Munca, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4429-4452)
1962-02-01 / nr. 4429
ig Pig 2-a MUNKA A FOLOSIM LARG EXPERIENŢA DOBlilTĂ Pi ACUM l\ ORGANIZAREA ALEGERILOR SINDICALE In întreaga ţară continuă să se desfăşoare alegerile în grupele sindicale. în unele întreprinderi şi instituţii au început şi alegerile pentru comitetele sindicale de secţie, urmînd ca după aceea să se treacă la alegerea comitetelor sindicatelor. Fiind o expresie a înaltului democratism care caracterizează viaţa sindicatelor noastre, alegerile sindicale dau posibilitatea fiecărui membru de sindicat să analizeze munca desfăşurată de organele sindicale, în vederea traducerii în viaţă a hotărîrilor partidului, a indicaţiilor Consiliului Central al Sindicatelor, să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea muncii sindicale. Totodată, ele constituie un mijloc de răspândire şi generalizare a experienţei pozitive în activitatea sindicatelor. ★ Felul cum au decurs pînă în prezent alegerile în grupele sindicale prilejuieşte o serie de concluzii şi învăţăminte preţioase. In scopul bunei desfăşurări a alegerilor sindicale, marea majoritate a organelorsindicale au întreprins o susţinută muncă politică şi organizatorică de masă. Munca pregătitoare desfăşurată din timp de organele sindicale — care s-au bucurat tot timpul de sprijinul larg al organizaţiilor de partid — a avut rezultate pozitive. La adunările grupelor sindicale pentru dări de seamă şi alegeri au luat parte aproape toţi membrii de sindicat. La discuţiile purtate în cadrul lor membrii de sindicat au participat activ. De pildă, în regiunea Braşov, au luat cuvîntul în adunările grupelor sindicale, care au avut loc pînă la 20 ianuarie, circa 50.000 de tovarăşi. Membrii de sindicat au supus unei analize profunde şi amănunţite activitatea desfăşurată de activul din grupe atît în ce priveşte mobilizarea maselor la îndeplinirea sarcinilor de plan, cît şi în domeniul social-cultural. Ei au apreciat, în general, ca pozitivă munca acestuia, subliniind aportul preţios al activului din grupe la îndeplinirea sarcinilor ce au stat în faţa sindicatelor noastre. A fost scos în evidenţă faptul că organizatorii de grupă s-au ocupat din ce în ce mai bine de organizarea consfătuirilor de producţie, de antrenarea membrilor de sindicat la realizarea angajamentelor în întrecerea socialistă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de cît mai multe economii, luate pe baza Directivelor G.C. al P.M.H. privitoare la criteriile principale ale întrecerii socialiste pentru întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Romînia. De o bună apreciere s-a bucurat şi munca dusă de organizatorii şi delegaţii din grupe în scopul rezolvării problemelor de protecţia muncii, de asigurări sociale, pentru ridicarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc, întărirea disciplinei muncii şi îmbogăţirea cunoştinţelor culturale ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor. Adunările grupelor sindicale au vădit cu putere creşterea nivelului politic al oamenilor muncii, exigenţa lor înaltă faţă de activitatea organelor sindicale, spiritul lor de răspundere pentru realizarea sarcinilor de producţie. Membrii de sindicat au arătat în spirit critic şi autocritic lipsurile organelor tehnico-administrative şi ale activului din grupele sindicale, comitetelor sindicale de secţie şi comitetelor sindicatelor. Totodată, ei au făcut propuneri preţioase pentru lichidarea deficienţelor existente. Astfel, membrii de sindicat din grupa nr. 1 de la secţia I-a furnale a Combinatului Siderurgic Hunedoara au arătat că datorită bunei organizări a procesului de producţie, a întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie, planul pe 1961 a fost realizat în proporţie de 104,12°/o. De asemenea, s-a arătat că în urma măsurilor educative luate, disciplina s-a îmbunătăţit în mod simţitor, reuşindu-se ca în anul 1961 să fie lichidate absenţele nemotivate. La grupa sindicală nr. 4, secţia carcase, uzinele „Semănătoarea“ Bucureşti, pe lingă dezbaterea problemelor producţiei (aici