de reducere a preţului de cost. De asemenea, au fost organizate schimburi de experienţă unde fruntaşi în producţie au vorbit despre meto­dele folosite de ei în muncă. Comisiile culturale de pe lîngă comitetele de sec­ţii au organizat şi concursuri gen „Cine ştie cîştigă“, axate pe însuşirea tehnicii înaintate în siderurgie; „Joia oţelarilor“, în cadrul căreia cei mai pregătiţi ingineri dau consultaţii asu­pra rezolvării ştiinţifice a problemelor puse de procesul tehnologic. Ridicarea continuă a calificării mun­citorilor pentru a putea face faţă agre­gatelor moderne pe care le deservesc, a avut şi are ca efect îmbunătăţirea calităţii oţelului, fontei, laminatelor şi cocsului, precum şi atingerea de către toate schimburile, brigăzile şi echipele a unor indici ridicaţi de utilizare a volumelor şi suprafeţelor de producţie a agregatelor. La oţelăria Martin I, de pildă, unde lucrează în majoritate tineri ca cei din echipele lui Alexandru Nojogan, Constantin Mogonea, Dumi- A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare in pag. 2-a) liană- jj * s 5» OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OO OO O»" $ Colectivul de muncitori de lag­­jj garajul auto Dodeni, de pe lingă 8 8 Direcția generală a hidrocentralei § jj „V. I. Lenin"-Bicaz, aduce o con-1 jj tribuţie însemnată la îndeplinirea 8 8 planului de construcţii pe acest 3 \ mare şantier. jj Clişeul­ nostru înfăţişează un 8 8 grup de şoferi fruntaşi din această jj X unitate. De la stingă la dreapta : jj­­ Constantin Nicolau, Ştefan Ioniţă, g 8 Grigore Samoilă şi Grigore Buru- jj Schimb de experienţă între inovatori In zilele de 10 şi 11 octombrie a avut loc la Oraşul Stalin un schimb de experienţă intre inovatorii de la Trustul V construcţii şi montaj şi con­structorii din unităţile de construcţii aparţinînd Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii şi din unităţile sfaturilor populare regionale, precum şi cercetători de specialitate. S-au făcut demonstraţii practice cu unele instalaţii şi aparate realizate de constructorii de la Trustul V construc­ţii şi montaj, printre care instalaţia de transportare pneumatică a betoa­­nelor, aparatul pentru lichefierea va­rului ,pastă şi altele, care contribuie la grăbirea ritmului construcţilor şi la reducerea preţului de cost. Participanţii au vizitat expoziţia de inovaţii organizată cu acest prilej şi şantierele de locuinţe din Oraşul Stalin, unde se aplică experimental noua metodă de construcţie de turnare a betonului monolit în cofraje de alu­miniu, noile metode de finisare a lo­­cuinţelor prin folosirea materialelor plastice, ca tapete, pardosele şi altele. (Agerpres) rrotezari am toate ţările, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. — nr. 3407 Marți 14 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Se «Unde Iniţiativa muncitorilor de la mina „laneş Herbak“ din Cluj Prin reducerea indicilor de consum CLUJ 13 (Agerpres). — Iniţiativa muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor de la uzinele „laneş Herbak“ : „Să realizăm la, cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară“, a fost îmbrăţişată de colectivele altor patru întreprinderi industriale din re­giune. Muncitorii uzinelor metalurgice „U­­nirea“ s-au angajat printre altele să economisească trimestrial, prin reduce­rea indicilor de consum, câte 5 tone de fontă şi 200 tone amestec de formare, nisip nou şi vechi, şi să reducă cu 5 la sută consumul de semifabricate din oţel pentru piesele forjate. Muncitorii fabricii de confecţii „Fla­­căra“ s-au angajat să reducă în anul 1959 consumul de stofă cu 1,5 cm şi consumul de căptuşeală cu 3,5 cm la fiecare costum. Ei vor economisi ast­fel 3.555 m stofă din care se vor pu­tea confecţiona 1.300 costume bărbă­teşti şi 7.110 m căptuşeală, necesară