Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)
1959-10-14 / nr. 3715
Spre noi succese în întrecerea socialistă Pentru o buna desfăşurare a procesului de producţie în timpul iernii De la începutul anului şi pînă acum harnici, siderurgişti de la Combinatul hunedorean au dat peste plan mai mult de 20.000 tone de fontă şi o mare cantitate de oţel şi laminate. Pentru a îndeplini angajamentele privind sporirea producţiei de metal luate în întrecerea socialistă, siderurgiştii fac intense pregătiri în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului de producţie şi pe timpul ierniiIn principalele sectoare au fost luate măsuri de revizuire şi reparare a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică şi cu apă industrială. In prezent se execută lucrări, potrivit specificului de producţie al fiecărui agregat siderurgic. La oţelăriile Martin, de pildă, s-au făcut noi instalaţii pentru încălzirea cabinelor de la macarale, în timp ce la turnătorie a fost concepută o instalaţie pentru Introducerea apei calde la prepararea pămintului pentru formele de turnare. Importante lucrări au fost executate şi în sectoarele furnale, laminoare şi la uzina cocsochimică. In depozitele combinatului au inceput să fie aduse cantităţi de materiiprime (semicocs, cocs metalurgic, minereuri şi altele) pentru a asigura astfel ritmicitatea procesului de elaborare a metalului în timpul iernii. (Agerpres) Foto: D. NEGOIŢA Tînărul Alexandru Farcaş este unul din cei mai buni strungari de la fabrica de piese de schimb şi garnitură de carde „Encsel Mauriciu" din Tg. Mureş. Nu de mult el a creat un dispozitiv pentru strunjirea pieselor de la maşina de cusut. Această inovaţie, pe lingă faptul că uşurează munca, îmbunătăţeşte simţitor calitatea pieselor și aduce întreprinderii economii importante. Bilanţ rodnic şi angajamente sporite Colectivul fabricii „Teba“ Arad munceşte cu avînt sporit pentru a obţine noi succese în producţie. Rezultatele dobîndite în realizarea sarcinilor de producţie pe trim. III sunt concludente: 38.600 m ţesături şi 4 300 kg. fire de bumbac Şi vagonie peste prevederile planului. Sporirea în ultimele 3 luni a indicilor de uti- i zare a maşinilor cu 8,3 la sută la filatura de bumbac şi cu 4,7 la sută la ţesătorie — faţă de nivelul realizărilor din 1958 — constituie factorul principal al acestor succese şi ^es(|.e expresia întrecerii socialiste viu disputate de harnicii textilişti. “ Iniţiativa creatoare a maselor pentru folosirea cit mai deplină a rezervelor interne se afirmă viguros. Recent, muncitorii de aici şi-au reînnoit angajamentele. Filatorii de bumbac s-au hotărit ca prin ieftinirea preţului pe kilogramul de amestec să economisească încă 78000 lei, iar ţesătorii mai mult de 23.000 lei prin reducerea consumurilor specifice la fire de bumbac şi vigoare. Economii importante se vor obţine deasemenea prin mai buna utilizare a materiei prime, reducerea cupoanelor, a consumului de coloranți și chimmnicale. -----pop----- S. M. T.-urile din regiunea Piteşti au terminat sarcinile anuale de plan Sarcinile sporite de plan pe care mecanizatorii celor 9 S.M.T.-uri din regiunea Piteşti le-au primit la începutul anului, i-au îndemnat să desfăşoare larg întrecerea socialistă pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune. Organizindu-şi temeinic munca, folosind la maximum capacitatea maşinilor şi tractoarelor prin organizarea de cupluri şi a schimbului II, încheind din vreme contracte de lucrări cu unităţile cooperatiste din agricultură, ei au raportat în ziua de 13 octombrie a.c. îndeplinirea sarcinilor anuale de plan. In fruntea întrecerii s-au situat mecanizatorii de la S.M.T. Radomireşti, care au depăşit planul anual cu 18 la sută, cei de la S.M.T. Teiu şi Greci, care au depăşiri de cite 12 la sută. (Coresp. ..Munca“) —ooo---- In regiunea Constanţa trebuie urgentat recoltatul porumbului Pe ogoarele înfrăţite ala regiunii Constanţa porumbul ocupă aproape cea