Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-14 / nr. 3407
La Combinatul siderurgic Hunedoara WTAI-mai mul şi mai ben • In 9 luni de activitate s-au dat peste plan: 47.515 tone minereu de fier aglomerat • 27.626 tone cocs metalurgic • 2 501 tone fontă • 23.274 tone oţel Martin şi electric • 16.132 tone laminate • 14.332.000 lei economii prin reducerea preţului de cost In scopul ridicării productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al metalului, siderurgiştii de la Hunedoara au pornit anul acesta o largă acţiune pentru folosirea mai bună a capacităţii de producţie a agregatelor şi reducerea sistematică a consumurilor de materiale sub cantităţile normate pe tona de fontă şi otel. Ei au stabilit că, pe baza mobilizării rezervelor interne, productivitatea muncii poate să crească in acest an cu cel puțin 5 la sută față de cifra planificată, iar la preţul de cost se pot realiza economii de 40,51 lei pe tona de oţel, 28,50 lei pe cea de fontă şi 10,15 lei pe cea de minereu de fier aglomerat. Pentru reuşita acţiunii, conducerea tehnico-administrativă a combinatului şi comitetul de întreprindere au elaborat măsuri concrete menite să ducă la îmbunătăţirea întregii activităţi de producţie. Activitatea sindicală — strîns legată de nevoile producţiei Comitetul de întreprindere, ţinînd seamă de recomandările făcute în conferinţa pentru alegerea sa, a manifestat multă preocupare pentru îmbunătăţirea întregii munci sindicale, astfel ca ea să răspundă sarcinilor ce stau în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din cadrul combinatului. In primul rînd el s-a ocupat de instruirea temeinică a întregului activ sindical, în toate problemele, şi de îmbogăţirea cunoştinţelor sale tehnice şi economice. Ca urmare, în scurt timp s-a remarcat o îmbunătăţire substanţială a activităţii sindicale. Prin ridicarea rolului şi autorităţii consfătuirilor de producţie, participanţii la ele au putut lua hotărîri asupra multor probleme de primă importanţă pentru buna desfăşurare a procesului de producţie. Stabilirea în mod ştiinţific a capacităţii reale de producţie a fiecărui agregat şi a cantităţilor limite de materiale, • combustibil, energie electrică, aer comprimat necesare pentru producerea unei tone de fontă, oţel, laminate, cocs etc., analizarea zilnică a realizării preţului de cost operativ pe fiecare element în parte, organizarea mai bună a transporturilor interne pentru deservirea la timp cu materiale a locurilor de muncă, sînt numai cîteva din problemele dezbătute în consfătuirile de producţie. Aceasta cît şi hotărîrile luate au stat la baza acţiunii pornite aci pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită ridicării rolului şi autorităţii consfătuirilor de producţie, întrecerea socialistă în toate secţiile combinatului a căpătat un caracter viu, ea a devenit permanentă, avînd obiective concrete, mobilizatoare, axate pe îndeplinirea şi depăşirea zilnică a planului de producţie de fiecare schimb, brigadă şi echipă. Angajamentele oţelarilor, laminatorilor, cocsarilor şi aglomeratoriştilor de minereu de a realiza zilnic peste indicii planificaţi de utilizare a cuptoarelor cel puţin 300 kg oţel pe metru pătrat-suprafaţă-vatră-cuptor, de a lamina în fiecare schimb cel puţin 8 tone oţel în plus, de a asigura zilnic pentru furnale cel puţin 50 tone cocs şi 100 tone minereu de fier aglomerat peste plan, au fost îndeplinite şi depăşite. Acest lucru a contribuit la atingerea unor indici înalţi de utilizare a agregatelor, la ieftinirea preţului de cost al metalului. La conducerea agregatelor — cadre bine pregătite Analizîndu-se situaţia rebuturilor, problema depăşirii consumurilor specifice de materiale şi aceea a opririlor accidentale ale agregatelor înregistrate anul trecut, s-a constatat că ele s-au datorat în mare măsură muncitorilor cu o mai slabă calificare profesională. Pentru