s-a depăşit lunar planul în medie cu 18,20%, întrecerea socialistă s-a desfăşurat sub lozinca „Nici un rebut — calitate superioară şi ritmicitate zilnică a producţiei“, a existat preocupare pentru introducerea tehnicii noi prin electronituirea unor ansamble ce se sudau electric) membrii de sindicat au analizat şi preocuparea delegatului cu asigurări sociale pentru trimiterea la tratament şi odihnă a muncitorilor, pentru reducerea numărului zilelor de incapacitate de muncă. Activitatea culturală a constituit o preocupare de bază a grupei sindicale, organizîndu-se vizionări în colectiv a filmelor şi spectacolelor de teatru, excursii la Doftana, Sinaia, cît şi citirea unui mare număr de cărţi de specialitate şi literatură beletristică. Unii tovarăşi s-au referit la lipsa de preocupare a unor organe sindicale pentru urmărirea şi aplicarea propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producţie şi în adunările sindicale, ceea ce face ca unii membri de sindicat să ridice în repetate rînduri aceleaşi probleme, iar alţii să se abţină de la discuţii şi propuneri. De asemenea, au fost criticate unele conduceri tehnico-administrative că nu iau măsuri să asigure o aprovizionare permanentă cu materii prime şi materiale, ceea ce duce la nerealizarea ritmică a producţiei, la efectuarea de ore suplimentare, avînd drept rezultat realizarea unor produse de slabă calitate. în adunările grupelor sindicale din unităţile agricole de stat, discuţiile au ridicat şi unele probleme care se referă la slaba preocupare a organelor sindicale şi a conducerilor administrative pentru asigurarea condiţiilor de muncă ale mecanizatorilor din G.A.S. şi S.M.T. De asemenea, în aceste unităţi membrii de sindicat s-au referit la necesitatea introducerii planului financiar de brigadă şi chiar pe tractor, ceea ce ar asigura o evidenţă clară şi operativă a întrecerii socialiste şi a angajamentelor luate. O dovadă a creşterii maturităţii politice a membrilor de sindicat este şi alegerea în fruntea grupelor sindicale a unor tovarăşi devotaţi şi vrednici, membri de partid, şi oameni ai muncii fără de partid, participanţi activi la lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, oameni care prin comportarea lor în producţie şi în viaţa de toate zilele constituie un exemplu pentru toţi cei ce muncesc. Alegerea acestora este o expresie a încrederii pe care o acordă membrii de sindicat fruntaşilor în producţie, activiştilor sindicali cu experienţă în munca de organizare şi educare a maselor. Alegerile în grupe au constituit un prilej de antrenare a membrilor de sindicat, a întregului activ sindical la lupta, pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune in producţie şi în activitatea social-culturală. în cadrul adunărilor pe grupe, membrii de sindicat şi-au exprimat încă o dată ataşamentul lor profund faţă de politica partidului nostru, îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră, luindu-şi totodată preţioase angajamente în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1962. Alegerile desfăşurate pînă în prezent la grupele sindicale au scos totodată la iveală faptul că unele consilii regionale şi locale, precum şi unele comitete ale sindicatelor din întreprinderi şi instituţii nu au depus o activitate suficient de temeinică pentru pregătirea alegerilor. Nu s-a exercitat peste tot un control temeinic asupra modului cum s-a pregătit şi s-a desfăşurat această acţiune. Din această cauză la un număr de adunări ale grupelor sindicale s-au prezentat dări de seamă superficial întocmite, cuprinzînd generalităţi sau simple înşiruiri de fapte şi cifre. Datorită conţinutului lor slab, aceste dări de seamă nu au constituit o bază pentru discuţii, ele nereuşind să analizeze probleme importante cum ar fi : îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea calificării profesionale a muncitorilor, întărirea disciplinei, dezvoltarea mişcării de inovaţii, unele probleme ale muncii de asigurări sociale şi protecţia muncii, culturaleducative şi altele. Multe dări de seamă nu au avut un caracter combativ, nu au