mai întinsă suprafaţă. In raioanele Hirşova şi Adamc si planul la recoltarea acestei cuiuri a fost realizat în procent de peste 70 la sută. Timpul frumos şi forţa de muncă existentă au fost judicios folosite. Gospodăriile agricom.e de stat au avut la dispoziţie pe lingă sufciente forţe de muncă şi 240 maşini de recoltat. Totuşi, recoltatul porumbului trebuie urgentat atit în G.A.C. cit şi în G A.S., pentru ca terenurile destinate însăminţărilor de toamnă să fie cit mai curînd eliberate. Procentul pe regiune de nici 50 la sută este nesatisfacător. încetineala cu care se execută această lucrare dovedeşte lipsă de preocupare şi tărăgănare în luarea de măsuri eficiente, pe care le manifestă unele conduceri de gospodării agricole colective şi gospodării agricole de stat. (Coresp. „Munca“) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XV. — nr. 3715 11 Miercuri 14 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Peste 14 milioane lei economii In întrecerea socialistă pentru dobîndirea de cit mai multe economii In producţie, colectivul uzinelor ,,Steagul Roşu" din Oraşul Stalin obţine succese deosebite. Din angajamentul anual de 16.900.000 lei, el a realizat pînă la 1 septembrie 14.824.000 lei. Aceasta înseamnă că în fiecare din lunile care au trecut s-a făcut în uzină o economie de aproape 1.900 000 lei. Mijloacele prin care s-a ajuns aici sunt multiple. Numai prin reducerea cheltuielilor de regie și a pierderilor de metal prin rebuturi și adaosuri de prelucrare valoarea economiilor atinge suma de 700.000 Iei. De asemenea, ceic 210 noi măsuri tehnico-organizatorice introduse in diferite secţii au adus uzinei un beneficiu de peste 2.700.000 lei-In această acţiune fruntaşe sunt secţiile motor, prese-capotaje, forjă şi altele. Fiecare din ele a obţinut pînă in prezent milioane de lei economii. (Coresp. „Munca“) S-a deschis pavilionul de mostre de mărfuri de larg consum Dialog cu cumpărătorii • 20 000 de sortimente expuse • Studiul cererii de mărfuri prin chestionare speciale • Sute de întreprinderi exponatoare • Tehnicienii și creatorii vor da lămuriri publicului Formele folosite pînă în prezent de către comerţ pentru studierea operativă a cererilor de consum ale populaţiei şi, pe baza lor, influenţarea industriei pe linia satisfacerii nevoilor şi gusturilor cumpărătorilor — tot mai mari şi exigente — au dus în general, la rezultate bune. Dar toate au suferit de o lipsă esenţială şi anume: ele nu au precedat perioada contractărilor. Pentru a interpreta şi mai bine cererile prealabile de mărfuri, pentru ca discuţiile privind contractarea acestora să fie scoase din sălile tehnicienilor, la ele să participe şi cumpărătorii, Ministerul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti, a luat salutara iniţiativă de a organiza, în sala de expoziţie a Camerei de Comerţ a R.P.R. din Şoseaua Kiseleff nr. 24, primul pavilion de mostre de mărfuri din ţara noastră la care a invitat ca expozante toate ministerele producătoare de bunuri de consum. La deschidere (care a avut loc marţi după-amiază) au luat parte Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu caracter economic, directori ai întreprinderilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, numeroşi invitaţi. In cuvîntul de deschidere tovarăşul Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, a arătat că pavilionul va înlesni cunoaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor maselor largi de consumatori cu privire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare etc., a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazinele de desfacere în prima jumătate a anului viitor. Vizitatorilor le-au fost prezentate de către tehnicieni și creatori cele cca. 20.000 de articole expuse, reprezentînd mostre de mărfuri alimentare și industriale pe care Întreprinderile noastre le vor produce pentru aprovizionarea populaţiei în semestrul I 1960. In vitrinele, rafturile şi tonetele