Munca, mai 1959 (Anul 15, nr. 3575-3599)

1959-05-03 / nr. 3575

DumítrieS 3 mai 1959 — nr. 3575 Sărbătorirea zilei de 1 Mai In ţară Primul 1 Mai în oraşul nou Oneşti Valea Trotuşului. „întreprinderea cea mai mare a industriei noastre chimice, Combinatul de la Borzeşti, cu construc­ţiile sale ridicate­ pe o distanţă de 5 km., se conturează de pe acum în întreaga sa măreţie. Aici va lucra un mare număr de muncitori, pentru care s-a construit oraşul nou de la Oneşti“. (Din expunerea făcută de tov. Gh. Gheo­rghiu-Dej la ședința plenară a C C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958)." ..­"Ceea ce s-a construit aici în cîțiva ani e de­ natură să uimească deopo­trivă pe localnicii care-şi revăd locu­rile natale după o lipsă nu prea înde­lungată," şi pe oricare" alt vizitator. Rafinăria nr. 10, una din cele mai mo­derne din Europa, funcţionează deja. Funcţionează de asemenea, deocamda­tă cu o capacitate de 75.000 Kw., termocentrala electrică Borzeşti, ce trimite lumină peste o bună parte a Moldovei. Avansează lucrările uzinei de sodă electrolitică, cele ale marelui combinat de cauciuc sintetic etc. Dar Oneştiul ?... Pînă mai deunăzi... Un sat ceva mai răsărit care­ număra cu totul 400 de gospodării. Acum îe priveşti­­uimit şi totodată pl­in de ad­­imiraţie. Fostul sat a devenit oraş de­­subordonare regională, cu blocuri ce s­ se înalţă impunător, în care numărul­­’difuzoarelor (600) a fost întrecut de fişel­ul aparatelor de radio (1300) şi în ,care se găsesc acum instalate cîteva Zeci de aparate de televiziune, împodobit sărbătoreşte, noul oraş muncitoresc pare astăzi şi mai fru­mos. Este 1 Mai. Al 70-lea, din calen­darul oamenilor muncii de pretutin­deni, primul în oraşul nou. Coloana miilor de participanţi la demonstraţie trece prin faţa tribunei în­­care se află reprezentanţi ai orga­nelor de partid şi ai celor locale ale puterii de stat, raportînd izbînzile ob­ţinute în lupta pentru înfăptuirea sar­cinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958’. Numai în primul trimestru, colectivele întreprin­derilor de aici au realizat, peste plan, economii in valoare de peste 2.300.000 lei. Iată-i păşind în frunte pe vred­nicii muncitori de la rafinăria nr. 10.­ Carul alegoric ce-i însoţeşte înfăţi­şează o instalaţie de cracare termică în miniatură, cu toate detaliile ei. Re­zultatele lor sunt importante. In afară de depăşirea planului d­e producţie cu 657­­ tone la benzină şi 326 tone la motorină, ei au realizat pînă acum şi economii în valoare de 985.000 lei. De­ curînd, muncitorii rafinăriei au hotărît să-şi dubleze angajamentul luat ini­ţial de a da economii în valoare de 1.000.000 lei în acest an. Pe un pa­nou mare se pot citi numele fruntaşi­lor : Sîrbu Ion, Nistor Vasile... Trec apoi colectivele Centralei termo­electrice, ale şantierului de con­strucţii şi montaje electrice Borzeşti, ale întreprinderii de şantiere Oneşti, raportîndu-şi fiecare succesele. Şan­tierul 2 — uzina de sodă electrolitică : planul de producţie îndeplinit în pro­porţie de 101,7 la sută, iar preţul de cost redus cu 3,8 la sută. Şantierul 3 — oraş muncitoresc Oneşti: planul primului trimestru realizat în propor­ţie de 105 la sută. In privirile demonstranţilor se ci­teşte bucuria pentru succesele obţinu­te până acum, hotărirea de a obţine în viitor altele şi mai importante. Auto acelaşi sfîntari Autonomă Maghiară, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în lupta comună pentru înflorirea pa­triei, raportează şi de data aceasta despre însemnate succese. Desfăşurînd cu un avint nestăvilit întrecerea so­cialistă in cinstea zilei de 1 Mai jur­naliştii de la uzinele „Gabor Aron" au realizat, in cursul lunii martie, cea mai mare producţie de fontă din isto­ricul de peste 120 de ani al uzinei, iar in luna aprilie, pînă la data de 24, au dat peste plan mai bine de 20 tone de fontă. Succese de seamă a obţinut şi ţă­rănimea muncitoare din regiune. In acest an s-a terminat în întregime cooperativizarea raioanelor Cristurul Secuesc şi Sfîntu Gheorghe. Prin