venit cu critici concrete, nominale. Aşa se explică faptul că la unele adunări s-au înscris puţini membri de sindicat la cuvînt şi nu au ridicat probleme de conţinut, nu au făcut propuneri de îmbunătăţirea muncii sindicale. Organele sindicale nu au ajutat membrii de sindicat să se pregătească pentru discuţii, să ridice cele mai importante probleme ale locului de muncă respectiv. Activul obştesc antrenat în vederea sprijinirii alegerilor nu a fost destul de bine folosit de unele consilii regionale şi locale, fiind lăsat să acţioneze o bună bucată de vreme fără să se analizeze munca depusă, fără să se dea pe parcurs indicaţii asupra măsurilor ce mai trebuie luate. De asemenea, unii membri ai organelor sindicale nu au acordat activului din grupe un sprijin substanţial în pregătirea adunărilor de alegeri, în alcătuirea dărilor de seamă, mulţumindu-se doar să se prezinte la adunări cu o orădouă înainte de ţinerea lor. Unele consilii regionale ale sindicatelor nu au ajutat activul să-şi însuşească bine instrucţiunile C.C.S. cu privire la organizarea alegerilor. Sunt unii activişti sindicali care în loc să ajute la înlăturarea lipsurilor constatate, se mulţumesc să le sesizeze şi să le aducă la cunoştinţa organelor superioare, transformîndu-se în acest fel în simpli spectatori. Asemenea neajunsuri s-au manifestat în regiunile Bacău şi Iaşi. Aceste deficienţe se datoresc faptului că unele organe sindicale au considerat că organizarea adunărilor de alegeri la grupele sindicale nu ridică probleme deosebite şi au mers pe linia de a organiza într-un timp scurt alegeri la un număr prea mare de grupe. Membrii comitetelor sindicatelor nu au ajutat şi nu au participat efectiv la desfăşurarea adunărilor generale de alegeri din grupele sindicale. Organele sindicale au scăpat din vedere faptul că la adunările grupelor sindicale se pune în dezbaterea tuturor membrilor de sindicat activitatea desfăşurată, că pe această cale pot cunoaşte preocupările acestora, problemele cele mai importante ce se pun în domeniul producţiei, activităţii social-culturale, vieţii de organizaţie. Sunt unele comitete ale sindicatelor care nu s-au ocupat în suficientă măsură ca dările de seamă să fie întocmite din timp, să fie văzute de către comitetele sindicale de secţii şi îmbunătăţite. Adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să constituie pentru toate sindicatele noastre puncte de plecare în obţinerea de noi realizări. De aceea, este necesar ca organele sindicale să folosească cu pricepere învăţămintele reieşite în urma adunărilor grupelor sindicale şi să înlăture fără întârziere lipsurile semnalate. O mare atenţie trebuie acordată întocmirii dărilor de seamă, cunoscîndu-se că buna desfăşurare a adunărilor şi conferinţelor pentru alegeri depinde in foarte mare măsură de conţinutul acestora. Un loc important în dările de seamă trebuie să-l ocupe problemele întrecerii socialiste. Recent au fost republicate Directivele Comitetului Central al Parifidiului Muncitoresc Român către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale şi ale U.T.M. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Acestea constituie un îndreptar preţios în legătură cu obiectivele care trebuie să stea la baza întrecerii în fiecare ramură de producţie. Dările de seamă trebuie să analizeze, în lumina Directivelor, cum a decurs întrecerea socialistă în întreprindere, să arate care au fost rezultatele obţinute şi ce măsuri trebuie luate pentru dezvoltarea succeselor înregistrate în întrecere de fiecare colectiv. Comitetele sindicatelor, comitetele sindicale de secţii, organizatorii grupelor sindicale trebuie să asigure ca toţi oamenii muncii să cunoască Directivele C-C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Cu prilejul adunărilor de alegeri la grupe, iar acolo unde alegerile la grupe au avut loc, cu prilejul adunărilor generale sau conferinţelor sindicale pe secţii sau sindicate să se citească preambulul din Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, precum și partea care se referă la criteriile întrecerii în ramura