pentru 6.450 costume. De asemenea, ei s-au angajat să economisească mate­rial auxiliar în valoare de 25.000 lei. Colectivul fabricii de porțelan s-a angajat să realizeze în actualul tri­mestru, prin reducerea indicelui de consum la materia primă, economii în valoare de 50.000 lei. Vor economisi peste 700.000 lei Colectivul de muncă al fabricii „Nikos Beloiannis“ din Timişoara a primit cu însufleţire iniţiativa lansa­tă de muncitorii de la uzinele „Janos Herbak“ din Cluj de a realiza la cît mai multe produse cele mai m­oi con­sumuri specifice şi cea mai bună ca­litate pe ţară Luînd în discuţie posi­bilităţile de aplicare a acestei iniţia­tive, colectivul fabricii „Nikos Beloian­nis“ a constatat că în primele 9 luni ale anului el a realizat prin micşora­rea consumurilor specifice o economie de 504.106 dm2 piele feţe, 138.988 dm2 căptuşeală de piele, 2.910 m.l. căptu­şeală de pînză şi alte materiale. Cu toate acestea, mai are multe rezerve nefolosite pe care poate să le valo­rifice. Colectivul fabricii s-a angajat ca în 1959 să obţină — faţă de media consumurilor specifice realizate în 1958 — o economie de 1.295 m2 piele feţe, 514 m2 piele feţe pentru pantofi copii, 11976 kg talpă piele, 8.337 kg. talpă microporoasă şi altele. Pentru realizarea consumurilor specifice mic­şorate muncitorii au propus o serie de măsuri tehnico organizatorice, prin­tre care crearea de noi modele de pantofi cu consumuri de piele redusă, reglarea corectă a maşinii de impreg­nat pînză, confecţionarea unor cuţite speciale pentru ştanţarea pieselor mari de la pantofi şi altele. Valoarea totală a economiilor ce se vor realiza în 1959 prin reducerea consumurilor specifice va atinge suma de 729.555 lei. (Coresp. „Munca") S-au pregătit intens pentru buna funcţionare a universităţii populare muncitoreşti . Foto: D. NEGOIŢA Colectivul de conducere al Universităţii populare muncitoreşti „Gri­­viţa Roşie" din Capitală şi-a început activitatea încă dinainte de începerea cursurilor. O grijă deosebită s-a acordat materialului bibliografic, care tre­buie să se găsească în număr suficient la dispoziţia cursanţilor. Pentru a­­ceasta, inginerul Dumitru Puţinelu, sudorul Gheorghe Baciu din colectivul de conducere al universităţii, şi bibliotecara şefă a clubului (în clişeul de sus) au verificat materialul bibliografic existent, urmînd ca ulterior să se procure cărțile care lipsesc. - 2­00­0 -Adunări festive consacrate „Zilei petrolistului Duminică au avut loc în schelele şi rafinăriile petrolifere din regiunea Ploeşti adunări festive consacrate Zilei petrolistului. Cu acest prilej au fost înmînate unui număr mare de petrolişti insigne de fruntaş în pro­ducţie acordate de Ministerul Indu­striei Petrolului şi Chimiei şi Sindi­­catul muncitorilor din petrol, chimie, gaz metan. In cadrul adunărilor fe­stive din rafinăriile oraşului Ploeşti au fost înmînate 780 de diplome de onoare petroliştilor care s-au eviden­ţiat în întrecerea socialistă pentru valorificarea optimă a ţiţeiului. La cluburile muncitoreşti din schele şi rafinării au fost prezentate în cursul zilei de duminică programe artistice. Pentru a doua oară fruntaşă pe ramură Duminică a fost decernat „Steagul Roşu“ de întreprindere fruntaşă pe ramura lignit şi huilă, pentru a doua oară consecutiv, exploatării carboni­fere „Voievozi“ din cadrul trustului Ardealul. Minerii de la această ex­ploatare au dat patriei pe primul se­mestru în această perioadă cu 3.054 tone mai mult lignit decît prevedea planul. Productivitatea muncii pe cap de muncitor a sporit cu 4,19 la sută, iar economiile realizate prin reduce­rea prețului de cost se cifrează la 449.000 lei. ■-----------------OOO----------------­Recoltarea culturilor tîrzii se apropie de sfîrşit Recoltarea culturilor tîrzii conti­nuă