aceştia, în majoritatea secţiilor s-au organizat cursuri de ridicare a calificării. In scopul bunei desfăşurări a acestora, comitetul sindical şi conducerea combinatului au atras pe cei mai buni ingineri şi tehnicieni, care predau muncitorilor lecţii teoretice şi practice, învăţîndu-i cum trebuie să muncească pentru a evita rebuturile, risipa de materiale şi deranjamentele la agregate. Tot în scopul ridicării calificării muncitorilor, la colţurile roşii din oţelărie, de la uzina cocso-chimică şi de la fabrica de aglomerare a minereului de fier s-au ţinut conferinţe tehnice legate de specificul locurilor de muncă, precum şi conferinţe cu caracter economic pentru cunoaşterea căilor de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. De asemenea, au fost organizate schimburi de experienţă unde fruntaşi în producţie au vorbit despre metodele folosite de ei în muncă. Comisiile culturale de pe lîngă comitetele de secţii au organizat şi concursuri gen „Cine ştie cîştigă“, axate pe însuşirea tehnicii înaintate în siderurgie; „Joia oţelarilor“, în cadrul căreia cei mai pregătiţi ingineri dau consultaţii asupra rezolvării ştiinţifice a problemelor puse de procesul tehnologic. Ridicarea continuă a calificării muncitorilor pentru a putea face faţă agregatelor moderne pe care le deservesc, a avut şi are ca efect îmbunătăţirea calităţii oţelului, fontei, laminatelor şi cocsului, precum şi atingerea de către toate schimburile, brigăzile şi echipele a unor indici ridicaţi de utilizare a volumelor şi suprafeţelor de producţie a agregatelor. La oţelăria Martin I, de pildă, unde lucrează în majoritate tineri ca cei din echipele lui Alexandru Nojogan, Constantin Mogonea, Dumi- A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare in pag. 2-a) liană- jj * s 5» OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OO OO O»" $ Colectivul de muncitori de lagjj garajul auto Dodeni, de pe lingă 8 8 Direcția generală a hidrocentralei § jj „V. I. Lenin"-Bicaz, aduce o con-1 jj tribuţie însemnată la îndeplinirea 8 8 planului de construcţii pe acest 3 \ mare şantier. jj Clişeul nostru înfăţişează un 8 8 grup de şoferi fruntaşi din această jj X unitate. De la stingă la dreapta : jj Constantin Nicolau, Ştefan Ioniţă, g 8 Grigore Samoilă şi Grigore Buru- jj Schimb de experienţă între inovatori In zilele de 10 şi 11 octombrie a avut loc la Oraşul Stalin un schimb de experienţă intre inovatorii de la Trustul V construcţii şi montaj şi constructorii din unităţile de construcţii aparţinînd Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii şi din unităţile sfaturilor populare regionale, precum şi cercetători de specialitate. S-au făcut demonstraţii practice cu unele instalaţii şi aparate realizate de constructorii de la Trustul V construcţii şi montaj, printre care instalaţia de transportare pneumatică a betoanelor, aparatul pentru lichefierea varului ,pastă şi altele, care contribuie la grăbirea ritmului construcţilor şi la reducerea preţului de cost. Participanţii au vizitat expoziţia de inovaţii organizată cu acest prilej şi şantierele de locuinţe din Oraşul Stalin, unde se aplică experimental noua metodă de construcţie de turnare a betonului monolit în cofraje de aluminiu, noile metode de finisare a locuinţelor prin folosirea materialelor plastice, ca tapete, pardosele şi altele. (Agerpres) rrotezari am toate ţările, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. — nr. 3407 Marți 14 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Se «Unde Iniţiativa muncitorilor de la mina „laneş Herbak“ din Cluj Prin reducerea indicilor de consum CLUJ 13 (Agerpres). — Iniţiativa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la uzinele „laneş Herbak“ : „Să realizăm la, cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară“, a fost îmbrăţişată de colectivele altor patru întreprinderi industriale din regiune. Muncitorii uzinelor metalurgice „Unirea“ s-au angajat printre altele să economisească trimestrial, prin reducerea indicilor de consum, câte 5 tone de fontă şi 200 tone amestec de formare, nisip nou şi vechi, şi să reducă cu 5 la sută consumul de semifabricate din oţel pentru piesele forjate. Muncitorii fabricii de confecţii „Flacăra“ s-au angajat să reducă în anul 1959 consumul de stofă cu 1,5 cm şi consumul de căptuşeală cu 3,5 cm la fiecare costum. Ei vor economisi astfel 3.555 m stofă din care se vor putea confecţiona 1.300 costume bărbăteşti şi 7.110 m căptuşeală, necesară pentru 6.450 costume. De asemenea, ei s-au angajat să economisească material auxiliar în valoare de 25.000 lei. Colectivul fabricii de porțelan s-a angajat să realizeze în actualul trimestru, prin reducerea indicelui de consum la materia primă, economii în valoare de 50.000 lei. Vor economisi peste 700.000 lei Colectivul de muncă al fabricii „Nikos Beloiannis“ din Timişoara a primit cu însufleţire iniţiativa lansată de muncitorii de la uzinele „Janos Herbak“ din Cluj de a realiza la cît mai multe produse cele mai moi consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară Luînd în discuţie posibilităţile de aplicare a acestei iniţiative, colectivul fabricii „Nikos Beloiannis“ a constatat că în primele 9 luni ale anului el a realizat prin micşorarea consumurilor specifice o economie de 504.106 dm2 piele feţe, 138.988 dm2 căptuşeală de piele, 2.910 m.l. căptuşeală de pînză şi alte materiale. Cu toate acestea, mai are multe rezerve nefolosite pe care poate să le valorifice. Colectivul fabricii s-a angajat ca în 1959 să obţină — faţă de media consumurilor specifice realizate în 1958 — o economie de 1.295 m2 piele feţe, 514 m2 piele feţe pentru pantofi copii, 11976 kg talpă piele, 8.337 kg. talpă microporoasă şi altele. Pentru realizarea consumurilor specifice micşorate muncitorii au propus o serie de măsuri tehnico organizatorice, printre care crearea de noi modele de pantofi cu consumuri de piele redusă, reglarea corectă a maşinii de impregnat pînză, confecţionarea unor cuţite speciale pentru ştanţarea pieselor mari de la pantofi şi altele. Valoarea totală a economiilor ce se vor realiza în 1959 prin reducerea consumurilor specifice va atinge suma de 729.555 lei. (Coresp. „Munca") S-au pregătit intens pentru buna funcţionare a universităţii populare muncitoreşti . Foto: D. NEGOIŢA Colectivul de conducere al Universităţii populare muncitoreşti „Griviţa Roşie" din Capitală şi-a început activitatea încă dinainte de începerea cursurilor. O grijă deosebită s-a acordat materialului bibliografic, care trebuie să se găsească în număr suficient la dispoziţia cursanţilor. Pentru aceasta, inginerul Dumitru Puţinelu, sudorul Gheorghe Baciu din colectivul de conducere al universităţii, şi bibliotecara şefă a clubului (în clişeul de sus) au verificat materialul bibliografic existent, urmînd ca ulterior să se procure cărțile care lipsesc. - 2000 -Adunări festive consacrate „Zilei petrolistului Duminică au avut loc în schelele şi rafinăriile petrolifere din regiunea Ploeşti adunări festive consacrate Zilei petrolistului. Cu acest prilej au fost înmînate unui număr mare de petrolişti insigne de fruntaş în producţie acordate de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Sindicatul muncitorilor din petrol, chimie, gaz metan. In cadrul adunărilor festive din rafinăriile oraşului Ploeşti au fost înmînate 780 de diplome de onoare petroliştilor care s-au evidenţiat în întrecerea socialistă pentru valorificarea optimă a ţiţeiului. La cluburile muncitoreşti din schele şi rafinării au fost prezentate în cursul zilei de duminică programe artistice. Pentru a doua oară fruntaşă pe ramură Duminică a fost decernat „Steagul Roşu“ de întreprindere fruntaşă pe ramura lignit şi huilă, pentru a doua oară consecutiv, exploatării carbonifere „Voievozi“ din cadrul trustului Ardealul. Minerii de la această exploatare au dat patriei pe primul semestru în această perioadă cu 3.054 tone mai mult lignit decît prevedea planul. Productivitatea muncii pe cap de muncitor a sporit cu 4,19 la sută, iar economiile realizate prin reducerea prețului de cost se cifrează la 449.000 lei. ■-----------------OOO----------------Recoltarea culturilor tîrzii se apropie de sfîrşit Recoltarea culturilor tîrzii continuă intens pe tot cuprinsul ţării. In multe comune, raioane şi chiar regiuni recoltarea unor culturi s-a terminat. Pînă acum porumbul a fost cules de pe 75 la sută din suprafaţa cultivată. In regiunile Craiova, Suceava şi Piteşti strînsul acestei culturi este aproape terminat. Toate gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din regiunea Craiova au terminat culesul porumbului. Floarea soarelui a fost recoltată in proporţie de 95 la sută. In regiunile Ploeşti şi Suceava recoltarea acestei culturi a fost terminată, iar în regiunile Constanţa, Bacău, Piteşti, Craiova, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Bucureşti, Hunedoara şi Stalin strînsul florii-soarelui se apropie de sfîrşit. Bazele de recepţie au preluat o însemnată cantitate de floarea-soarelui contractată în acest an cu producătorii. Paralel cu recoltarea şi predarea florii-soarelui contractată, se asigură de pe acum sămînţa din solurile cele mai productive pentru însămînţările din anul viitor. Recoltarea cartofilor a fost realizată de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată. Această lucrare este mai avansată în regiunile mari cultivatoare de cartofi, cum sunt Stalin, Suceava, Baia Mare şi Regiunea Autonomă Maghiară. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 62 la sută. Se desfăşoară intens secerişul şi treierişul orezului şi recoltarea strugurilor, fructelor şi legumelor. (Agerpres). Gospodăriile agricole de stat din regiunea Ploeşti au terminat însămînțările Mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat din regiunea Ploeşti au intensificat în ultimele zile lucrul pe ogoare. Aceasta a făcut ca în cursul zilei de 11 octombrie, cu excepţia a 220 ha. ce vor fi însămînţate în ogoare verzi, să termine lucrările de însămînţări prevăzute pentru toamna acestui an. In comparaţie cu aceleaşi epoci de anul trecut, acum atît grîul cît şi orzul au fost semănate cu 20 de zile mai devreme. In această acţiune merită evidenţiată munca mecanizatorilor de la gospodăriile agricole de stat Bilciureşti, Rîfov, Răzvad, Ceptura, care au terminat printre primele pe regiune însămînţările de toamnă. In prezent mecanizatorii lucrează de zor pentru recoltarea norumbului ce a mai rămas pe cca. 25 la sută din suprafaţă şi la efectuarea arăturilor adinei de toamnă. Pe măsură ce tractoarele rămîn disponibile ele sînt puse la dispoziţia staţiunilor de maşini şi tractoare pentru a fi folosite în gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. (Coresp. „Munca") 8.300 kg. boabe porumb la hectar GALAŢI (Coresp. „Munca“). — O cifră prin ea însăşi grăitoare: 8.300 kg. porumb boabe la ha.! Iată rodul muncii entuziastului grup de experimentatori de la G.A.S. Brateş, regiunea Galaţi. Insuşindu-şi cuceririle ştiinţei ei au folosit anul acesta pe un lot experimental microelemente în cultura porumbului : uraniu, bor, molibden, cupru şi zinc. Această metodă înaintată, întrebuinţată în urma sfaturilor primite de la Institutul de Cercetări Agronomice (secţia chimie) din Iaşi, a făcut ca recolta obţinută pe lotul respectiv să fie cuprinsă între 7.200 —8.300 kg. boabe la ha. Folosirea acestor procedee chimice n-a știrbit cu nimic proprietățile porumbului, valoarea sa nutritivă rămînînd aceeași. Din răsărit ne-a venit cu secole în urmă lumina primelor tiparniţe. Şi tot de acolo primim mesajul înălţător al literaturii sovietice, minunatele opere ale realismului