respectivă. Angajamentele luate de membrii de sindicat cu această ocazie trebuie să fie centralizate, formulîndu-se apoi angajamentele în întrecere ale întreprinderii, iar propunerile făcute în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, perfecţionării producţiei să fie cuprinse în planurile de îmbunătăţire a calităţii produselor. Adunările de alegeri ce au avut loc la grupe au arătat că trebuie dovedită mai multă grijă pentru cuprinderea în dările de seamă a unor probleme legate de munca inovatorilor, de educaţia comunistă ,a maselor, de viaţă internă de organizaţie. Ca dările de seamă ale comitetelor de secţie şi ale comitetelor sindicatelor să poată crea o serioasă bază de discuţii, ele trebuie să fie cît mai concrete, să analizeze temeinic problemele principale care se pun în întreprinderea sau instituţia respectivă, să se refere nominal atît la munca membrilor organului sindical cît şi la cea depusă de membrii de sindicat în producţie şi pe tărâm obştesc. Trebuie, de asemenea, să se arate în ele cum s-au desfăşurat alegerile la grupele sindicale şi în secţii, ce probleme mai importante s-au ridicat, ce sarcini decurg pentru organele sindicale în vederea soluţionării acestora. Reuşita alegerilor depinde în mare măsură şi de felul cum va şti să muncească fiecare activist sindical în parte. Membrii comitetelor sindicatelor, ai consiliilor locale şi regionale ale sindicatelor au datoria să ajute practic organele sindicale în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, în rezolvarea problemelor ce se ivesc cu această ocazie. Ei trebuie să participe la cît mai multe adunări de dări de seamă şi alegeri. Astfel, au un prilej de a cunoaşte activitatea depusă la fiecare loc de muncă, experienţa înaintată în producţie şi în activitatea sindicală, preocuparea membrilor de sindicat de a-şi aduce contribuţia la soluţionarea problemelor ce se ridică în întreprinderi şi instituţii, în cadrul adunărilor şi conferinţelor pentru alegeri trebuie să se creeze un climat tovărăşesc, favorabil desfăşurării largi a criticii şi autocriticii constructive. Tovarăşii care conduc adunările au datoria să antreneze la discuţii un număr cît mai mare de membri de sindicat şi să orienteze dezbaterile asupra celor mai importante probleme. Un sprijin imediat trebuie dat organelor sindicale din gospodăriile agricole de stat şi din staţiunile de maşini şi tractoare. Membrii de sindicat din aceste unităţi se pregătesc pentru lucrările agricole de primăvară. Este bine să se ia măsuri ca aceste lucrări să-i găsească pe muncitorii agricoli cu alegerile sindicale terminate, mobilizaţi în întrecerea socialistă pentru creşterea producţiei agricole, reducerea preţului de cost, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie 1961 şi a sarcinilor reieşite din Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti cu privire la dezvoltarea agriculturii socialiste. Cu prilejul adunărilor generale şi al conferinţelor pentru alegerea comitetelor sindicatelor pe întreprindere, se va semna şi contractul colectiv pe anul 1962. Organele sindicale au datoria să facă cunoscut muncitorilor proiectul de contract colectiv întocmit, să-l afişeze în toate secţiile şi la locurile mai frecventate, să se îngrijească de a centraliza propunerile făcute şi de includerea în contract a celor acceptate. Gazetele de perete şi cele de uzină, staţiile de radioficare să oglindească cît mai viu alegerile sindicale, precum şi principalele probleme ce se ridică în adunări sau conferinţe. ★ Alegerile sindicale trebuie să constituie un prilej de analiză a activităţii culturale a sindicatelor şi să ducă la îmbunătăţirea serioasă a acestei activităţi. După cum arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti „fără o intensă muncă educativă este cu neputinţă îndeplinirea de către sindicate a sarcinilor ce le revin în mobilizarea oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea planului de stat, in atragerea maselor muncitoare la o participare tot mai activă in conducerea economiei“, în darea de seamă şi în discuţiile din adunări generale sau conferinţele sindicale să se pună în discuţie cum au muncit delegaţii cu munca culturală din grupe, activiştii culturali din comitetul sindicatului, precum şi ceilalţi activişti de la cluburi sau biblioteci. Să se stabilească măsuri pentru lichidarea rupturii ce mai există între activitatea culturală şi sarcinile economice principale ale brigăzii, secţiei, întreprinderii respective, pentru ca munca culturală să contribuie activ la ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, la lupta pentru ridicarea calităţii şi realizarea de economii, la întărirea disciplinei în muncă. Să se stabilească, de asemenea, măsuri pentru cuprinderea în activitatea culturală a tuturor membrilor de sindicat, a familiilor lor, prin organizarea unor activităţi variate, interesante şi educative la club, în sălile de cultură, la biblioteci, în cadrul adunărilor pentru alegeri membrii de sindicat vin cu o seamă de propuneri valoroase pentru îmbunătăţirea activităţii sindicale la fiecare loc de muncă. Este necesar ca organele sindicale să studieze aceste propuneri şi să treacă de îndată la aplicarea lor. în felul acesta ele stimulează interesul maselor de a veni neîncetat cu noi sugestii pentru ridicarea nivelului muncii sindicatelor noastre. ★ O preocupare de seamă a tuturor organelor sindicale trebuie să fie instruirea celor aleşi. Unii din aceştia au o anumită experienţă în munca sindicală, alţii sunt aleşi pentru prima dată. Comitetele sindicatelor au datoria să se îngrijească de instruirea activului din grupe şi secţii. La rindul lor, consiliile locale ale sindicatelor trebuie să se preocupe de instruirea membrilor comitetelor sindicatelor. Instruirea activiştilor sindicali trebuie astfel făcută încît să ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor politice şi organizatorice, la buna cunoaştere a sarcinilor ce stau în faţa sindicatelor noastre în etapa actuală. Folosind cu pricepere învăţămintele desprinse pînă acum, înlăturînd lipsurile semnalate, vom asigura ca alegerile sindicale să se desfăşoare la un nivel tot mai înalt, ceea ce va duce la creşterea capacităţii organizatorice a sindicatelor noastre în vederea mobilizării maselor de oameni ai muncii în lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor puse de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. în fața întregului nostru popor. ★ Azi începător,... mîine poate un virtuos minuitor al arcușului. Foto : P. COZIA Din scrisorile CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI ★ ★ Pentru o calificare superioară La întreprinderea forestieră Nehoiu s-a organizat un curs de ridicare a calificării pentru mecanicii de funiculare, la care participă 55 elevi din cadrul D.R.E.F. Banat, Ploieşti, Crişana, Cluj şi Braşov. Cursul, cu o durată de 3 luni, contribuie la pregătirea multilaterală a mecanicilor, pentru cunoaşterea, întreţinerea şi exploatarea funicularelor semifixe „Wyssen“ şi „Mîneciu“. Pentru o cet mai bună însuşire a materiei, lecţiile teoretice predate de colectivul de ingineri din cadrul I. F. Nehoiu sunt urmate de demonstraţii practice pe teren. George Băiculescu Măsurile preconizate capătă viaţă Numeroase tăsuri tehnico-organizatorice de mare importanţă, stabilite cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1962, au început să prindă viaţă la fabrica de produse refractare „Proletarul“ din Turda. Una din lucrările efectuate este urmarea celei de-a treia celule de ardere la temperaturi înalte, ceea ce va permite sporirea producţiei de cărămizi bazice, produs mult solicitat de industria siderurgică. în prezent, noua celulă se află în ardere de uscare, sub un sever control. O altă măsură importantă a constat în executarea unei instalaţii electrice de răcire la cuptoarele de ars şamote obişnuite, ceea ce va contribui la mărirea capacităţii acestor cuptoare. Tot recent s-au terminat lucrările de instalare a luminii fluorescente pe întreg teritoriul fabricii, în hale ca şi în curte. Ilie Belein Succese ale tinerilor feroviari Pe feţele tinerilor din Depoul de locomotive C.F.R. Caransebeş flutură un zîmbet de satisfacţie. Ii bucură realizările obţinute. Pînă acum ei au remorcat 23 trenuri de tonaje sporite, depăşind tonajul normal cu peste 2743 tone. în afară de asta, au economisit combustibil in valoare de 13.251 lei. S-au remarcat în mod deosebit tinerii mecanici Pavel Vidulescu, Ștefan Tătaru, Petru Iacobovschi, Simion Budianu, Ioan Grumăzescu împreună cu fochiștii respectivi. Alexandru Munteanu mecanic de locomotivă O zi bogată Când a venit tovarăşa Virginia Lăzărescu, responsabila bibliotecii raionale din Giurgiu, în faţa intrării aşteptau destui oameni. Unii veniseră să înapoieze cărţile împrumutate şi să ia altele, în ziua aceea în fişe au fost înscrişi 240 de cititori noi. Biblioteca are 3.400 de cititori, care au avut ce alege din cele peste 30.000 de volume cite sunt aici. La rubrica „Circulaţia cărţilor“ era înregistrată cifra de 64.074, ceea ce înseamnă că fiecare din cei înscrişi în fişele bibliotecii a citit în medie 16,8 cărţi. Traian Barbălată GRIJA FATA DE OM In sectorul cazangerie a uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală există o instalaţie Röntgen pentru detectarea anumitor defecţiuni provenite din sudarea automată sau manuală a pieselor. Sala în care se efectuează controlul este prevăzută cu pereţi din plumb, iar operaţiile de control se fac automat dintr-o altă încăpere ferită complet de radiaţiile razelor. Clişeul nostru vă înfăţişează două aspecte din sala de control cu ajutorul instalaţiei Röntgen. 1. Piesele de diferite dimensiuni sunt supuse controlului cu raze X fără ca în prezenţa lor să existe cineva . 2. Manevrarea pieselor se execută automat de la distanţă. Cîteva comutări de butoane şi plena sau aparatul de control se aşează în poziţia dorită. Pericolul de radiaţie este complet înlăturat. Foto : EM. SÎRZEA OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOâOOOOC^ Intr-adevăr, \ Vîrful... cu dori!86 La sfîrşit de săptămînă mii de § oameni ai muncii din ţară îşi iau rucsacul la spinare (tiu doi ? dora cu de-ale gurii, deoarece ca goanele sînt bine aprovizionate) 8 şi pornesc să se bucure de fru- museţile neasemuite ale peisaju- g lui montan. Evident, turismul a 8 devenit un mijloc de recreare § g pentru nenumăraţi oameni ai 8 8 muncii. Faţă de numărul mereu 8 8 crescînd al turiştilor, Intreprin- | g derea regională de organizarea g 8 staţiunilor de odihnă şi tratament § I din Sinaia (I.R.O.S.O.T.) se stră- j g duieşte să asigure oaspeţilor 8 § condiţii cît mai bune de cazare, g g hrană, distracţie. Au fost con-1 8 struite cabane noi, altele au fost § § reamenajate, s-a extins reţeaua g 8 electrică etc. Oaspeţilor frec-8 8 venţi ai cabanelor li se oferă g mereu noi surprize. g Iată, în ajun de revelion, un 8 8 grup de turişti, ureînd temerar g 8 spre cabana „Vîrful cu dor". 8 g Drumul e greu, noaptea e nea- § 8 gră, dar gîndul că vor sărbători g 8 Anul nou la cabană le dă noi 8 8 forţe. După o cotitură se zăreşte 8 8 pe înălţimi o lumină. „Vîrful cu g I dor“ îi întîmpină pe turiști cu or, g surpriză. Cabana a fost electri-1 8 ficată. La aproape 2.000 de megaj tri altitudine a pătruns lumina 8 8 fluorescentă. a 8 Dar rîndurile de față nu sînt g consacrate revelionului petrecut 8 8 sub lumina verzue a neonului, ci 8 8 celor ce au urmat. După cîteva g g zile, spre marea supărare a ca- 8 g bannerului Gheorghe Stănică, şi | 8 a oaspeţilor, lumina fluorescentă 8 g a cedat locul arhaicei lămpi cu 8 g petrol. § 8 „Miracolul“ l-a înfăptuit ne- g g glijenţa manifestată de lucrăto- 8 8 rii întreprinderii care au efectuat 1 g instalaţia electrică şi unii tova- 8 \ răşi de la I.R.O.S.O.T., care, de l g astă dată, nu s-au străduit să g 8 fie la... înălţime. După ce a fost g 8 urcat cablul atîta amar de drum 8 g pînă la cabană, lucrarea de in- § 8 terior a fost făcută de mîntu-1 \ială, fapt ce a determinat uzinal 8 electrică din Sinaia să întrerup㧠g curentul. Poate nu am fi amin- g g tit acest lucru, dacă astăzi neo-1 8 nul ar fi fost repus în drepturile 8 8 sale. Dar nu, neglijenţa a deve-l g nit cronică, cu toate că remedia-1 I rile se pot face într-un termen 8 8 foarte scurt. Ne gîndim la apro- g l piaţa vacantă a studenţilor care g 8 timp de 2 săptămîni vor sta aci. 8 8 Oare la cabana „Vîrful cu dor" 8 g mai trebuie dus mult timp... do-1 8 rul luminii? NIC. EMIL I oo oo oo oooo oc oo oo oe oo oo oo oo oo oe oo oe oo oo oe oo oo Tînărul inginer Petre Pleşoianu de la uzina „1 Mai“ Ploieşti este unul din sutele de inovatori de aici care prin realizările lor aduc întreprinderii importante economii. Numai prin dispozitivul pentru eboşat dantura coroanei mesei rotative, creat de el, s-au obţinut economii anuale de peste 70.000 lei.