faţa tribunii, drapată sărbăto­reşte, încep să treacă coloane de ma­nifestanţi. Demonstraţia a fost des­chisă de gărzile muncitoreşti. Au ur-‘ mat apoi coloane nesfîrşite de oameni ai muncii, scandînd lozinci şi cîntînd cintece de masă şi revoluţionare. Prin faţa tribunii, deseori, îşi făceau apa­riţia grupuri de tineri, îmbrăcaţi in costume naţionale, încingîndu-se la dansuri populare romineşti şi ma­ghiare. Graficele şi carele alegorice oglin­deau succesele deosebite obţinute în producţie. Iată-i pe muncitorii de la fabrica de cărămizi şi ţigle din Mu­reşeni — colectiv distins cu Steagul roşu de producţie, de întreprindere fruntaşă pe ramură. Carul alegoric şi graficele arată bilanţul muncii lor 1.694.000 cărămizi şi 574.000 ţigle­­i este plan. Catele alegorice ale fabri­cilor de mobilă „Simo Geza“ şi I.L.E.F.O.R. au prezentat noi tipuri de mobilă din plăci aglomerate şi panel. Oamenii muncii din oraşul Tîrgu Mureş au demonstrat şi de data aceasta, sub semnul frăţiei care se cimentează tot mai mult în lupta co­mună pentru construirea socialismu­lui. (Coresp. „Munca"). Mii de oameni ai muncii din oraşul Tîrgu Mureş au păşit în rînduri com­pacte spre Piaţa Stalin pentru a săr­bători Ziua solidarităţii şi înfrăţirii muncitorilor de pretutindeni. In faţa acestui mare număr de oameni ai muncii, au luat cuvîntul tovarăşii Bă­­ţaga Ioan şi Molnár loan,­secretari ai Comitetului Regional de Partid, care au vorbit, în limbile romina şi ma­ghiară, despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Oamenii muncii din Regiunea In celatea oţelului în plină dimineaţă, pe străzile şi­­bulevardele Hunedoarei,­­ mii de side­­rurgişti şi constructori, rinduiţi in co­loane compacte, se îndreaptă spre Piaţa Libertăţii, întreg oraşul, ia parte la sărbătoarea zilei de 1 Mai. Pretu­tindeni veselie, cintece, pretutindeni flutură drapele roşii şi tricolore. Fan­farele muncitoreşti însufleţesc cu mar­şurile lor mulţimea. Aproape 40.000 de oameni ai muncii iau parte la demon­straţia din­­Piaţa ,Libertăţii. Ei sunt acreţi gre­conotic astăzi cele mai­­mo­derne­ agregate siderurgice diri­jară, furnale automatizate, cuptoare Martin de mpre ,'capacitate, laminoare, cup­toare', electrice şi baterii de cocs. Rezultatele obţinute in­­acest an sint toglindite ..prin numeroase grafice­, pa­nouri si scare alegorice ce trec prin ‘faţa .tribunei. Muncitorii şi tehnicienii tis la furnale raportează partidului că iau produs, peste plan de la 1 ianua­rie 4697 tone fontă iar cei de la furnalele­­ automatizate ca brigăzile lui Nicolae Costea, Victor Pal, Ion Furcă au­­realizat economii la preţul de cost de­­4.790.275 lei. Coloana o­ţelari­lor este primită d­e vii- aplauze. Ei au produs anul acesta 16.265 tone otel Martin şi electric, obfinind, in luna aprilie, la cuptoarele Martin ale noii ofelării cei mai inalti indici de utili­zare. Cocsarii din schimburile conduse de ing. Ion Căbulă şi maiştrii­ Ştefan Staron şi Aron Gros au dat pentru furnale 22.287 tone cocs metalurgic peste plan. Pe graficul purtat de fruntaşii in producţie ,se poate citit la preţul de cost al cocsului s-a rea­lizat o economie de 1.780.447 lei. Lamin­oriştii noului, laminor, Blumijig şi a celui de 800 raportează şi ei în­deplinirea angajamentului luat: 9.380 tone laminate peste plan. Coloanele siderurgiştilor sunt ur­mate de cele ale constructorilor. Timp de­­ două ore, au trecut prin Piața Libertăţii coloanele oamenilor muncii din Hunedoara. în această zi, ei şi-au manifestat, solidaritatea ca toți cei ce muncesc din lumea în­treagă, hotărirea lor fermă de a lupta pentru dezvoltarea succeselor repur­tate in cinstea acestei mari sărbători. (Coresp. „Munca“)­ Ploeştiul în sărbătoare Principala arteră a oraşului, m­a­­rele­ bulevard, s-a dovedit neîncăpă­toare pentru zecile de mii de oameni ai muncii din oraşul şi raionul Ploeşti care au venit să ia parte la marea demonstraţie. In fruntea co­loanelor sunt­ purtate de oamenii mun­cii portretele lui Marx, Engels, Lenin, titani ai gîndirii şi acţiunii revoluţio­nare