expoziţiei care ocupă un spaţiu de 3.000 k m pătraţi sunt etalate, pe lingă mărfurile produse în prezent, şi sute de alte noi sortimente ce vor putea fi găsite în magazine in primul semestru al anului viitor. De azi, cu ajutorul chestionarelor pe care le va completa fiecare vizitator, timp de 14 zile va avea loc aici un original dialog cu cumpărătorii menit să stabilească cerinţele şi gusturile populaţiei cu privire la mărfurile expuse, să înlăture astfel anomaliile de pînă acum cînd gustul merceologului hotăra, în numele miilor de consumatori, ce şi cum să se producă. După efectuarea acestui sondaj vor începe operaţiile de contractare între comerţ şi industrie. Interesant de relevat este şi faptul că exponatele care vor întruni cel mai mare număr de voturi vor fi socotite mostre etalon pe care fabricile vor fi obligate să le realizeze la nivelul prezentat în cadrul pavilionului. Prin organizarea primului pavilion de mostre de mărfuri se face încă un pas important pe calea îndeplinirii sarcinii puse de Congresul al II-lea al P.M.R. în faţa comerţului nostru socialist : studierea temeinică a cererii de consur, în vederea asigurării repartiţiilor de mărfuri potrivit cu nevoile şi gustul populaţiei. I. VĂDUVĂ In clişeu: aspect de la standul rezervat aparatelor de radio şi instrumentelor muzicale. Fotó : P. COZIA Decernarea Steagului roșu de întreprindere fruntașa pe ramură * * Uzinelor de reparat utilaj petrolifer din Poiana Limpina POIANA CIMPINA (Coresp. „Munca“). — Colectivul de muncă de la Uzinele de reparat utilaj petrolifer din Poiana Cîmpina a sărbătorit ieri, 13 octombrie, un eveniment de seamă: obţinerea pentru a 8-a oară a Steagului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură acordat de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi de C.C. al Sindicatului muncitorilor din industriile petrol, chimie şi gaz metan. In primele 6 luni ale acestui an — perioadă pentru care uzinele au primit acum titlul de întreprindere fruntaşă pe ramură — vrednicii muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici au obţinut frumoase victorii în producţie. Vorbind despre acestea, tovarăşul Anghel Popa, directorul uzinelor, a arătat că planul pe semestrul I a fost depăşit cu 11,58 la sută, reparîndu-se pentru schelele petrolifere din ţară cu 17,26 la sută mai multe motoare pentru instalaţiile de foraj, autovehicule, tractoare şi trolii, în comparaţie cu anul 1958. In centrul preocupării colectivului de muncă stau descoperirea şi valorificarea din plin a rezervelor interne. Traducîndu-se în viaţă propunerile făcute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, uzinele au reuşit să realizeze in primul semestru al anului o economie de 5.993.000 lei la preţul de cost, cu 2.140.000 lei mai mult decit era angajamentul luat pe această perioadă. De asemenea, în trimestrul III s-au mai obţinut economii de încă 2.175.000 lei. Pentru aceste rezultate Uzinele de reparat utilaj petrolifer au dobîndit pentru a 8-a oară Steagul roşu de Întreprindere fruntaşă de ramură. Steagul roşu de producţie a fost înmînat de tov. Ion Dumitru, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei şi de tov. Alexandru Vernescu, preşedintele C. C. al Sindicatului muncitorilor din industriile petrol, chimie şi gaz metan, care au felicitat colectivul de muncă al uzinelor, unindu-i noi succese în muncă. Fabricii „Cimentul Făcii“-Medgidia Zilele acestea, colectivului fabricii „Cimentul Păcii" din Medgidia i s-a decernat pentru rezultatele obţinute în semestrul I 1959 Steagul roşu de fruntaşă pe ramură al Ministerului Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului, şi al C.C. al Sindicatului muncitorilor constructori, din industria materialelor de construcţii şi industria lemnului. Bilanţul semestrului I a fost încheiat cu 9628 tone ciment şi 10.040 tone blincher peste plan. Aceste succese au fost posibile datorită dezvoltării întrecerii socialiste cît şi măsurilor luate