-In clişeu , inginerul Petre Pleşoianu (dreapta) consultîndu-se cu meşterul Micu Rădulescu asupra planurilor unei noi inovaţii. Foto : E. CALATANU CINEMATOGRAFE S-A FURAT O BOMBA : Patria, Bucureşti, înfrăţirea intre popoare PRIMELE ÎNCERCĂRI : Magheru (seria II-a), I. Corimu (ambele serii) . PROFESORUL MAMLOCK , Republica , PRETUTINDENI TRĂIESC OAMENI : rulează la cinematografele V. Alecsandri, Mioriţa , ÎN NOAPTEA SPRE 13 : Elena Pavel, 23 August, Volga NU E LOC PENTRU ANIMALE SĂLBATICE : Lumina, Libertăţii , TOM DEGEŢELUL , rulează la cinematografele Maxim Gorki, V. Roaită, Donca Simon O INTIMPLARE EXTRAORDI-’ NARA — ambele serii : Central , SALT SPRE GLORIE : Victoria Gh. Doja, Arta, 16 Februarie DRAGOSTE DE SEPTEMBRIE: Tineretului STELE IN PLINA ZI : Timpuri Noi : PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineata) : 13 Septembrie ; CAIDUL : 13 Septembrie ; FATA CU CHITARA • Cultural ; PORTO-FRANCO : Alex. Popov, M. Eminescu, Ilie Pintilie i BUFONUL REGELUI : 8 Martie : RĂZBOI ŞI PACE — ambele serii : Griviţa ; DOUĂ VIEŢI — ambele serii : Unirea , AUSTERLITZ - cinemascop ; Alex. Sahia : CINCI ZILE ŞI CINCI NOPŢI : Flacăra ! OAMENI PE GHEAŢĂ : T. Vladimirescu, 8 Mai : MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT : Munca ; PITICUL VRĂJITOR : Popular ! VÎNTUL S-A OPRIT IN ZORI : Moşilor, C-tin David ; PÂNZE PURPURII : Floreasca ; SECERIŞUL VERDE : N. Bălcescu, Olga Bancic ; MAMELUCUL : rulează la cinematograful G. Coşbuc ; ÎNVIEREA : rulează la cinematograful G. Bacovia ; RAIDUL VĂRGAT : Drumul Serii ; CER SENIN : 30 Decembrie ; SOSEȘTE CIRCUL : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu : SONATE: B. Delavrancea. RILIU VINERI, 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I : 5,10 Jocuri populare romîneşti : 6,10 Melodii sportive ; 7,15 Cintece colhoznice ; 8,30 Muzică populară românească ; 10,08 Muzică uşoară interpretată de mici formaţii instrumentale : 11,03 Concert simfonic ; 12,10 Estrada melodiilor ; 13,05 Concert de muzică din operete : 14,00 Melodii populare româneşti : 14,30 Din creaţia compozitorului sovietic Dunaevski : 15,10 Muzică de cameră de compozitori români : 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA ! 17,15 Muzică instrumentală cerută de ascultători : 18,00 Doine şi jocuri populare romîneşti ; 19,00 Jurnalul satelor ; 20,30 CONCERT GHICITOARE (11) ; 21,30 în ritm de tango ; 22,30 Baletul „Giselle“ de Adolph Adam. PROGRAMUL II : 12,15 Muzică de Marţian Negrea pentru filmul „Baia Mare" ; 13,25 Concert de prinz ; 15,00 Cîntece şi jocuri populare romineşti ; 16,15 Suita pentru sută de Charles Mouton — interpretează Walter Gerwig 17,00 Din prelucrările de folclor ale compozitorilor sovietici 17,30 Sfatul medicului , infecţia dentară şi reumatismul I 18,05 „Ultimele simfonii ale lui Mozart“ 19,00 Fragmente din opereta , ,Lysistrata" de Gherase Dendrino ; 19,30 TEATRU LA MICROFON : „BĂDĂRĂNII“ _ Comedie de Carlo Goldoni ; 21,15 Din repertoriul violonistului Ion Matache ; 22,30 Moment poetic : „Din lirica bulgară contemporană" 23,15—24,00 Sonata pentru pian in Si bemol major de Schubert — interpretează Iakov Zack. TELEVIZIUNE JOI, 1 FEBRUARIE 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,20 Emisiune pentru copii : „Acrobaţie cu„ căţel" : 19,35 Transmisiune de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. „PUTEREA ÎNTUNERICULUI“ de Lev Nicolaevici Tolstoi, în pauze : Sfatulmedicului : „Gripa“ de doctor Sanda Moroianu. Fosta televiziunii. In încheiere: ultimele 1 tW.