intens pe tot cuprinsul ţării. In multe comune, raioane şi chiar re­giuni recoltarea unor culturi s-a ter­minat. Pînă acum porumbul a fost cules de pe 75 la sută din suprafaţa cul­tivată. In regiunile Craiova, Su­ceava şi Piteşti strînsul acestei cul­turi este aproape terminat. Toate gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din regiunea Craiova au terminat culesul porumbului. Floarea soarelui a fost recoltată in proporţie de 95 la sută. In regiunile Ploeşti şi Suceava recoltarea acestei culturi a fost terminată, iar în regiu­nile Constanţa, Bacău, Piteşti, Cra­iova, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Bucu­reşti, Hunedoara şi Stalin strînsul florii-soarelui se apropie de sfîrşit. Bazele de recepţie au preluat o însemnată cantitate de floarea-soa­­relui contractată în acest an cu pro­ducătorii. Paralel cu recoltarea şi predarea florii-soarelui contractată, se asigură de pe acum sămînţa din solurile cele mai productive pentru însămînţările din anul viitor. Recoltarea cartofilor a fost reali­zată de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată. Această lucrare este mai avansată în regiunile mari cultivatoare de cartofi, cum sunt Stalin, Suceava, Baia Mare şi Regiu­nea Autonomă Maghiară. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 62 la sută. Se desfă­şoară intens secerişul şi treierişul o­­rezului şi recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor. (Agerpres). Gospodăriile agricole de stat din regiunea Ploeşti au terminat însămînțările Mecanizatorii din gospodăriile agri­cole de stat din regiunea Ploeşti au intensificat în ultimele zile lucrul pe ogoare. Aceasta a făcut ca în cursul zilei de 11 octombrie, cu excepţia a 220 ha. ce vor fi însămînţate în ogoa­re­ verzi, să termine lucrările de însă­­mînţări prevăzute pentru toamna ace­stui an. In comparaţie cu aceleaşi e­­poci de anul trecut, acum atît grîul cît şi orzul au fost semănate cu 20 de zile mai devreme. In această acţiune merită evidenţia­tă munca mecanizatorilor de la gos­podăriile agricole de stat Bilciureşti, Rîfov, Răzvad, Ceptura, care au ter­minat printre primele pe regiune în­­sămînţările de toamnă. In prezent me­canizatorii lucrează de zor pentru re­coltarea norumbului ce a mai rămas pe cca. 25 la sută din suprafaţă şi la efectuarea arăturilor adinei de toamnă. Pe măsură ce tractoarele rămîn dis­ponibile ele sînt puse la dispoziţia sta­ţiunilor de maşini şi tractoare pentru a fi folosite în gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. (Coresp. „Munca") 8.300 kg. boabe porumb la hectar GALAŢI (Coresp. „Munca“). — O cifră prin ea însăşi grăitoare: 8.300 kg. porumb boabe la ha.! Iată rodul muncii entuziastului grup de experi­mentatori de la G.A.S. Brateş, regiu­nea Galaţi. Insuşindu-şi cuceririle şti­inţei ei au folosit anul acesta pe un lot experimental microelemente în cul­tura porumbului : uraniu, bor, molib­den, cupru şi zinc. Această metodă înaintată, întrebuinţată în urma sfa­turilor primite de la Institutul de Cer­cetări Agronomice (secţia chimie) din Iaşi, a făcut ca recolta obţinută pe lo­tul respectiv să fie cuprinsă între 7.200 —8.300 kg. boabe la ha. Folosirea a­­cestor procedee chimice n-a știrbit cu nimic proprietățile porumbului, valoa­rea sa nutritivă rămînînd aceeași. Din răsărit ne-a­ venit cu secole în urmă lumina primelor tiparniţe. Şi tot de acolo primim mesajul înălţător al literaturii sovietice, minunatele o­­pere ale realismului socialist. Tezaurul de aur al cărţilor sovietice ne comunică ideile avansate şi gene­roase ale umanismului socialist, ab­negaţia şi entuziasmul constructori­lor infăptuirilor mari pentru om, pa­triotismul socialist şi totodată aces­te cărţi ne oferă şi un răspuns la în­trebările imediate ale vieţii. De aceea, cu fiecare carte sosită de pe meleagurile însufleţite de Marele Octombrie avem un prieten mai mult. Oare poeziile lui Maiakovski, Sci­­paciov, Tvardovs­­ki sau Tihonov nu au devenit inir.o măsură si bunuri spirituale ale po­porului nostru ? Romanele lui Gor­­ki, Şolohov, Ale­xei Tolstoi, Fadeev, Furmanov, Os­trovski, Leonov, Fedin, Ehrenburg, Panova, Beck şi atitia alţii nu s-au împămîntenit şi in tara noastră ? E suficient să amintim de poeziile lui Maiakovski sau de romanul „Pămînt desţelenit" al lui Solohov. Operele sovietice, care pledează pentru ideile mari şi nobile ale epo­cii noastre, pătrunse de un înalt spi­rit partinic, deschid şi cititorului de la porţile Dunării perspectiva învio­rătoare a unei Istorii noi şi demne, consecinţă a marilor victorii din Oc­tombrie 1917, anul care a cutremurat şi schimbat mersul omenirii. Oare spiritul militant şi activ al li­teraturii sovietice nu a ajutat pe creatorii noştri în combaterea hotă­­rîtă a revizionismului, precum şi la clarificarea unor probleme de creaţie pentru reflectarea veridică a realită­ţii, a actualităţii în operele proprii ? Neîndoios că răspunsul nu poate fi decît afirmativ. De altfel, nu e un secret pentru ni­­meni că ,de pildă, numeroşi fruntaşi în producţie din ţara noastră şi-au însuşit tehnica înaintată din cărţile sovietice de specialitate. Şi tot nu e un secret pentru nimeni că preţioasele traduceri din literatu­ra sovietică le întîlnim pe masa pes­­carului de pe ţărmul Mării Negre, pe masa plugarului din Bărăgan, in sa­lopeta minerilor şi petroliştilor, în traista păstorilor şi a­­Spinărilor de pe culmile Carpafilor şi în vestonul tanchistului şi grănicerului nostru. Figura luminoasă a lui Vasili Tiorkin a devenit populară şi în rîndurile os­taşilor noştri. Figura energică şi pasiunea crea­­toare a lui Pavel Korceaghin sunt un exemplu luminos care însufleţeşte în luptă şi muncă tineretul patriei noastre. . Pentru aceasta, fără seamăn trebuie să fie omagiul nostru datorat cărţii şi scriitorilor sovietici, un omagiu care să amintească recunoştinţa manifes­tată faţă de literatura sovietică de un soldat pe fron­­tul din apropierea Leningradului, ia­tă ce mi-a poves­tit Vera Imber, acum cîţiva ani în urmă. In timpul luptelor din iarna lui 1942, o patru­lă de cercetaşi so­vietici a fost Încercuită de hitlerişti. Din cei cinci oameni, după cîteva zile de luptă, n-a mai rămas decit un singur ostaș. Pesmete de răz­boi se terminaseră de mult, apa o înlocuise cu zăpada înnegri­tă de fumul exploziilor. Soldatul a mai găsit Intr-un buzunar un pumn de tutun. Dar nu avea hîrtie să-și facă o­fgari. Și-a adus aminte că într-un buzunar avea o povestire scurtă a lui Ehrenburg, publicată in ziarul de front. Era povestirea sa pre­ferată. S-a hotărlt să rupă o bucată din hîrtie, să-şi facă o ţigară. Cu mina aproape îngheţată, a început să sfîşie ziarul. Dar mina s-a oprit. Cercetaşul iubea prea mult povesti­rea ca s-o rupă. Numai cine a cunos­cut războiul pe pielea lui ştie ce în­seamnă o ţigară în asemenea situa­ţie ! A murit cu mina îngheţată, ti­­nlnd aproape de Inimă foaia de ziar cu povestirea. Foaia de ziar era ne­atinsă-Poate fi un omagiu mai preţios ca acesta . In acest fapt obişnuit şi de amănunt descifrăm dragostea şi res­pectul pe care omul sovietic le nu­­treşte faţă de creatorii săi, faţă de cărţile sovietice atît de îndrăgite astăzi şi pe meleagurile patriei noas­tre. NICOLAE TAUTU Laureat al Premiului de Stat ■OOO Lucrările sesiunii Comitetului administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri In zilele de 12-13 octombrie s-au desfăşurat în sala de consiliu a Insti­tutului agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală lucrările sesiunii Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. Membrii Comitetului Admi­nistrativ al U.I.S.M.A.F. au definitivat rapoartele asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi a celei de-a doua Conferinţe Mondiale a muncito­rilor agricoli şi forestieri care va avea loc la Bucureşti între 16 şi 19 octom­brie. (Agerpres) PREFĂ­CERI... Mă aflam deunăzi la I.F.E.T. Curtea de Argeş. Aici l-am cunoscut, printre alţii, pe muncitorul David State. Om simpatic şi vorbăreţ, acest State ! E oricînd gata să-ţi povestească ore în şir despre viaţa muncitorilor din pădure. Cunoaşte pe de rost schimbă­rile petrecute aici în cursul anilor. A avut şi timp pentru asta. De trei de­cenii lucrează numai în pădure. In comparaţie cu alţii mai tineri, State cunoaşte ceva în plus, şi anume : viaţa amară din timpul ciocoilor. Despre aceasta vorbeşte cel mai mult tuturor acelora ce n-au apucat acele vremuri. Mi-a povestit şi mie cîteva crîmpeie. A început cu... ......In ruptul capului nu aş vrea să uit „raiul capitalist“. Nu ştii dumnea­ta cîte înduram noi pe atunci. Pentru scoaterea buştenilor ne băgăm în apă pînă la genunchi fără nici un fel de echipament­­ de protecţie. Ştii ce în­seamnă asta? Moarte curată ! Acum însă avem cizme de cauciuc, mantale de ploaie, iar pentru iarnă ni se dau pufoaice. Şi ce eforturi depuneam noi ! Mecanisme nu erau, de aceea munca era istovitoare. Am fost martorul mul­tor jertfe omeneşti. Stăpînirea de a­­tunci nu lua nici cele mai simple mă­suri pentru apărarea vieţii şi sănătăţii tăietorilor de pădure. Astăzi, după cum o să vedeţi, s-au făcut multe lu­cruri pentru noi. Partidul are grijă de oamenii muncii! Din aceste aduceri aminte se des­prinde limpede mizeria în care munci­torii forestieri au trăi­t şi muncit sub capitalism, pe care nu-1 interesa decît profitul maxim. Vieţile distruse nu erau numărate de nimeni. Bani să iasă ! — asta era lozinca pe atunci. Dar astăzi, după cum bine spune muncitorul David State, partidul are grijă de oameni. In cadrul I.F.E.T.-ului Curtea de Argeş condiţiile de muncă şi de trai s-au schimbat fundamental. Mărturie grăitoare sunt sumele mari ce se investesc în acest scop. Numai în primele trei trimestre din acest an s-au alocat 700.000 lei pentru procurarea de echipament de protecţie şi uzură. Mult se preocupă organele administrative şi cele sindicale şi de reducerea efortului fizic al muncitorilor. Ca urmare, pe valea Argeşului, la gurile de exploata­re Domneşti şi Valea Lupului, bătrî­­nul joagăr, care decenii de-a rîndul a stors vlaga muncitorului forestier, a fost înlocuit în bună parte cu fierăstra­ie mecanice. Un aport însemnat la uşurarea mun­cii de transport îl aduc puternicele tractoare R.D. 35. Din locurile primej­dioase pentru om buştenii sunt scoşi acum cu ajutorul troliilor acţionate de tractoare. Astfel, operaţiunea care îna­­inte cerea numeroase jertfe omeneşti este astăzi mecanizată, iar sănătatea şi viaţa muncitorilor sunt apărate. Dacă în trecut secţionarea şi debitarea tra­verselor se făceau manual — (capita­liştii nu aveau interes să investească bani în maşini deoarece mîna de lucru era foarte ieftină) — astăzi aceste lu­crări se fac în staţii mecanizate. In prezent funcţionează şapte asemenea staţii, ceea ce înseamnă că efortul oa­menilor este mult uşurat, iar produc­tivitatea incomparabil mai mare. S-a schimbat viaţa muncitorilor forestieri ...Când a aflat de unde sunt, Dumi­tru Dascălu, un alt muncitor vechi, mi-a spus : — Să scrii, tovarășe, că nu numai cu munca am dus-o rău, ci și cu traiul. Poate ai auzit despre vechile bordeie ION DOROBANȚUI (Continuare in pag. 3­ a) ȘCOALA SILVICA RIMNICU VÎLCEA cu o capacitate de 250 locuri, 2 la­boratoare, bibliotecă, duşuri, săli de clasă, dependinţe etc. întreaga construcţie va fi gata la sfîrşitul anului acesta. In clişeu : aspect exterior al noii şcoli.

Next