de conducerea fabricii, cu sprijinul comitetului de întreprindere, pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic şi al condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor. An de an, producţia şi productivitatea muncii au crescut simţitor. Faţă de realizările semestrului ll al anului 1956, cinc fabrica de ciment Medgidia a primit steagul de fruntaşă pe ramură, colectivul de aici a dat mai mult cu 4810 tone la blincker şi 68.052 tone la ciment. Bineînţeles că şi ceilalţi indici sunt mai mari decît în semestrul 11 1956. Astfel, productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut în semestrul l al acestui an cu 70 tone ciment faţă de semestrul ll 1956, iar cîştigul mediu pe cap de muncitor a crescut de la 578 lei la 802 lei. (Coresp. „Munca“). Combinatului chimic „Karl Marx“ Pentru succese deosebite în primul semestru al acestui an, combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni a fost distins de către conducerea Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei şi C.C. al Sindicatului petrol, chimie şi gaz metan cu steagul de fruntaş pe ramura chimiei anorganice şi azot. De la începutul anului şi pînă acum combinatul chimic „Karl Marx“ a fost mereu printre primele colective din ţară în ramura chimiei anorganice şi azot care şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Astfel, pe semestrul I combinatul chimic „Karl Marx" şi-a realizat producţia globală îin proporţie de 102,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 101,6 la sută. In centrul preocupărilor colectivului de aici a stat şi problema realizării a cît mai multe economii. La sfîrşitul semestrului el a înscris la capitolul economii la preţul de cost suma de 2 754.000 lei, obţinînd în acelaşi timp acumulări peste plan în valoare de 1.949.000 lei. Economiile în centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor sindicale Consfătuiri organizate de Consiliul Central al Sindicatelor In întreaga ţară oamenii muncii duc o bătălie susţinută pentru traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., intensificindu-şi eforturile in lupta pentru indeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate. In sprijinirea acestor eforturi entuziaste ale oamenilor muncii, un rol important le revine organizaţiilor sindicale, cărora Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. le-a cerut să desfăşoare o largă acţiune politică de mobilizare a oamenilor muncii in întrecerea socialistă pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne şi pentru reducerea cheltuielilor in toate ramurile economiei. Pentru a cunoaşte modul cum sunt traduse in viaţă sarcinile trasate de Plenara C.C.S. din 29 iulie, in lumina documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., şi pentru a stabili măsurile ce trebuie luate in continuare in scopul mobilizării şi mai active a oamenilor muncii în vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor luate, Consiliul Central al Sindicatelor a organizat, in ziua de 13 octombrie consfătuiri de lucru ale consiliilor sindicale regionale şi raionale. Aceste consfătuiri s-au desfăşurat in trei centre regionale - Bucureşti, Bacău şi Cluj . La consfătuirea care a avut loc în Bucureşti au luat parte membri ai Consiliului Sindical Orăşenesc Bucureşti şi ai Consiliilor sindicale regionale Bucureşti, Piteşti, Ploeşti, Galaţi, Constanţa, Craiova şi Stalin, membri ai unor consilii sindicale raionale din regiunile amintite, preşedinţi ai comitetelor sindicale şi directorii unor mari întreprinderi din Capitală. In cadrul consfătuirii tovarăşul ing. Gh. Dăscălescu, vicepreşedinte al Consiliului Sindical Orăşenesc Bucureşti, Ion Văleanu, vicepreşedinte al C.S.R. Constanţa, Marin Năstase, vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Craiova. Valter Ionescu, preşedintele comitetului de întreprindere de la uzinele „Semănătoarea“, Ana Bucur, preşedintele comitetului sindical de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi alţii, au prezentat ample informări asupra modului cum sunt îndeplinite angajamentele privitoare la reducerea preţului de cost, prin realizarea de economii, valorificarea rezervelor interne, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Participanţii la consfătuire au scos in evidenţă rolul deosebit pe care-l au organizaţiile sindicale în sprijinirea acţiunilor patriotice ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de a realiza un volum cît mai mare de economii în producţie, prin micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, prin reducerea unor cheltuieli gospodăreşti nejustificate. In mod deosebit s-a scos în evidenţă contribuţia pe care au adus-o în lupta pentru economii şi reducerea preţului de cost al produselor iniţiativa patriotică a celor opt întreprinderi din Capitală, precum şi eforturile colectivelor de muncă de la uzinele „Tudor Vladimirescu“, de la S.M.T. Cobadin din Constanţa şi alte întreprinderi care au trecut la luarea unor măsuri tehnico-organizatorice temeinice, menite să îmbunătăţească activitatea şi să aducă în acelaşi timp realizarea unor importante economii. In oraşul Bucureşti s-au realizat pînă acum peste 270 de milioane lei economii din cei 380 milioane cît prevedea angajamentul întreprinderilor din Capitală pînă la sfîrşitul anului. Colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, ducînd o muncă susţinută pentru înlăturarea risipei de materiale, pentru îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a ţesăturilor, a reuşit să economisească peste 13 milioane lei. Sub conducerea organizaţiilor de partid, organele sindicale şi-au dat contribuţia la obţinerea unor asemenea rezultate bune. O experienţă pozitivă în această direcţie au căpătat-o şi Consiliile sindicale regionale Bucureşti şi Constanţa. In aceste regiuni s-a extins pe scară largă iniţiativa celor opt întreprinderi din Capitală. La Bucureşti , cît şi alte iniţiative care au avut menirea să contribuie la ridicarea calificării muncitorilor, la îmbunătăţirea activităţii lor. Numeroşi vorbitori au scos în evidenţă contribuţia pe care o aduc cabinetele tehnice la stimularea iniţiativei creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru înfăptuirea a cît mai multe inovaţii şi raţionalizări. „A intrat în obiceiul nostru — a arătat în cuvîntarea sa tovarăşa Florica Cosma, preşedinta comitetului de întreprindere de la „Pavel Tcacenco“ din Capitală — să analizăm periodic modul în care fiecare sector de activitate îşi duce la îndeplinire angajamentele“. Despre metodele cu care urmăresc îndeplinirea angajamentelor au vorbit de asemenea tovarăşa Elisabeta Solomon de la uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Bancheş de la I.C.I.L.-Bucureşti, şi alţii. In cadrul consfătuirii au fost scoase la iveală şi unele lipsuri. S-a arătat de pildă că unele organe sindicale cum sunt C. S. Raional Brăila, C. S. Regional Craiova şi altele n-au reuşit să ajute în suficientă măsură şi organele sindicale din întreprinderile mai mici în vederea sprijinirii muncitorilor în înfăptuirea angajamentelor luate. Pentru înlăturarea lipsurilor numeroşi participanţi la consfătuire au făcut propuneri care să ducă la intensificarea întrecerii socialiste, la aplicarea pe scară mai largă a celor mai valoroase iniţiative. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Petru Despot, secretar al C.C.S., care a arătat măsurile ce trebuie luate de organele sindicale în vederea îmbunătăţirii muncii, in scopul mobilizării tot mai active a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru realizarea de importante economii în producţie, prin valorificarea rezervelor interne. In mod deosebit vorbitorul a scos în evidenţă importanţa sprijinirii de către organele sindicale a colectivelor ce se ocupă de descoperirea şi valorificarea rezervelor interne. O atenţie deosebită trebuie acordată sprijinirii inovatorilor şi raţionalizatorilor, în