progresiste. Urmează steaguri, mii de steaguri încadrînd în falduri portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., portretele membri­lor prezidiului"C.C. ăî'P.C.U.S., ai conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti de peste hotare. Ora 9 dimineaţa. , De la tribună, tovarăşul Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului regional de partid Ploeşti, salută şi felicită pe oamenii muncii cu ocazia zilei de 1, Mai, începe demonstraţia.. Prin faţa tribunelor trec gărzile muncitoreşti. Au urmat apoi mii de pionieri. Micii demonstranţi, îmbrăcaţi sărbătoreşte, poartă în mîini steaguri roşii şi tricolore. O mare de steaguri. Coloana muncitorilor din întreprin­derile din oraş este deschisă de co­lectivul de muncă de la uzinele „1 Mai“. Harnicii constructori de utilaj petrolifer raportează partidului ca şi-au îndeplinit angajamentul luat în cinstea sărbătorii internaţionale a celor ce muncesc. Cîteva cifre, pla­nul la producţia globală a fost depăşit cu 1.289.000 lei. Prin reducerea pre­ţului de cost s-au realizat economii de aproape 1.000.000 lei. In luna aprilie ei au fabricat în plus incă­ două in­stalaţii de foraj pentru export in India. Din schela Boldeşti au venit la demonstraţie mii de sondori, briga­dieri şi ingineri. Pe un mare grafic sunt scrise realizările obţinute în în­trecerea socialistă: o însemnată can­titate de ţiţei extrasă în plus, gaze şi gazolină, 490.000 lei economii. Trec rînduri, rînduri, muncitorii... Se strigă lozinci de pace, de dragoste faţă de partid şi frăţietate cu toţi muncitorii lumii. Pe feţele demon­stranţilor se citeşte bucurie. Oamenii sunt bucuroşi de primăvară, de sărbă­toarea acestui 1 Mai, ce-i găseşte mai cu stare ca în alţi ani, de viaţa liberă ce le hărăzeşte tot mai multe bucurii. Bilanţul muncii lor închinat lui 1 Mai a fost bogat, întreprinderile din schelele petrolifere, rafinăriile din regiunea Ploeşti de la începutul anu­lui şi pînă în prezent au dat peste plan produse în valoare de aproape 96 milioane lei şi au făcut economii de 44 milioane lei. In fruntea întrece­rii se află colectivele de muncitori de la rafinării, petroliştii de la Boldeşti, Moreni şi Urlaţi, minerii de la Fili­­peştii de Pădure şi Ceptura, mecaniza­torii de la staţiunea de maşini şi tractoare Ziduri şi Stîlpii, de la gos­podării­ agricole de stat Săhăteni şi Ci­libia... (Coresp. „Munca"). Oamenii­ muncii din Ploeşti demonstrind Constructorii de la Bicaz Constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz au sărbătorit cu însufleţire ziua de 1 Mai, raportînd partidului şi guvernului îndeplinirea şi­­depăşirea angajamentelor luate în cinstea marii sărbători. In fruntea constructorilor au defilat muncitorii de la sectorul baraj, sector fruntaş pe întregul complex de lu­crări al hidrocentralei ,,V. I. Lenin". In cinstea mării sărbători ei au turnat în corpul barajului peste 159.100 mc beton în loc de 141.000 mc cît era prevăzut. în­ rînduri­le manifestanţilor de la fabrica de ciment se aflau numeroşi fruntaşi, printre care se numără şi membrii echipelor de la concasoare şi mori brute, conduse de Constantin O­­nofrei şi Constantin Badea. împreună cu constructorii hidrocen­tralei au demonstrat specialişti ceho­slovaci care au venit să ajute la mon­tarea utilajului hidrocentralei. Alături de constructorii de la şantierul hidro­centralei de la Stejaru au trecut prin faţa tribunei minerii de la tunel-ieşire şi tunel-intrare, lucrătorii de la atelie­rele centrale şi de la celelalte unităţi şi sectoare de construcţii ale hidror centralei. In încheierea demonstrației au de­filat sportivii. (Agerpres). MUNCĂ Conferinţă de presă organizată de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. La sediul Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii din R. P. Romînă a avut loc joi o conferinţă de presă la care au participat numeroşi repre­zentanţi ai presei din Capitală şi ra­diodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. Academicienii Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Romíné, Ştefan