Munca, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4429-4452)

1962-02-01 / nr. 4429

ig Pig 2-a MUNKA A FOLOSIM LARG EXPERIENŢA DOBlilTĂ Pi ACUM l\ ORGANIZAREA ALEGERILOR SINDICALE In­ întreaga ţară continuă să se desfăşoare alegerile în grupele sin­dicale. în unele întreprinderi şi in­stituţii au început şi alegerile pentru comitetele sindicale de secţie, ur­­mînd ca după aceea să se treacă la alegerea comitetelor sindicatelor. Fiind o expresie a înaltului de­mocratism care caracterizează viaţa sindicatelor noastre, alegerile sindi­cale dau posibilitatea fiecărui mem­bru de sindicat să analizeze munca desfăşurată de organele sindicale, în vederea traducerii în viaţă a hotărî­­rilor partidului, a indicaţiilor Consi­liului Central al Sindicatelor, să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea muncii sindicale. Totodată, ele con­stituie un mijloc de răspândire şi generalizare a experienţei pozitive în activitatea sindicatelor. ★ Felul cum au decurs pînă în pre­zent alegerile în grup­ele sindicale prilejuieşte o serie de concluzii şi învăţăminte preţioase. In scopul bunei desfăşurări a ale­gerilor sindicale, marea majoritate a organelor­­sindicale au întreprins o susţinută muncă politică şi organi­zatorică de masă. Munca pregăti­toare desfăşurată din timp de or­ganele sindicale — care s-au bucu­rat tot timpul de sprijinul larg al organizaţiilor de partid — a avut rezultate pozitive. La adunările gru­pelor sindicale pentru dări de sea­mă şi alegeri au luat parte aproape toţi membrii de sindicat. La discu­ţiile purtate în cadrul lor membrii de sindicat au participat activ. De pildă, în regiunea Braşov, au luat cuvîntul în adunările grupelor sin­dicale, care au avut loc pînă la 20 ianuarie, circa 50.000 de tovarăşi. Membrii de sindicat au supus unei analize profunde şi amănunţite ac­tivitatea desfăşurată de activul din grupe atît în ce priveşte mobilizarea maselor la îndeplinirea sarcinilor de plan, cît şi în domeniul social-cul­tural. Ei au apreciat, în general, ca pozitivă munca acestuia, subliniind aportul preţios al activului din grupe la îndeplinirea sarcinilor ce au stat în faţa sindicatelor noastre. A fost scos în evidenţă faptul că organi­zatorii de grupă s-au ocupat din ce în ce mai bine de organizarea con­sfătuirilor de producţie, de antrena­rea membrilor de sindicat la reali­zarea angajamentelor în întrecerea socialistă pentru îmbunătăţirea ca­lităţii produselor şi realizarea de cît mai multe economii, luate pe baza Directivelor G.C. al P.M.H. privitoa­re la criteriile principale ale între­cerii socialiste pentru întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a Parti­dului Comunist din Romînia. De o bună apreciere s-a bucurat şi mun­ca dusă de organizatorii şi delegaţii din grupe în scopul rezolvării pro­blemelor de protecţia muncii, de asigurări sociale, pentru ridicarea conştiinţei socialiste a celor ce mun­cesc, întărirea disciplinei muncii şi îmbogăţirea cunoştinţelor culturale ale muncitorilor, tehnicienilor, in­ginerilor şi funcţionarilor. Adunările grupelor sindicale au vădit cu putere creşterea nivelului politic al oamenilor muncii, exigen­ţa lor înaltă faţă de activitatea or­ganelor sindicale, spiritul lor de răs­pundere pentru realizarea sarcinilor de producţie. Membrii de sindicat au arătat în spirit critic şi autocritic lipsurile organelor tehnico-admi­­nistrative şi ale activului din gru­pele sindicale, comitetelor sindicale de secţie şi comitetelor sindicatelor. Totodată, ei au făcut propuneri pre­ţioase pentru lichidarea deficienţe­lor existente. Astfel, membrii de sindicat din grupa nr. 1 de la sec­ţia I-a furnale a Combinatului Si­derurgic Hunedoara au arătat că datorită bunei organizări a proce­sului de producţie, a întrecerii so­cialiste şi a consfătuirilor de pro­ducţie, planul pe 1961 a fost reali­zat în proporţie de 104,12°/o. De asemenea, s-a arătat că în urma măsurilor educative luate, discipli­na s-a îmbunătăţit în mod simţitor, reuşindu-se ca în anul 1961 să fie lichidate absenţele nemotivate. La grupa sindicală nr. 4, secţia carcase, uzinele „Semănătoarea“ Bucureşti, pe lingă dezbaterea pro­blemelor producţiei (aici s-a depăşit lunar planul în medie cu 18,20%, întrecerea socialistă s-a desfăşurat sub lozinca „Nici un rebut — cali­tate superioară şi ritmicitate zilni­că a producţiei“, a existat preocupare pentru introducerea tehnicii noi prin electronituirea unor ansamble ce se sudau electric) membrii de sindicat au analizat şi preocuparea delegatului cu asigu­rări sociale pentru trimiterea la tratament şi odihnă a muncitorilor, pentru reducerea numărului zilelor de incapacitate de muncă. Activita­tea culturală a constituit o preocu­pare de bază a grupei sindicale, organizîndu-se vizionări în colectiv a filmelor şi spectacolelor de tea­tru, excursii la Doftana, Sinaia, cît şi citirea unui mare număr de cărţi de specialitate şi literatură bele­tristică. Unii tovarăşi s-au referit la lipsa de preocupare a unor organe sin­dicale pentru urmărirea şi aplica­rea propunerilor făcute de munci­tori în consfătuirile de producţie şi în adunările sindicale, ceea ce face ca unii membri de sindicat să ridice în repetate rînduri aceleaşi probleme, iar alţii să se abţină de la discuţii şi propuneri. De aseme­nea, au fost criticate unele condu­ceri tehnico-administrat­ive că nu iau măsuri să asigure o aprovizio­nare permanentă cu materii prime şi materiale, ceea ce duce la nerea­­lizarea ritmică a producţiei, la e­­fectuarea de ore suplimentare, avînd drept rezultat realizarea unor pro­duse de slabă calitate. în adunările grupelor sindicale din unităţile agricole de stat, dis­cuţiile au ridicat şi unele probleme care se referă la slaba preocupare a organelor sindicale şi a conduceri­lor administrative pentru asigurarea condiţiilor de muncă ale mecaniza­torilor din G.A.S. şi S.M.T. De ase­menea, în aceste unităţi membrii de sindicat s-au referit la necesi­tatea introducerii planului financiar de brigadă şi chiar pe tractor, ceea ce ar asigura o evidenţă clară şi operativă a întrecerii socialiste şi a angajamentelor luate. O dovadă a creşterii maturităţii politice a membrilor de sindicat este şi alegerea în fruntea grupelor sindicale a unor tovarăşi devotaţi şi vrednici, membri de partid, şi oa­meni ai muncii fără de partid, participanţi activi la lupta pen­tru desăvîrşirea construcţiei so­cialiste în patria noastră, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, oa­meni care prin comportarea lor în producţie şi în viaţa de toate zilele constituie un exemplu pentru toţi cei ce muncesc. Alegerea acestora este o expresie a încrederii pe care o acordă membrii de sindicat frun­taşilor în producţie, activiştilor sin­dicali cu experienţă în munca de or­ganizare şi educare a maselor. Alegerile în grupe au constituit un pr­ilej de antrenare a mem­brilor de sindicat, a întregului activ sindical la lupta, pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune in pro­ducţie şi în activitatea social-cultu­­rală. în cadrul adunărilor pe gru­pe, membrii de sindicat şi-au ex­primat încă o dată ataşamentul lor profund faţă de politica partidului nostru, îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră, luindu-şi totodată preţioa­se angajamente în vederea îndepli­nirii cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1962. Alegerile desfăşurate pînă în pre­zent la grupele sindicale au scos totodată la iveală faptul că unele consilii regionale şi locale, precum şi unele comitete ale sindicatelor din întreprinderi şi instituţii nu au de­pus o activitate suficient de temeini­că pentru pregătirea alegerilor. Nu s-a exercitat peste tot un control te­meinic asupra modului cum s-a pre­gătit şi s-a desfăşurat această ac­ţiune. Din această cauză la un nu­măr de adunări ale grupelor sindi­cale s-au prezentat dări de seamă superficial întocmite, cuprinzînd ge­neralităţi sau simple înşiruiri de fapte şi cifre. Datorită conţinutului lor slab, aceste dări de seamă nu au constituit o bază pentru discuţii, ele nereuşind să analizeze proble­me importante cum ar fi : îmbună­tăţirea calităţii produselor, creşte­rea calificării profesionale a mun­citorilor, întărirea disciplinei, dez­voltarea mişcării de inovaţii, unele probleme ale muncii de asigurări sociale şi protecţia muncii, cultural­­educative şi altele. Multe dări de seamă nu au avut un caracter com­bativ, nu au venit cu critici con­crete, nominale. Aşa se explică faptul că la unele adunări s-au înscris puţini membri de sindicat la cuvînt şi nu au ridicat probleme de conţinut, nu au făcut propuneri de îmbunătăţi­rea muncii sindicale. Organele sin­dicale nu au ajutat membrii de sindicat să se pregătească pentru discuţii, să ridice cele mai impor­tante probleme ale locului de mun­că respectiv. Activul obştesc antrenat în vede­rea sprijinirii alegerilor nu a fost destul de bine folosit de unele con­silii regionale şi locale, fiind lăsat să acţioneze o bună bucată de vre­me fără să se analizeze munca de­pusă, fără să se dea pe parcurs in­dicaţii asupra măsurilor ce mai tre­buie luate. De asemenea, unii mem­bri ai organelor sindicale nu au acordat activului din grupe un spri­jin substanţial în pregătirea adună­rilor de alegeri, în alcătuirea dări­lor de seamă, mulţumindu-se doar să se prezinte la adunări cu o oră­­două înainte de ţinerea lor. Unele consilii regionale ale sindicatelor nu au ajutat activul să-şi însuşească bine instrucţiunile C.C.S. cu privire la organizarea alegerilor. Sunt unii activişti sindicali care în loc să ajute la înlăturarea lipsuri­lor constatate, se mulţumesc să le sesizeze şi să le aducă la cunoştinţa organelor superioare, transformîn­­du-se în acest fel în simpli specta­tori. Asemenea neajunsuri s-au ma­nifestat în regiunile Bacău şi Iaşi. Aceste deficienţe se dator­esc fap­tului că unele organe sindicale au considerat că organizarea adunări­lor de alegeri la grupele sindicale nu ridică probleme deosebite şi au mers pe linia de a organiza într-un timp scurt alegeri la un număr prea mare de grupe. Membrii comi­tetelor sindicatelor nu au ajutat şi nu au participat efectiv la desfăşu­rarea adunărilor generale de ale­geri din grupele sindicale. Organele sindicale au scăpat din vedere fap­tul că la adunările grupelor sindi­cale se pune în dezbaterea tuturor membrilor de sindicat activitatea desfăşurată, că pe această cale pot cunoaşte preocupările acestora, pro­blemele cele mai importante ce se pun în domeniul producţiei, activi­tăţii social-culturale, vieţii de or­ganizaţie. Sunt unele comitete ale sindicate­lor care nu s-au ocupat în sufi­cientă măsură ca dările de seamă să fie întocmite din timp, să fie vă­zute de către comitetele sindicale de secţii şi îmbunătăţite. Adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să constituie pentru toate sindicatele noastre puncte de plecare în obţinerea de noi realizări. De aceea, este necesar ca organele sindicale să folosească cu pricepere învăţămintele reieşite în urma adu­nărilor grupelor sindicale şi să în­lăture fără întârziere lipsurile sem­nalate. O mare atenţie trebuie acordată întocmirii dărilor de seamă, cunos­­cîndu-se că buna desfăşurare a adu­nărilor şi conferinţelor pentru ale­geri depinde in foarte mare măsură de conţinutul acestora. Un loc important în dările de seamă trebuie să-l ocupe probleme­le întrecerii socialiste. Recent au fost republicate Directivele Comitetului Central al Pa­rifidiului Muncitoresc Român către toate organele şi orga­nizaţiile de partid, sindicale şi ale U.T.M. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste. Aces­tea constituie un îndreptar preţios în legătură cu obiectivele care tre­buie să stea la baza întrecerii în fiecare ramură de producţie. Dările de seamă trebuie să analizeze, în lu­mina Directivelor, cum a decurs în­trecerea socialistă în întreprindere, să arate care au­ fost rezultatele ob­ţinute şi ce măsuri trebuie luate pentru dezvoltarea succeselor înre­gistrate în întrecere de fiecare colec­tiv. Comitetele sindicatelor, comitetele sindicale de secţii, organ­i­za­torii grupelor sindicale trebuie să asi­gure ca toţi oamenii muncii să cu­noască Directivele C-C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Cu prilejul adunărilor de alegeri la grupe, iar acolo unde alegerile la grupe au avut loc, cu prilejul adunărilor ge­nerale sau conferinţelor sindicale pe secţii sau sindicate să se citească preambulul din Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste, pre­cum și partea care se referă la cri­teriile întrecerii în ramura respec­tivă. Angajamentele luate de mem­brii de sindicat cu această ocazie trebuie să fie centralizate, formulîn­­du-se apoi angajamentele în între­cere ale întreprinderii, iar propune­rile făcute în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, perfecţionării producţiei să fie cuprinse în pla­nurile de îmbunătăţire a calităţii produselor. Adunările de alegeri ce au avut loc la grupe au arătat că trebuie dovedită mai multă grijă pentru cu­prinderea în dările de seamă a unor probleme legate de munca inovato­rilor, de educaţia comunistă ,a mase­lor, de viaţă internă de organizaţie. Ca dările de seamă ale comitetelor de secţie şi ale comitetelor sindica­telor să poată crea o serioasă bază de discuţii, ele trebuie să fie cît mai concrete, să analizeze temeinic problemele principale care se pun în întreprinderea sau instituţia res­pectivă, să se refere nominal atît la munca membrilor organului sin­dical cît şi la cea depusă de mem­brii de sindicat în producţie şi pe tărâm obştesc. Trebuie, de asemenea, să se arate în ele cum s-au desfă­şurat alegerile la grupele sindicale şi în secţii, ce probleme mai impor­tante s-au ridicat, ce sarcini decurg pentru organele sindicale în vederea soluţionării acestora. Reuşita alegerilor depinde în mare măsură şi de felul cum va şti să muncească fiecare activist sindical în parte. Membrii comitetelor sin­dicatelor, ai consiliilor locale şi re­gionale ale sindicatelor au datoria să ajute practic organele sindicale în organizarea şi desfăşurarea ale­gerilor, în rezolvarea problemelor ce se ivesc cu această ocazie. Ei trebuie să participe la cît mai multe adunări de dări de seamă şi alegeri. Astfel, au un prilej de a cunoaşte activitatea depusă la fie­care loc de muncă, experienţa îna­intată în producţie şi în activitatea sindicală, preocuparea membrilor de sindicat de a-şi aduce contribuţia la soluţionarea problemelor ce se ridică în întreprinderi şi instituţii, în cadrul adunărilor şi conferin­ţelor pentru alegeri trebuie să se creeze un climat tovărăşesc, favora­bil desfăşurării largi a criticii şi autocriticii constructive. Tovarăşii care conduc adunările au datoria să antreneze la discuţii un număr cît m­ai mare de membri de sindicat şi să orienteze dezbaterile asupra celor mai importante probleme. Un sprijin imediat trebuie dat or­ganelor sindicale din gospodăriile agricole de stat şi din staţiunile de maşini şi tractoare. Membrii de sin­dicat din aceste unităţi se pregătesc pentru lucrările agricole de primă­vară. Este bine să se ia măsuri ca aceste lucrări să-i găsească pe mun­citorii agricoli cu alegerile sindicale terminate, mobilizaţi în întrecerea socialistă pentru creşterea produc­ţiei agricole, reducerea preţului de cost, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie 1961 şi a sarcinilor reieşite din Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti cu privire la dezvoltarea agriculturii socialiste. Cu prilejul adunărilor generale şi al conferinţelor pentru alegerea comitetelor sindicatelor pe între­prindere, se va semna şi contractul colectiv pe anul 1962. Organele sin­dicale au datoria să facă cunoscut muncitorilor proiectul de contract colectiv întocmit, să-l afişeze în toate secţiile şi la locurile mai frec­ventate, să se îngrijească de a cen­traliza propunerile făcute şi de in­cluderea în contract a celor accep­tate. Gazetele de perete şi cele de uzină, staţiile de radioficare să o­­glindească cît mai viu alegerile sin­dicale, precum şi principalele pro­bleme ce se ridică în adunări sau conferinţe. ★ Alegerile sindicale trebuie să constituie un prilej de analiză a activităţii culturale a sindicatelor şi să ducă la îmbunătăţirea serioasă a acestei activităţi. După cum arată tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti „fără o intensă muncă educativă este cu neputinţă îndepli­nirea de către sindicate a sarcinilor ce le revin în mobilizarea oameni­lor muncii la lupta pentru îndepli­nirea planului de stat, in atragerea maselor muncitoare la o participare tot mai activă in conducerea eco­nomiei“, în darea de seamă şi în discuţiile din adunări generale sau conferin­ţele sindicale să se pună în discu­ţie cum au muncit delegaţii cu munca culturală din grupe, acti­viştii culturali din comitetul sindi­catului, precum şi ceilalţi activişti de la cluburi sau biblioteci. Să se stabilească măsuri pentru lichidarea rupturii ce mai există între activitatea culturală şi sarci­nile economice principale ale bri­găzii, secţiei, întreprinderii respec­tive, pentru ca munca culturală să contribuie activ la ridicarea califi­cării profesionale a muncitorilor, la lupta pentru ridicarea calităţii şi realizarea de economii, la întărirea disciplinei în muncă. Să se stabilească, de asemenea, măsuri pentru cuprinderea în acti­vitatea culturală a tuturor membri­lor de sindicat, a familiilor lor, prin organizarea unor activităţi variate, interesante şi educative la club, în sălile de cultură, la biblioteci, în cadrul adunărilor pentru ale­geri membrii de sindicat vin cu o seamă de propuneri valoroase pen­tru îmbunătăţirea activităţii sindi­cale la fiecare loc de muncă. Este necesar ca organele sindicale să studieze aceste propuneri şi să treacă de îndată la aplicarea lor. în felul acesta ele stimulează interesul mase­lor de a veni neîncetat cu noi su­gestii pentru ridicarea nivelului muncii sindicatelor noastre. ★ O preocupare de seamă a tuturor organelor sindicale trebuie să fie instruirea celor aleşi. Unii din aceş­tia au o anumită experienţă în mun­ca sindicală, alţii sunt aleşi pentru prima dată. Comitetele sindicatelor au datoria să se îngrijească de in­struirea activului din grupe şi sec­ţii. La rindul lor, consiliile locale ale sindicatelor trebuie să se preo­cupe de instruirea membrilor comi­tetelor sindicatelor. Instruirea activiştilor sindicali trebuie astfel făcută încît să ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor po­litice şi organizatorice, la buna cu­noaştere a sarcinilor ce stau în faţa sindicatelor noastre în etapa actuală. Folosind cu pricepere învăţămin­tele desprinse pînă acum, înlăturînd lipsurile semnalate, vom asigura ca alegerile sindicale să se desfăşoare la un nivel tot mai înalt, ceea ce va duce la creşterea capacităţii orga­nizatorice a sindicatelor noastre în vederea mobilizării maselor de oa­meni ai muncii în lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor puse de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. în fața întregului nostru popor. ★ Azi începător,... mîine poate un virtuos minuitor al arcușului. Foto : P. COZIA Din scrisorile CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI ★ ★ Pentru o calificare superioară La întreprinderea forestieră Ne­­hoiu s-a organizat un curs de ridi­care a calificării pentru mecanicii de funiculare, la care participă 55 elevi din cadrul D.R.E.F. Banat, Ploieşti, Crişana, Cluj şi Braşov. Cursul, cu o durată de 3 luni, contribuie la pregătirea multilate­rală a mecanicilor, pentru cunoaş­terea, întreţinerea şi exploatarea funicularelor semifixe „Wyssen“ şi „Mîneciu“. Pentru o cet mai bună însuşire a materiei, lecţiile teoretice predate de colectivul de ingineri din cadrul I. F. Nehoiu sunt urmate de demon­straţii practice pe teren. George Băiculescu Măsurile preconizate capătă viaţă Numeroase t­ăsuri tehnico-organi­­zatorice de mare importanţă, stabilite cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1962, au început să prindă viaţă la fabrica de produse refractare „Proletarul“ din Turda. Una din lucrările efectuate este urmarea celei de-a treia celule de ardere la temperaturi înalte, ceea ce va permite sporirea producţiei de cărămizi bazice, produs mult soli­citat de industria siderurgică. în prezent, noua celulă se află în ar­dere de uscare, sub un sever con­trol. O altă măsură importantă a con­stat în executarea unei instalaţii e­­lectrice de răcire la cuptoarele de ars şamote obişnuite, ceea ce va contribui la mărirea capacităţii a­­cestor cuptoare. Tot recent s-au terminat lucrările de instalare a luminii fluorescente pe întreg teritoriul fabricii, în hale ca şi în curte. Ilie Belein Succese ale tinerilor feroviari Pe feţele tinerilor din Depoul de locomotive C.F.R. Caransebeş flutu­ră un zîmbet de satisfacţie. Ii bucură realizările obţinute. Pînă acum ei au remorcat 23 trenuri de tonaje sporite, depăşind tonajul normal cu peste 2743 tone. în afară de asta, au economisit combustibil in valoa­re de 13.251 lei. S-au remarcat în mod deosebit ti­nerii mecanici Pavel Vidulescu, Ște­fan Tătaru, Petru Iacobovschi, Si­­mion Budianu, Ioan Grumăzescu îm­preună cu fochiștii respectivi. Alexandru Munteanu mecanic de locomotivă O zi bogată Când a venit tovarăşa Virginia Lă­­zărescu, responsabila bibliotecii raio­nale din Giurgiu, în faţa intrării aşteptau destui oameni. Unii venise­ră să înapoieze cărţile împrumutate şi să ia altele, în ziua aceea în fişe au fost înscrişi 240 de cititori noi. Biblioteca are 3.400 de cititori, care au avut ce alege din cele peste 30.000 de volume cite sunt aici. La rubrica „Circulaţia cărţilor“ era înre­gistrată cifra de 64.074, ceea ce în­seamnă că fiecare din cei înscrişi în fişele bibliotecii a citit în medie 16,8 cărţi. Traian Barbălată GRIJA FATA DE OM In sectorul cazangerie a uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală există o instalaţie Röntgen pentru detec­tarea anumitor defecţiuni provenite din sudarea auto­mată sau manuală a pieselor. Sala în care se efec­tuează controlul este prevăzută cu pereţi din plumb, iar operaţiile de control se fac automat dintr-o altă încăpere ferită complet de radiaţiile razelor. Clişeul nostru vă înfăţişează două aspecte din sala de con­trol cu ajutorul instalaţiei Röntgen. 1. Piesele de di­ferite dimensiuni sunt supuse controlului cu raze X fără ca în prezenţa lor să existe cineva . 2. Mane­vrarea pieselor se execută automat de la distanţă. Cîteva comutări de butoane şi plena sau aparatul de control se aşează în poziţia dorită. Pericolul de ra­diaţie este complet înlăturat. Foto : EM. SÎRZEA OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOâOOOOC^ Intr-adevăr, \ Vîrful... cu dori!86 La sfîrşit de săptămînă mii de § oameni ai muncii din ţară îşi­­ iau rucsacul la spinare (tiu doi­ ? dora cu de-ale gurii, deoarece ca­ g­oanele sînt bine aprovizionate) 8 şi pornesc să se bucure de fru-­ museţile neasemuite ale peisaju- g lui montan. Evident, turismul a 8 devenit un mijloc de recreare § g pentru nenumăraţi oameni ai 8 8 muncii. Faţă de numărul mereu 8 8 crescînd al turiştilor, Intreprin- | g der­ea regională de organizarea g 8 staţiunilor de odihnă şi tratament § I din Sinaia (I.R.O.S.O.T.) se stră- j g duieşte să asigure oaspeţilor 8 § condiţii cît mai bune de cazare, g g hrană, distracţie. Au fost con-1 8 struite cabane noi, altele au fost § § reamenajate, s-a extins reţeaua g 8 electrică etc. Oaspeţilor frec-8 8 venţi ai cabanelor li se oferă g­­ mereu noi surprize. g Iată, în ajun de revelion, un 8 8 grup de turişti, ureînd temerar g 8 spre cabana „Vîrful cu dor". 8 g Drumul e greu, noaptea e nea- § 8 gră, dar gîndul că vor sărbători g 8 Anul nou la cabană le dă noi 8 8 forţe. După o cotitură se zăreşte 8 8 pe înălţimi o lumină. „Vîrful cu g I dor“ îi întîmpină pe turiști cu or, g surpriză. Cabana a fost electri-1 8 ficată. La aproape 2.000 de me­­g­aj tri altitudine a pătruns lumina 8 8 fluorescentă. a 8 Dar rîndurile de față nu sînt g­­ consacrate revelionului petrecut 8 8 sub lumina verzue a neonului, ci 8 8 celor ce au urmat. După cîteva g g zile, spre marea supărare a ca- 8 g bannerului Gheorghe Stănică, şi | 8 a oaspeţilor, lumina fluorescentă 8 g a cedat locul arhaicei lămpi cu 8 g petrol. § 8 „Miracolul“ l-a înfăptuit ne- g g glijenţa manifestată de lucrăto- 8 8 rii întreprinderii care au efectuat 1 g instalaţia electrică şi unii tova- 8 \ răşi de la I.R.O.S.O.T., care, de l g astă dată, nu­ s-au străduit să g 8 fie la... înălţime. După ce a fost g 8 urcat cablul atîta amar de drum 8 g pînă la cabană, lucrarea de in- § 8 terior a fost făcută de mîntu-1 \ială, fapt ce a determinat uzinal 8 electrică din Sinaia să întrerup㧠g curentul. Poate nu am fi amin- g g tit acest lucru, dacă astăzi neo-1 8 nul ar fi fost repus în drepturile 8 8 sale. Dar nu, neglijenţa a deve-l g nit cronică, cu toate că remedia-1 I rile se pot face într-un termen 8 8 foarte scurt. Ne gîndim la apro- g l piaţa vacantă a studenţilor care g 8 timp de 2 săptămîni vor sta aci. 8 8 Oare la cabana „Vîrful cu dor" 8 g mai trebuie dus mult timp... do-1 8 rul luminii? NIC. EMIL I oo oo oo oooo oc oo oo oe oo oo oo oo oo oe oo oe oo oo oe oo oo Tînărul inginer Petre Pleşoianu de la uzina „1 Mai“ Ploieşti este unul din sutele de inovatori d­e aici care prin realizările lor aduc în­treprinderii importante economii. Numai prin dispozitivul pentru eboşat dantura coroanei mesei rotative, creat de el, s-au obţinut economii anuale de peste 70.000 lei.­­-In clişeu , inginerul Petre Pleşoianu (dreapta) consultînd­u-se cu meşterul Micu Rădulescu asupra planurilor unei noi inovaţii. Foto : E. CALATANU CINEMATOGRAFE S-A FURAT O BOMBA : Patria, Bucu­reşti, înfrăţirea intre popoare­­ PRI­MELE ÎNCERCĂRI : Magheru (seria II-a), I. C­orimu (ambele serii) . PROFESORUL MAMLOCK , Republica , PRETUTINDENI TRĂIESC OAMENI : rulează la cine­matografele V. Alecsandri, Mioriţa , ÎN NOAPTEA SPRE 13 : Elena Pavel, 23 August, Volga­­ NU E LOC PEN­TRU ANIMALE SĂLBATICE : Lumina, Li­bertăţii , TOM DEGEŢELUL , rulează la cinematografele Maxim Gorki, V. Roaită, Donca Simo­n O INTIMPLARE EXTRAORDI-’ NARA — ambele serii : Central , SALT SPRE GLORIE : Victoria Gh. Doja, Arta, 16 Februarie­­ DRAGOSTE DE SEPTEMBRIE: Tineretului­­ STELE IN PLINA ZI : Tim­puri Noi : PROGRAM SPECIAL PEN­TRU COPII (dimineata) : 13 Septem­brie ; CAIDUL : 13 Septembrie ; FATA CU CHITARA • Cultural ; PORTO-FRAN­­CO : Alex. Popov, M. Eminescu, Ilie Pintilie i BUFONUL REGELUI : 8 Mar­tie : RĂZBOI ŞI PACE — ambele serii : Griviţa ; DOUĂ VIEŢI — ambele serii : Unirea , AUSTERLITZ - cinemascop ; Alex. Sahia : CINCI ZILE ŞI CINCI NOPŢI : Fla­căra ! OAMENI PE GHEAŢĂ : T. Vladimi­­rescu, 8 Mai : MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT : Munca ; PITICUL VRĂJITOR : Popular ! VÎNTUL S-A OPRIT IN ZORI : Moşilor, C-tin David ; PÂNZE PURPURII : Floreasca ; SECERIŞUL VERDE : N. Bălcescu, Olga Bancic ; MAMELUCUL : rulează la cinema­tograful G. Coşbuc ; ÎNVIEREA : rulează la cinematograful G. Bacovia ; RAIDUL VĂR­GAT : Drumul Serii ; CER SENIN : 30 De­cembrie ; SOSEȘTE CIRCUL : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu : SONATE: B. Delavrancea. R­I­L­I­U VINERI, 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I : 5,10 Jocuri populare ro­­mîneşti : 6,10 Melodii sportive ; 7,15 Cin­­tece colhoznice ; 8,30 Muzică populară ro­mânească ; 10,08 Muzică uşoară interpre­tată de mici formaţii instrumentale : 11,03 Concert simfonic ; 12,10 Estrada melodiilor ; 13,05 Concert de muzică din operete : 14,00 Melodii populare româneşti : 14,30 Din crea­ţia compozitorului sovietic Dunaevski : 15,10 Muzică de cameră de compozitori români : 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA !­ 17,15 Muzi­­că instrumentală cerută de ascultători : 18,00 Doine şi jocuri populare romîneşti ; 19,00 Jurnalul satelor ; 20,30 CONCERT GHICI­TOARE (11) ; 21,30 în ritm de tango ; 22,30 Baletul „Giselle“ de Adolph Adam. PRO­GRAMUL II : 12,15 Muzică de Marţian Ne­grea pentru filmul „Baia Mare" ; 13,25 Concert de prinz ; 15,00 Cîntece şi jocuri populare romineşti ; 16,15 Suita pentru sută de Charles Mouton — interpretează Walter Gerwig­­ 17,00 Din prelucrările de folclor ale compozitorilor sovietici­­ 17,30 Sfatul­­ medicului , infecţia dentară şi reu­matismul I 18,05 „Ultimele simfonii ale lui Mozart“­­ 19,00 Fragmente din opereta , ,Ly­­sistrata" de Gherase Dendrino ; 19,30 TEA­TRU LA MICROFON : „BĂDĂRĂNII“ _ Comedie de Carlo Goldoni ; 21,15 Din re­pertoriul violonistului Ion Matache ; 22,30 Moment poetic : „Din lirica bulgară contem­porană"­­ 23,15—24,00 Sonata pentru pian in Si bemol major de Schubert — interpretea­ză Iakov Zack. TELEVIZIUNE JOI, 1 FEBRUARIE 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,20 Emisiu­­ne pentru copii : „Acrobaţie cu­„ căţel" : 19,35 Transmisiune de la Teatrul Muncito­resc C.F.R. „PUTEREA ÎNTUNERICULUI“ de Lev Nicolaevici Tolstoi, în pauze : Sfa­tul­­medicului : „Gripa“ de doctor Sanda Moroianu. Fosta televiziunii. In încheiere: ultimele 1 tW.

Next