vederea realizării inovaţiilor şi raţionalizărilor şi introducerii acestora in procesul de producţie. Tovarăşul Despot a subliniat importanţa creşterii indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor, care trebuie să constituie o preocupare de seamă a tuturor organelor sindicale din fabrici, uzine, G.A.S. şi S.M.T. De asemenea trebuie să stea în atenţia acestora mobilizarea şi mai activă a oamenilor muncii în lupta pentru reducerea continuă a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, pentru realizarea de cit mai mari şi însemnate economii peste plan. In încheiere vorbitorul a arătat că organele sindicale au datoria să lupte cu hotărîre pentru lichidarea formalismului ce se mai manifestă in unele locuri în organizarea întrecerii socialiste şi să promoveze cu curaj metodele şi iniţiativele valoroase care au dat rezultate bune în producţie. La Bacău BACĂU (de la trimisul nostru) La consfătuirea de lucru ce s-a desfăşurat la Bacău sub conducerea tovarăşului Anton Moisescu, vicepreşedinte al C C.S, au luat parte preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor sindicale regionale Bacău, Suceava şi Iaşi, ai Consiliilor sindicale raionale Buhuşi, Piatra Neamţ, Moineşti, Roman, Zeletin, Tg. Ocna, Tg. Neamţ, Adjud, Paşcani, Bîrlad, Cîmpulung, Botoşani, Rădăuţi şi Tecuci, preşedinţi ai comitetelor sindicale din marile întreprinderi şi şantiere din oraşul şi regiunea Bacău. Au prezentat referate tovarăşii Vasile Acatrinei, vicepreşedinte al C.S.R. Bacău, Constantin Secăleanu, preşedinte al C.S.R. Iaşi, şi Constantin Raicu, preşedinte al C.S.R Suceava. Referatele s-au oprit asupra activităţii organelor sindicale in direcţia sprijinirii oamenilor muncii din uzine, fabrici, şantiere, unităţi forestiere, G.A.S si S.M.T. în lupta pentru indeplinirea angajamentelor cu privire la realizarea de cît mai multe economii în producţie. Pe marginea materialelor prezentate s-au purtat vii discuţii. Participanţii au evidenţiat elanul cu care oamenii muncii luptă pentru a da viaţă angajamentelor ce şi le-au luat ca răspuns la chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Bucureşti Majoritatea celor ce au luat cuvîntul au subliniat prin exemple vii felul în care complexul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. cu privire la ridicarea nivelului de trai a însufleţit lupta muncitorilor pentru descoperirea şi valorificarea de noi rezerve interne. Un loc important in discuţii l-a ocupat explicarea metodelor concrete folosite de organele sindicale în mobilizarea oamenilor muncii în întrecere, ceea ce a făcut din consfătuire un valoros schimb de experienţă. In concluzii tovarăşul Anton Moisescu a apreciat preocuparea consiliilor sindicale regionale şi raionale şi a organelor sindicale din întreprinderi pentru realizarea unor cît mai mari economii, care constituie in etapa actuală obiectivul (Continuare in pag. 3-a) (Continuări In pag. 2-a) Calitatea ridicată a producţiei izvor de economii Rulmenţii produşi la fabrica din Bîrlad îşi găsesc o largă întrebuinţare în mai toate ramurile industriale ale economiei noastre. Acest produs este apreciat pentru calităţile sale, nu numai în ţară ci şi peste hotare. De aceea una din principalele preocupări ale colectivului fabricii este de a îmbunătăţi continuu calitatea rulmenţilor, de a spori producţia lor. Folosirea tehnicii avansate, extinderea experienţei fruntaşe au făcut ca producţia de rulmenţi, în bucăţi, să crească in 1959 cu 77 la sută comparativ cu cea realizată în 1956. Perfecţionînd mereu procesul de producţie metalurgiştii bîrlădeni au devenit specialişti de frunte în construirea rulmenţilor. Alăturîndu-se iniţiativei celor opt întreprinderi din Capitală, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii au obţinut in primele opt luni ale acestui an economii în valoare de cca. 5 milioane lei peste plan. Acum colectivul de aici desfăşoară o susţinută activitate pentru a realiza angajamentele