socialist. Tezaurul de aur al cărţilor sovietice ne comunică ideile avansate şi generoase ale umanismului socialist, abnegaţia şi entuziasmul constructorilor infăptuirilor mari pentru om, patriotismul socialist şi totodată aceste cărţi ne oferă şi un răspuns la întrebările imediate ale vieţii. De aceea, cu fiecare carte sosită de pe meleagurile însufleţite de Marele Octombrie avem un prieten mai mult. Oare poeziile lui Maiakovski, Scipaciov, Tvardovski sau Tihonov nu au devenit inir.o măsură si bunuri spirituale ale poporului nostru ? Romanele lui Gorki, Şolohov, Alexei Tolstoi, Fadeev, Furmanov, Ostrovski, Leonov, Fedin, Ehrenburg, Panova, Beck şi atitia alţii nu s-au împămîntenit şi in tara noastră ? E suficient să amintim de poeziile lui Maiakovski sau de romanul „Pămînt desţelenit" al lui Solohov. Operele sovietice, care pledează pentru ideile mari şi nobile ale epocii noastre, pătrunse de un înalt spirit partinic, deschid şi cititorului de la porţile Dunării perspectiva înviorătoare a unei Istorii noi şi demne, consecinţă a marilor victorii din Octombrie 1917, anul care a cutremurat şi schimbat mersul omenirii. Oare spiritul militant şi activ al literaturii sovietice nu a ajutat pe creatorii noştri în combaterea hotărîtă a revizionismului, precum şi la clarificarea unor probleme de creaţie pentru reflectarea veridică a realităţii, a actualităţii în operele proprii ? Neîndoios că răspunsul nu poate fi decît afirmativ. De altfel, nu e un secret pentru nimeni că ,de pildă, numeroşi fruntaşi în producţie din ţara noastră şi-au însuşit tehnica înaintată din cărţile sovietice de specialitate. Şi tot nu e un secret pentru nimeni că preţioasele traduceri din literatura sovietică le întîlnim pe masa pescarului de pe ţărmul Mării Negre, pe masa plugarului din Bărăgan, in salopeta minerilor şi petroliştilor, în traista păstorilor şi aSpinărilor de pe culmile Carpafilor şi în vestonul tanchistului şi grănicerului nostru. Figura luminoasă a lui Vasili Tiorkin a devenit populară şi în rîndurile ostaşilor noştri. Figura energică şi pasiunea creatoare a lui Pavel Korceaghin sunt un exemplu luminos care însufleţeşte în luptă şi muncă tineretul patriei noastre. . Pentru aceasta, fără seamăn trebuie să fie omagiul nostru datorat cărţii şi scriitorilor sovietici, un omagiu care să amintească recunoştinţa manifestată faţă de literatura sovietică de un soldat pe frontul din apropierea Leningradului, iată ce mi-a povestit Vera Imber, acum cîţiva ani în urmă. In timpul luptelor din iarna lui 1942, o patrulă de cercetaşi sovietici a fost Încercuită de hitlerişti. Din cei cinci oameni, după cîteva zile de luptă, n-a mai rămas decit un singur ostaș. Pesmete de război se terminaseră de mult, apa o înlocuise cu zăpada înnegrită de fumul exploziilor. Soldatul a mai găsit Intr-un buzunar un pumn de tutun. Dar nu avea hîrtie să-și facă ofgari. Și-a adus aminte că într-un buzunar avea o povestire scurtă a lui Ehrenburg, publicată in ziarul de front. Era povestirea sa preferată. S-a hotărlt să rupă o bucată din hîrtie, să-şi facă o ţigară. Cu mina aproape îngheţată, a început să sfîşie ziarul. Dar mina s-a oprit. Cercetaşul iubea prea mult povestirea ca s-o rupă. Numai cine a cunoscut războiul pe pielea lui ştie ce înseamnă o ţigară în asemenea situaţie ! A murit cu mina îngheţată, tinlnd aproape de Inimă foaia de ziar cu povestirea. Foaia de ziar era neatinsă-Poate fi un omagiu mai preţios ca acesta . In acest fapt obişnuit şi de amănunt descifrăm dragostea şi respectul pe care omul sovietic le nutreşte faţă de creatorii săi, faţă de cărţile sovietice atît de îndrăgite astăzi şi pe meleagurile patriei noastre. NICOLAE TAUTU Laureat al Premiului de Stat ■OOO Lucrările sesiunii Comitetului administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri In zilele de 12-13 octombrie s-au desfăşurat în sala de consiliu a Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală lucrările sesiunii Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. Membrii Comitetului Administrativ al U.I.S.M.A.F. au definitivat rapoartele asupra primelor două puncte de pe ordinea de zi a celei de-a doua Conferinţe Mondiale a muncitorilor agricoli şi forestieri care va avea loc la Bucureşti între 16 şi 19 octombrie. (Agerpres) PREFĂCERI... Mă aflam deunăzi la I.F.E.T. Curtea de Argeş. Aici l-am cunoscut, printre alţii, pe muncitorul David State. Om simpatic şi vorbăreţ, acest State ! E oricînd gata să-ţi povestească ore în şir despre viaţa muncitorilor din pădure. Cunoaşte pe de rost schimbările petrecute aici în cursul anilor. A avut şi timp pentru asta. De trei decenii lucrează numai în pădure. In comparaţie cu alţii mai tineri, State cunoaşte ceva în plus, şi anume : viaţa amară din timpul ciocoilor. Despre aceasta vorbeşte cel mai mult tuturor acelora ce n-au apucat acele vremuri. Mi-a povestit şi mie cîteva crîmpeie. A început cu... ......In ruptul capului nu aş vrea să uit „raiul capitalist“. Nu ştii dumneata cîte înduram noi pe atunci. Pentru scoaterea buştenilor ne băgăm în apă pînă la genunchi fără nici un fel de echipament de protecţie. Ştii ce înseamnă asta? Moarte curată ! Acum însă avem cizme de cauciuc, mantale de ploaie, iar pentru iarnă ni se dau pufoaice. Şi ce eforturi depuneam noi ! Mecanisme nu erau, de aceea munca era istovitoare. Am fost martorul multor jertfe omeneşti. Stăpînirea de atunci nu lua nici cele mai simple măsuri pentru apărarea vieţii şi sănătăţii tăietorilor de pădure. Astăzi, după cum o să vedeţi, s-au făcut multe lucruri pentru noi. Partidul are grijă de oamenii muncii! Din aceste aduceri aminte se desprinde limpede mizeria în care muncitorii forestieri au trăit şi muncit sub capitalism, pe care nu-1 interesa decît profitul maxim. Vieţile distruse nu erau numărate de nimeni. Bani să iasă ! — asta era lozinca pe atunci. Dar astăzi, după cum bine spune muncitorul David State, partidul are grijă de oameni. In cadrul I.F.E.T.-ului Curtea de Argeş condiţiile de muncă şi de trai s-au schimbat fundamental. Mărturie grăitoare sunt sumele mari ce se investesc în acest scop. Numai în primele trei trimestre din acest an s-au alocat 700.000 lei pentru procurarea de echipament de protecţie şi uzură. Mult se preocupă organele administrative şi cele sindicale şi de reducerea efortului fizic al muncitorilor. Ca urmare, pe valea Argeşului, la gurile de exploatare Domneşti şi Valea Lupului, bătrînul joagăr, care decenii de-a rîndul a stors vlaga muncitorului forestier, a fost înlocuit în bună parte cu fierăstraie mecanice. Un aport însemnat la uşurarea muncii de transport îl aduc puternicele tractoare R.D. 35. Din locurile primejdioase pentru om buştenii sunt scoşi acum cu ajutorul troliilor acţionate de tractoare. Astfel, operaţiunea care înainte cerea numeroase jertfe omeneşti este astăzi mecanizată, iar sănătatea şi viaţa muncitorilor sunt apărate. Dacă în trecut secţionarea şi debitarea traverselor se făceau manual — (capitaliştii nu aveau interes să investească bani în maşini deoarece mîna de lucru era foarte ieftină) — astăzi aceste lucrări se fac în staţii mecanizate. In prezent funcţionează şapte asemenea staţii, ceea ce înseamnă că efortul oamenilor este mult uşurat, iar productivitatea incomparabil mai mare. S-a schimbat viaţa muncitorilor forestieri ...Când a aflat de unde sunt, Dumitru Dascălu, un alt muncitor vechi, mi-a spus : — Să scrii, tovarășe, că nu numai cu munca am dus-o rău, ci și cu traiul. Poate ai auzit despre vechile bordeie ION DOROBANȚUI (Continuare in pag. 3 a) ȘCOALA SILVICA RIMNICU VÎLCEA cu o capacitate de 250 locuri, 2 laboratoare, bibliotecă, duşuri, săli de clasă, dependinţe etc. întreaga construcţie va fi gata la sfîrşitul anului acesta. In clişeu : aspect exterior al noii şcoli.