Milcu, secretar prim al­­Academiei R. P. Romíné, şi prof. univ. Florin Ciorăscu, director ad­junct ştiinţific al Institutului de fizică atomică, au răspuns la întrebările puse de ziariştii prezenţi. Conferinţa de presă a fost deschisă de tov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în biroul Comitetului Naţio­nal pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă. Răspunzînd la o întrebare în legă­tură cu stadiul actual al tratativelor de la Geneva în problema încetării experienţelor cu arme nucleare, acad. prof. Horia Hulubei a subliniat că realizarea unui acord în acest do­meniu este una dintre cele mai acute şi urgente probleme ale actualităţii. A înceta experienţele cu armele nucle­are înseamnă, în primul rînd, a apăra omenirea de contaminarea radioactivă, ale cărei consecinţe sînt atît de dăunătoare pentru sănătatea celor ce locuiesc pămîntul. In al doilea rînd, încetarea experienţelor nucleare ar însemna încetarea experi­mentării de noi tipuri de arme cu putere de distrugere tot mai mare. Noi ştim că obstacolele ridicate de puterile occidentale, greutăţile arti­ficial create de ele au împiedicat pînă în prezent realizarea principalei sarcini a conferinţei — încetarea tu­turor exploziilor nucleare. Acad. prof. Horia Hulubei a răs­puns în continuare la întrebarea dacă propunerea făcută de preşedintele Eisenhower, în mesajul adresat lui N. S. Hruşciov, cu privire la semnarea unui acord prevăzînd suspendarea ex­perienţelor cu arme nucleare numai în atmosferă, la altitudini de pînă la 50 km — lăsînd la o parte exploziile nucleare efectuate la altitudini mai mari şi sub pămînt — ar putea re­zolva problema încetării experienţelor cu arma nucleară şi ar diminua pri­mejdia pe care aceste experienţe o prezintă pentru sănătatea oamenilor. Dacă propunerea preşedintelui Ei­senhower ar fi acceptată, a spus sa­vantul român, rezultatul conferinţei de la Geneva ar fi nul. Scopul lu­crărilor conferinţei de la Geneva, şi care răspunde dezideratelor în­tregii omeniri iubitoare de pace, este încetarea totală şi necondiţionată a experienţelor nucleare. A continua exploziile experimentale subterane sau la altitudini de peste 50 km, în­seamnă, în primul rînd, a perpetua experimentarea de noi tipuri de arme, tot mai distrugătoare şi, deci, implicit a mări primejdia unui război. In al doilea rînd, înseamnă a permite con­taminarea şi pe viitor a atmosferei şi primejduirea tot mai gravă a sănătă­ţii oamenilor. Aceasta, pentru că nici exploziile efectuate dincolo de 50 km, nici exploziile subterane nu feresc pă­mîntul de infecţia radioactivă. Propunerea preşedintelui Eisenhower nu este justificată din nici un punct de vedere, nici din punct de vedere moral, ţinînd seama de ceea ce aş­teaptă popoarele de la această confe­rinţă, şi nici din punct de vedere ştiinţific. Pe drept cuvînt­ se arată în mesa­jul de răspuns al lui N. S. Hruşciov către preşedintele Eisenhower că nu are importanţă pentru sănătatea oa­menilor dacă căderile radioactive pro­vin de la o explozie efectuată la 40 de km., sau la 60 de km. Ceea ce se impune acum, a spus în încheiere acad. prof. H. Hulubei, este de a cere ca rezultatul conferinţei de la Geneva să fie încetarea totală, pre­tutindeni şi pentru totdeauna, a expe­rienţelor cu arma nucleară, aşa cum a cerut-o în repetate rînduri Uniunea Sovietică, a cărei poziţie se bucură de sprijinul deplin al guvernului nostru, al poporului nostru. In continuare, acad. prof. Şt. Mih­u a răspuns la o întrebare în legătură cu primejdia care o reprezintă pentru sănătatea oamenilor efectele explozii­lor nucleare, precum şi în legătură cu aspectele utilizării practice şi perspec­tivele ce se deschid în întrebuinţarea energiei atomice în scopul apărării să­nătăţii oamenilor. Acad. prof. Şt. Mih­u a citat un bogat material faptic care arată de ce continuarea exploziilor, fie că sînt făcute la înălţimi de pînă la 50 de km., fie sub pămînt, fie la mari alti­tudini, nu sînt lipsite de primejdie pentru om. Exploziile la mare înălţime vor pro­duce o radioactivizare a azotului, care duce ulterior la apariţia carbonului radioactiv; la rîndul lui, carbonul ra­dioactiv este încorporat de plante şi intră astfel în organismul omului şi al animalelor. Se stabileşte în a­­cest fel un circuit de substanţă ra­dioactivă pe o perioadă de mii de ani. Despre stadiul actual al folosirii energiei atomice în scopuri paşnice şi perspectivele ce se deschid în această direcţie, a vorbit prof. univ. Florin Ciorăscu. Aplicaţiile actuale ale ener­giei atomice în scopuri paşnice, a spus vorbitorul, implică aspectele cele mai interesante în domeniul energe­ticii şi al folosirii izotopilor radioac­tivi. Intrarea în funcţiune în Uniu­nea Sovietică, cu aproape cinci ani în urmă, a primei centrale atomoelec­­trice din lume, a demonstrat că ener­gia atomică poate intra în rîndul for­melor de energie folosite pe scară largă. După exemplul Uniunii Sovie­tice s-au construit şi în alte state o serie de centrale atomoelectrice. Acad. prof. Horia Hulubei a făcut în continuare o scurtă expunere cu privire la actuala fază de dezvoltare a cercetărilor efectuate de Institutul nostru de fizică atomică şi preocupă­rile de viitor ale cercetătorilor noştri în acest domeniu. Institutul nostru de fizică atomică, a spus acad. prof. Horia Hulubei, este un exemplu convingător al roadelor colaborării dintre ţările socialiste în domeniul dezvoltării în comun a aces­tei mari descoperiri a minţii ome­neşti.­­ In încheierea conferinţei de presă, acad. prof. Horia Hulubei a vorbit despre însemnătatea apropiatei reu­niuni de la Stockholm a Consiliului Mondial al Păcii. Această sesiune, a spus el, va sărbători impresionantele succese obţinute de mişcarea mondia­lă a partizanilor păcii în cei 10 ani care au trecut de la crearea ei. Fără îndoială că sesiunea de la Stockholm va da un nou imbold po­poarelor în lupta lor pentru soluţio­narea marilor probleme ale actuali­tăţii, printre care şi încheierea­ unui acord în problema încetării experien­ţelor nucleare. (Agerpres) INFORMAŢIE Joi dimineaţa a plecat în R.P. Chi­neză un grup de ingineri, tehnicieni şi brigadieri din gospodăriile agricole de stat şi gospodării agricole colecti­ve din ţara noastră pentru a se spe­cializa în culturi irigate. De vorbă cu oaspeţii noştri dragi Şi de acest întîi Mai, ca de altfel în toţi anii libertăţii noastre, am avut bucuria să avem printre noi oaspeţi dragi, soli ai muncitorimii din dife­rite ţări ale lumii. Ţinem să împărtă­şim şi cititorilor noştri cîteva din impresiile acestor oaspeţi asupra mă­reţei demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală. Iată ce ne-a spus, printre altele, tovarăşul Guseinov Kam­an Asan, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi preşedinte al Consiliului Republican al Sindicatelor din Azer­baidjan: „Asistînd la această demonstraţie mi-am amintit de momente trăite de mine, cindva mai de mult. M-am gîn­­dit, că succesele pe care ie-a realizat pînă acum poporul român reprezintă, mai înainte de toate, o chezăşie sigu­ră a viitorului. Bogăţiile minunate pe care natura le-a dăruit cu atîta ge­nerozitate Romîniei, poporul talentat şi entuziast al acestei ţări, conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, asigură poporului român un viitor de prosperitate, care va satis­face nu numai cerinţele crescînde ale poporului, dar va putea sluji drept pildă şi altor ţări. Personal, am trecut prin lupta care a dus la izbînda cincinalelor noastre şi mărturisesc că la început nu ne a fost întotdeauna uşor, mai ales după distrugerile căşunate de războiul civil. Dar, credința în dreptatea cauzei Partidului şi în eroismul poporului nostru ne-a dat încrederea neţărmu­rită că ţara noastră va reuşi să ocupe într-o zi un loc de frunte în ştiinţă, tehnică şi cultură, ca şi in producţia de bunuri materiale. Socotesc că poporul român, care a şi obţinut atit de mari succese, va avea o cale mai uşoară şi mai rapi­dă decît a noastră, pentru că opera de construire a socialismului se des­făşoară în condiţii de strinsă unitate şi prietenie cu toate ţările socialiste. Demonstraţia la care am asistat a fost pentru noi o impresionantă măr­­turie a voinţei întregului popor de a merge înainte. O mărturie a­ devota­mentului față de Partidul Muncito­resc Român, a preţuirii şi dragostei poporului faţă de conducătorii parti­dului şi statului. Ne-au bucurat şi ne-au impresionat in mod deosebit sentimentele de fră­ţească dragoste pe care demonstran­ţii le au manifestat faţă de Uniunea Sovietică. Sentimente cit se poate de firești, dacă ne gindim­ ci Republica Populară Romînă, alături de Uniunea Sovietică fi celelalte țări socialiste, se află angajată într-o atit de nobilă luptă ca cea pe care o dăm pentru apărarea păcii fi pentru progresul o­­menirii. Dezvoltînd legăturile noastre, schim­­­bul nostru de experienţă în toate do­meniile vom obţine succese mereu mai mari. In numele delegaţiei sovietice urăm astfel de succese poporului ro­mân, constructor­ul socialismului“. „ Spicuim cîteva din impresiile pe care a binevoit să ni le împărtăşească tovarăşa Wang Che, conducătoarea de­legaţiei sindicale din R.P- Chineză „Am avut marea plăcere de a săr■ bători ziua de 1 Mai in mijlocu poporului român. Cele ce-am văzut ne-au ilustrat încă odată tăria lagă­ru­lui ţărilor socialiste, in frunte ci Uniunea Sovietică. Ne-a bucurat mult să constatăm încrederea şi avîntul cu care poporul român străbate cu paşi repezi dru­­mul spre socialism. Pe acest drum popoarele noastre stau umăr la umăr Suntem­ siguri că pentru popoarele ţă­rilor noastre socialiste viitorul va a­­duce tot mai fericite şi victorioase zile de 1 Mai". Oamenii muncii din Germania au fost reprezentaţi de o delegaţie com­pusă din activişti sindicali aparţinînd ambelor state germane. Iată ce ne-a spus tovarăşul Horst Reinhardt, conducătorul delegaţiei: „Am fost adine impresionaţi de tot ce-a­u văzut astăzi. Ne-au impresionat, îndeosebi, hotărirea şi siguranţa cu care poporul român a pornit pe dru­mul socialismului. Ne vom întoarce în patria noastră cu imaginea puter­nicei unităţi ce leagă într-un singur mănunchi, partidul, guvernul şi poporul dumneavoastră. Aceasta este cea mai bună garan­ţie a succeselor pe care poporul ro­mân le va obţine fi în viitor în re­zolvarea sarcinilor construcţiei socia­lismului. Nouă acest lucru ne întăreşte con­vingerea că numai prin deplina uni­tate a clasei muncitoare se poate con­strui un viitor luminos. Fiţi siguri, dragi tovarăşi romîni, că, oamenii muncii din întreaga Ger­manie vor sta în primele rînduri ale luptei pentru pacea şi unitatea ţării lor, pentru democraţie şi progres“. Un alt membru al delegaţiei germa­ne, activist sindical din regiunea Nürnberg (R.F.G.), a ţinut să a­­dauge: „Noi, militanţii sindicatelor din Germania occidentală, ne străduim să stabilim legături de colaborare cu sindicatele din ţările socialiste. Ne-am dat seama că există în acest sens cele mai favorabile condiţii din partea dumneavoastră.Demonstraţia la care am asistat as­tăzi ne inspiră încrederea că şi noi vom putea face într-o zi asemenea progrese. Chiar dacă noi n-avem azi condiţiile necesare, ne încumetăm, totuşi, să vă invităm de pe acum în ţara noastră, cu siguranţa că lupta pe care o ducem pentru pacea şi colaborarea oamenilor muncii de pre­tutindeni, va avea tot succesul“. „ In num­ele delegaţiei poloneze, to­varăşul Jan Opalski, secretar al C.C. al Sindicatului minerilor din Polonia, ne-a spus : „In cele citeva zile de cînd ne a­­flăm in R.P.R., cu prilejul vizitelor făcute in întreprinderi, ca şi astăzi, la demonstraţie, ne-am putut da sea­­ma cit de mult îşi iubeşte patria sa poporul român şi cu cit entuziasm realizează el programul partidului. Din partea oamenilor muncii din Polonia, membri ai sindicatelor, trans­­mi­tem lui sincer şi frăţesc salut, muncitorilor români, membri de sin­dicat, femeilor muncitoare, tineretului şi activiştilor sindicali din Rominia". „Venim dintr-o ţară capitalistă — ne spune militantul sindical olandez, Tennis Stuivenberg — unde se face destul de multă propagandă calom­nioasă împotriva ţărilor socialiste. Reacţionarii de la noi au îndrăzneala să spună că in Rominia n-ar exista libertate, că muncitorii ar fi lipsiţi de hrană şi îmbrăcăminte. Mulţumim sindicatelor din România că ne-au dat putinţa să participăm la sărbătorirea zilei de 1 Mai, făcîndu-ne astfel mar­torii bucuriei şi entuziasmului mase­lor muncitoreşti care au demonstrat timp de aproape patru ore pentru ţe­lurile lor socialiste. Vom putea spune tovarăşilor noştri că am văzut aici, un popor liber şi fericit. Fireşte, noi, muncitorii olan­dezi, nu avem posibilităţi atît de largi în ce priveşte presa şi nu ni se în­găduie să vorbim la posturile de radio.­­Aşa înţelege „libertatea“, reac­­ţiunea din ţara noastră care mai are şi cutezanţa să calomnieze ţările so­cialiste şi să vorbească despre o aşa zisă „cortină de fier“, care, de fapt, nu există decît în ţările capitaliste. Urăm poporului român un viitor de multă fericire, bunăstare şi pace şi-l asigurăm de prietenia muncitorilor o­­landezi“. Mărturisind impresiile sale despre însufleţirea manifestaţiei la care a participat, tovarăşul Reszegi Ferenc, secretarul C.C­ al Sindicatului mun­citorilor din construcţii, industria lem­nului şi materialelor de construcţii din R.P. Ungară, ne-a spus : „Din primul şi pînă la ultimul mo­ment al demonstraţiei am putut simţi cit de ataşaţi din­ oamenii muncii din R.P.R., faţă­ de principiul unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare. Ne-a impresionat, de asemenea, dragostea pe care oamenii muncii au­ ţinut s-o arate prin aceasta­­manifes­taţie, Partidului Muncitoresc Roma şi Comitetului său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Suntem­ bucuroşi că participind­­­* această sărbătoare vom putea vorbi tovarăşilor noştri din Ungaria despre însufleţirea cu care poporul român îşi construieşte viitorul socialist şi hotâ­­rirea cu care luptă pentru apărarea păcii. Folosim acest prilej pentru a adre­sa oamenilor muncii din R.P.R. salu­tul frăţesc al oamenilor muncii din Ungaria şi voinţa lor fermă de a con­­tribui la continua întărire a prieteniei şi colaborării popoarelor noastre". Cuvinte de laudă despre buna orga­nizare şi frumoasa desfăşurare a de­monstraţiei de 1 Mai din Capitală, ne-a spus şi tovarăşul Ivan Vasiliev Margghenov, preşedintele Consiliului Sindical regional Iambol — R. P. Bulgaria. „Am putut citi — ne-a spus dînsul — pe feţele cetăţenilor Bucureştiului: voioşie şi hotărire. Voioşie pentru viaţa nouă pe care şi-au făurit-o, ho­tărîrea de a duce la îndeplinire sar­cinile trasate de Partidul Muncitoresc Român pentru construirea socialismu­lui. Entuziasmul demonstraţiei la care am asistat cu toţii, dovedeşte că, in­tr-adevăr, aceste sarcini sunt însuşite de întregul popor şi că ele vor fi duse la izbindă“. Iată cîteva din cele ce ne-au în­credinţat in această zi de sărbătoare a unităţii şi solidarităţii internaţiona­le a clasei muncitoare, oaspeţii pe care am avut bucuria să-i primim în mijlocul nostru, ca mesageri ai milioa­nelor de tovarăşi în lupta comună pentru libertate, pacea şi progresul tuturor popoarelor. Lupta sortită de legile de dezvoltare ale societăţii să realizeze prin biruinţă ei, cele mai înalte idealuri ale întregii omeniri. 4 T. RAZVAN Pag. 3-a înapoierea în Capitală a tovarăşului Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe In după-amiaza zilei de 30 aprilie s-a înapoiat în Capitală,, venind de.U ■Varşovia, tovarăşul Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe­­al R.P. Romîne, care a participat la Conferinţa­­miniştrilor Afacerilor Externe ai ţări­lor participante la Tratatul de la Var­şovia şi ,­ al Republicii Populare Chi­neze.­­­­ Ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romine a fost însoţit de tov. Alexan­dru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi de experţi. La sosire, în Gara de Nord, au fost de faţă: tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Dumitru Simulescu, Mihai Suder, Marcel Popescu, miniştri, Aurel Măm­­năşati şi Vasile Dumitrescu, adjuncţi ai ministrului Afacerilor Externe, Dio­­nisie Ionescu­­ şeful­­Ceremonialului de­­Stat, Eduard Meţnicescu, secretar ge­neral al Ministerului Afacerilor Exter­ne, şi funcţionari superiori din Minis­terul Afacerilor Externe. Au fost prezenţi :Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei. (Agerpres) 1000900000000000000000000000000000000000000000000000000­000000000000000000000000000000000000000000«*]­ ­ A apărut în limba romînă în Editura Politică, * numărul 5 pe 1959 al revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ în acest număr al revistei ,,PRO­BLEME ALE PĂCII ȘI SOCIALIS­MULUI“ sunt publicate articolele: Unitatea de acţiune a clasei mun­citoare germane in lupta pentru pace de M. Reimann; Unele pro­bleme ale mişcării mondiale a par­tizanilor păcii de V. Spiano; Cen­­tralismul si democraţia in construc­ţia economică din China de Bo I-bo; Construirea societăţii comuniste şi mizeria spirituală a criticilor ei de T. Stepanian­, Despre problema rolului burgheziei nationale in lupta antiimperialistă de R. Arismendi; Etapa actuală a războiului de elibe­rare din Algeria de Ba­chir Hadj An­; La răscruce (cu prilejul întîl­­nirii dintre Bevan, Nenil şi Men-des- France) de J. Kanapa. Pentru cine sunt avantajoase „acţiunile popu­lare"’ ? de I. Macek. Rubrica „în partidele comuniste şi muncitoreşti" conţine un bogat material informativ cu privire la ac­tivitatea unor partide frăţeşti. Rubrica „Documente" conţine Declaraţia comună a partidelor co­muniste din şase ţări ale Europei occidentale. La rubrica „Cărţi şi reviste" sunt publicate articolele: Colaborarea so­­cialistă a popoarelor de S. Viskov; Belşug — dar pentru cine ? de K. Broonton. Din paginile revistei „Wissen und Tat“ de O. Walbaum. La „Scrisori şi note" este publi­cat articolul: „Marea amploare a luptelor de clasă din Italia“ de M. Valenti. Revista „Probleme ale păcii şi so­cialismului" apare lunar în limbile albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză, franceză, ger­mană, italiană, japoneză, mongolă, olandeză, poloneză, română, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, vietna­meză. Oaspeţii străini au vizitat Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie ‘ 1) In cursul zilei de joi, membrii de­legaţiilor sindicale din U.R.S.S., R.P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.P. Polo­nă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, R.F. Germană şi Olanda, sosite în Capitală la invitaţia Consi­liului Central al Sindicatelor, pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, au vizitat Atelierele C.F.R. „Gri­viţa Roşie". După cuvîntul de bun venit, tovară­şul Dumitru Miron, directorul Atelie­relor, a vorbit despre istoricul între­prinderii, despre tradiţiile de luptă ale ceferiştilor de la „Griviţa Roşie" şi a prezentat realizările obţinute de acest harnic colectiv în anii puterii populare. Apoi, tov. Marin Petre, pre­şedintele comitetului de întreprindere, a vorbit celor­ prezenţi despre reali­zările organizaţiei sindicale din ate­liere şi despre metodele de muncă fo­losite. Reprezentanţii delegaţiilor au pus numeroase întrebări referitoare la activitatea colectivului de muncă, în­trebări cărora le-au răspuns cei doi vorbitori. După aceea, membrii delegaţiilor sindicale frăţeşti au vizitat secţiile de cazangerie, montaj-locomotive, forjă, montaj-vagoane, turnătoria, etc., unde au stat de vorbă cu numeroşi munci­tori şi tehnicieni, interesîndu-se de condiţiile lor de muncă şi trai. Cu prilejul prînzului oferit de con­ducerea Atelierelor­ în noua şi fru­moasa sală a cantinei, şeful delegaţiei sindicale sovietice tov. Guseinov Kam­­­an Asan, în numele celorlalte de-­ legaţii, a mulţumit colectivului „Gri­­viţei Roşii“ pentru ospitalitate şi i-a urat noi succese în luptă pentru con­struirea socialismului. Oaspeţii stră­ini au vizitat apoi sanatoriul de noapte şi clubul. (Rep.) clişeu, aspect din vizita făcută la sanatoriul de noapte al Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“. Foto: I. VĂDUVĂ

Next