luate în urma dezbaterii documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Economisirea metalului —■ preocupare de seamă Lupta pentru descoperirea de noi izvoare de acumulări a căpătat in fabrică o mare însemnătate. La fiecare loc de muncă se acordă o atenţie deosebită economisirii oţelului şi altor materiale. Colectivul secţiei (orjă — una din principalele secţii ale uzinei — a reuşit să economisească de la începutul anului şi pină acum 220 tone oţel pentru rulmenţi. In lupta pentru economii au fost antrenaţi toţi forjorii. Comitetul sindical de secţie (preşedinte Th. Macarie) a susţinut iniţiativele colectivului prin popularizarea şi extinderea acestora. Experienţa şi cunoştinţele dobindite au ajutat întregul colectiv al secţiei să dobîndească succese deosebite. Reducerea adaosurilor de prelucrare a constituit in secţie subiectul de discuţie al multor consfătuiri. S-au făcut propuneri care de care mai preţioase, in urma unei asemenea propuneri s-a trecut la forjarea inelelor de rulmenţi cu ajutorul unor matriţe speciale cu o duritate mai mare. Dacă înainte se executau doar 4.000—5.000 inele, acum cu noile matriţe — care sunt executate din oţelul de lucru la cald, datorită faptului că nu se deformează prematur—se forjează o cantitate de inele de 10 ori mai mare. Intr-o adunare pe secţie, comuniştii au mai propus şi o raţionalizare cu privire la folosirea la maximum a capetelor de bară de oţel rămase cu prilejul forjării la presele orizontale. Este vorba de o modificare a matriţei care oferă astfel posibilitatea ca din fiecare bară de oţel să se mai execute în plus 2—3 inele. Chiar a doua zi, în dreptul preselor, a apărut o lozincă pe care era scris: „Muncitori de la presa de 7,5 ţoli ! Reducind lungimea capătului de bară cu numai 50 mm, realizaţi intr-un an economii de oţel din care se pot executa 18.000 inele rulmenţi tip 308“. Chemarea n-a rămas fără ecou Modificările la matriţe fiind înfăptuite, şi rezultatele sunt din cele mai bune. Prin noul procedeu, după un calcul estimativ, forjorii secţiei vor economisi pînă la sfîrşitul anului cca. 38 tone oţel. Eforturi susţinute pentru ridicarea continuă a calităţii produselor Calitatea inelelor forjate constituie un obiectiv de seamă al întrecerii socialiste. In secţia forjă comitetul sindical a organizat o puternică agitaţie In vederea obţinerii unor produse de buna calitate. Eforturile întregului colectiv sunt îndreptate spre reducerea rebuturilor. Pe unul din panourile din secţie se poate citi : „Reducind procentul de rebut cu numai 0,1 la sută realizam economii de 20.000 lei pe an“. Muncitorilor din secţie li s-a explicat pe larg însemnătatea pe care o are reducerea rebutului in lupta pentru scăderea preţului de cost. Din experienţa fruntaşilor secţiei au fost trase învăţăminte preţioase. La începutul anului procentul de rebuturi era deja sub cel admis. Forjorii nu s-au declarat mulţumiţi. Lupta pentru reducerea rebuturilor a fost continuată cu şi mai mult avînt. Lună de lună se înregistrau scăderi simţitoare. In august s-a ajuns ca rebutul să nu fie mai mare de 0,34 la sută. O contribuţie deosebită în lupta pentru economii, pentru o calitate superioară a producţiei, au adus-o brigada forjorului comunist Gh. Siminică de la ciocanul de 2 tone, brigăzile forjorilor Ion Purice şi Consatantin Boteanu de la presele orizontale şi alţii. Comuniştii din secţie, activiştii sindicali au desfăşurat o largă muncă politică pentru îmbunătăţiarea calităţii producţiei. Reducerea rea buturilor este şi rezultatul muncii inginerilor, maiştrilor, tehnologilor din secţie. Fără eforturile lor, participanţii la întrecere n-ar fi obţinut asemenea rezultate in ceea ce priveşte calitatea. Pe baza rezultatelor obţinute comitetul de secţie şi colectivul de conferenţiari din fabrică şi-au propus să organizeze IORDACHE CODREANU redactor al gazetei de uzină „Rulmentul“, şi N. GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi