Munca, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5101-5126)
1964-04-08 / nr. 5107
Proletari din toate ţările* uniţi-văii ORGAN AI CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Clişeul nostru prezintă pe cîţiva dintre fruntaşii întrecerii socialiste pe anul 1963 de la Uzinele „Electroputere" (in Craiova: Marin Tişănescu, lăcătuş, Florică Golescu, strungar, Marin Avram, maistru, Dinu Vereş, şef de echipă, şi Constantin Petcu, formator. Foto : P. COZIA Parametrii prevăzuţi în proiect atinşi înainte de termen Complexul de industrializare a lemnului din Comăneşti e cel mai tînăr obiectiv industrial înălţat în pitoreasca Vale a Trotuşului. Menit să valorifice într-o formă superioară una din marile bogăţii ale regiunii, lemnul, el a fost dotat cu utilajele cele mai moderne. O sarcină importantă care stă în faţa colectivelor din unităţile noi intrate în funcţiune o constituie realizarea rapidă a principalilor parametri tehnico-economici prevăzuţi în proiect. O primă condiţie a folosirii depline a capacităţilor de producţie este pregătirea din timp a cadrelor, specializarea lor. Concomitent cu participarea la cursurile de calificare, noii angajaţi, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, au luat parte activă la montarea utilajelor şi la efectuarea probelor tehnologice, pentru a-şi însuşi cît mai temeinic procedeele moderne de fabricaţie. Datorită asimilării proceselor tehnologice înaintate, cunoaşterii modului de funcţionare a utilajelor, colectivul fabricii de mobilă curbată a realizat încă din primele luni de funcţionare, principali parametri prevăzuţi în proiect. Şi la fabricile de placaj şi de plăci fibrolemnoase (intrate în funcţiune la începutul trimestrului patru din anul trecut) capacitatea de producţie s-a realizat conform prevederilor proiectelor. In ultimul trimestru al anului 1963, de pildă, planul producţiei marfă pe întregul complex a fost depăşit cu 13,3 la sută, iar indicele de productivitate cu 5,6 la sută. In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivul complexului s-a angajat să realizeze peste prevederile planului, 32.000 de scaune curbate, 2.000 tone plăci fibrolemnoase și 700 metri cubi placaj. In scopul îndeplinirii acestor angajamente s-a întocmit un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizatorice. De pildă, s-a prevăzut executarea încă din primul trimestru a 3 șoproane de conservare a cherestelei, care permit reducerea consumurilor specifice de cherestea prin ferirea de crăpări şi degradări. La fabrica de placaj se amenajează o instalaţie pentru debitarea rolelor din cherestea şi folosirea lor la ambalaje. Ca urmare a acestor măsuri în primul trimestru al anului acesta, capacităţile de producţie ale celor trei fabrici au crescut faţă de normele de realizare a indicatorilor proiectaţi, cu 29 la sută la placaj, cu 5,3 la sută la mobilă şi cu 10,1 la sută la plăcile fibrolemnoase. Aceste rezultate, care se îmbunătăţesc mereu, se datoresc elanului creator al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, sprijinului dat acestora, sub îndrumarea organizaţiei de partid, de conducerea tehnico-administrativă şi comitetul sindicatului în realizarea prevederilor planului. Comitetul sindicatului a pus în faţa participanţilor la întrecerea socialistă, obiective concrete, specifice fiecărui loc de muncă. La fabrica de placaj, de pildă, s-a fixat ca obiectiv sporirea indicilor de utilizare a maşinilor. La fabrica de mobilă, unde reducerea consumurilor specifice nu a atins prevederile proiectului, întrecerea a fost axată tocmai pe acest obiectiv, iar la plăci fibrolemnoase pe creşterea indicelui de calitate. Comitetul sindicatului a mobilizat colectivul pentru a aduce îmbunătăţiri procesului de fabricaţie, în scopul realizării într-un termen cît mai scurt a indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi de proiectant pentru anul 1964, în adunările sindicale ţinute la secţiile fabricii de placaj au fost puse în dezbatere găsirea celor mai eficiente modalităţi de secţionare a buştenilor. Una din propunerile făcute de un colectiv format din muncitori şi tehnicieni, care prevedea confecţionarea unui dispozitiv automat de secţionat buşteni, însuşită şi îmbogăţită de conducerea tehnică, a condus la creşterea productivităţii muncii cu 10 la sută şi la reducerea consumurilor specifice cu 3 la sută. Tot ca urmare a propunerilor făcute în adunările sindicale de la fabrica de placaj, a fost stabilită o diagramă optimă a regimului de tratare hidrotermică a buştenilor (cu ajutorul unor instalaţii cu comandă de la distanţă) fapt ce a dus la îmbunătăţirea calităţii fierberii. Participarea cadrelor din conducerea tehnico-administrativă la adunările lunare ale grupelor sindicale, la consfătuirile de producţie, preocuparea permanentă pentru rezolvarea propunerilor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor fac ca numărul celor ce prezintă soluţii de îmbunătăţire a muncii să fie tot mai mare. Pentru contribuţia lor la îmbogăţirea planului M.T.O. tîmplarul mecanic Ilie Gheorghiţă, maistrul Nicolae David, mecanicul Cornel Finichiu şi alţii, au fost popularizaţi la staţia de radioamplificare, la gazetele de perete, în adunările lunare de grupă sindicală. Pentru generalizarea metodelor de muncă folosite de evidenţiaţi s-au organizat cu regularitate schimburi de experienţă. De curînd, la fabrica de placaj, derularistul Ion Ardeleanu a arătat tovarăşilor de întrecere cum îşi organizează locul de muncă pentru a atinge nivelul capacităţii proiectate la agregatul pe care îl deserveşte. Comitetul sindicatului prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, efectuează cu regularitate studii la fiecare loc de muncă, la fiecare agregat, în scopul descoperirii rezervelor interne care conduc la creşterea productivităţii muncii. In urma studiului efectuat la fabrica de plăci fibrolemnoase, comitetul sindicatului a fost în măsură să propună reţeta unei noi emulsii pentru hidrofugarea plăcilor din aşchii aglomerate. Fiind însuşită de conducerea tehnică şi pusă in practică, înnoirea a avut ca efect reducerea coeficientului de umflare a plăcilor cu 9 la sută, faţă de cel admis. Numeroase alte propuneri făcute de comitetul sindicatului, unele perfecţionate de conducerea tehnică, au fost incluse în planul de măsuri tehnicoorganizatorice şi realizate, în mare parte, pe baza creditelor rambursabile pentru lucrări de mică mecanizare. Printre acestea se numără şi dispozitivele pentru încheierea ramelor de scaune curbate prin curenţi de înaltă frecvenţă, îmbunătăţire care a dus la creşterea productivităţii muncii cu 30 la sută. De altfel, trebuie menţionat că, chiar de la intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, conducerea tehnică şi comitetul sindicatului, sub permanenta îndrumare a organizaţiei de partid, s-au preocupat de asigu- D. SANDU (Continuare in pag. 2-a) Anul X*nr. 5107* MIERCURI 8 APRILIE 1964 4 pagini 20 bani PE SEAMA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII încheind primul trimestru a! acestui an, colectivele întreprinderilor din regiunea Braşov au făcut şi un prim bilanţ al întrecerii socialiste desfăşurate în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei noastre. Astfel, ca urmare a muncii entuziaste a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru modernizarea maşinilor, agregatelor şi instalaţiilor, pentru perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice, răspîndirea experienţei fruntaşe, planul producţiei globale pe ansamblul regiunii a fost îndeplinit în proporţie de 102,2 la sută, ceea ce reprezintă cu 21 la sută mai mult decît în perioada corespunzătoare din anul trecut. In acelaşi timp, la producţia marfă s-au realizat produse peste plan în valoare de peste 100 milioane lei, între care 10 000 bucăţi rulmenţi, 607 motoare electrice, aproape 6 200 tone cărbune, aproape 180 000 mp ţesături de bumbac, lînă şi mătase, 10 000 perechi încălţăminte din piele şi altele. Aşa după cum a fost prevăzut, sporul producţiei industriale s-a realizat în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii. Măsurile tehnico-organizatorice aplicate, extinderea unor noi procedee, mecanizarea unor operaţii cu volum mare de muncă, au făcut ca sarcina de creştere a productivităţii muncii să fie depăşită cu 1,8 la sută, ceea ce înseamnă o productivitate sporită cu 15,8 la sută, faţă de primul trimestru al anului trecut. (Coresp. „Munca"} »9* ROADELE FORAJULUI CU TURBINA Viteza medie de foraj realizată în primul trimestru de sondorii din regiunea Argeş este cu 64,2 la sută mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea acestui succes a contribuit în cea mai mare parte extinderea metodelor moderne de săpare a sondelor şi în special a forajului cu turbina. Extinderea forajului cu turbina a dus la depăşirea planului pe primul trimestru cu 2 414 m. I. Cele mai frumoase rezultate în aplicarea acestui procedeu tehnologic modern au fost obţinute în luna martie cînd s-a săpat cu turbina 70 la sută din volumul de foraj. îmbunătăţind continuu metodele de lucru, sondorii din întreprinderea de foraj Bascov au aplicat în luna martie forajul cu turbina la 76,1 la sută din totalul metrilor foraţi, realizare înregistrată pentru prima dată în activitatea de săpare a sondelor din regiunea Argeș. Ca urmare a extinderii forajului cu turbina și electroburului, cele mai multe sonde au fost săpate într-un timp mai scurt decît cel planificat. tele vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann Primirea la Palatul E. P. Romíné Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R. P. Romíné, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geartănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) începerea convorbirilor Marţi, la Consiliul de Miniştri al R. P. Române au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Nicolaie Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Din parteaa austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi consilieri şi conducători de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe vicecancelar în vizita sa în ţara noastră. (Agerpres) Dejun în cinstea oaspetelui austriac Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit marţi un dejun în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Grigore Geamanu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena, membri ai guvernului, ai conducerilor unor ministere şi alte persoane oficiale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, consilierii şi conducătorii de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe oaspete şi membri ai ambasadei Austriei, în timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă călduroasă, au rostit toasturi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíno şi vicecancelarul Austriei. (Agerpres) Toastul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Stimate domnule vicecancelar, Stimaţi oaspeţi austrieci, Vă rog să-mi permiteţi înainte de toate, ca, în numele guvernului Republicii Populare Române, să vă salut călduros şi să vă urez o şedere plăcută şi folositoare în ţara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita dv. în Romînia şi sîntem convinşi că ea va aduce o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor amicale dintre ţările noastre. încă din 1960, pornind de la vizita la Viena a preşedintelui Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit contacte regulate între oamenii de stat români şi austrieci care au permis o mai bună cunoaştere reciprocă şi au devenit un factor permanent de apropiere între cele două ţări. Evident, rezultatele rodnice ale acestor contacte au fost înlesnite de faptul că ambele părţi au fost însufleţite de dorinţa de a întări cooperarea bilaterală pe bază de egalitate şi respect reciproc, că au găsit de la bun început un punct de vedere comun într-o problemă deosebit de importantă şi anume că schimburile economice reprezintă o bază solidă pentru înţelegerea între state. Cunoaştem şi preţuim, stimate domnule vicecancelar, aportul dv. personal la promovarea acestui punct de vedere, a cărui justeţe este confirmată încă o dată de evoluţia relaţiilor romîno-austriece în ultimii ani. Volumul comerţului dintre România şi Austria a crescut, în perioada 1955—1963, de aproape patru ori. Acordul comercial de lungă durată şi alte acorduri încheiate recent au creat un cadru stabil pentru desfăşurarea şi dezvoltarea schimburilor comerciale. S-au dezvoltat legături din ce în ce mai vii culturale, schimburi de vizite între oameni de ştiinţă, artişti, întîlniri sportive, turistice, schimburi A fost ridicat la rang de ambasadă nivelul reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări. S-au rezolvat problemele pendinte izvorînd din relaţiile bilaterale. Azi nu mai există între noi probleme de această natură şi putem să ne îndreptăm toată atenţia spre viitor, spre lărgirea şi adîncirea colaborării prieteneşti dintre Romînia şi Austria. Cred că veţi fi de acord cu mine că posibilităţile în această direcţie sunt departe de a fi epuizate şi că există premise trainice ca aceste posibilităţi să devină realitate. Apropierea geografică, căile de comunicaţie lesnicioase şi mai ales Dunărea, punte trainică de apropiere între ţările noastre, ca şi între toate ţările riverane, stau la baza unor (Continuare în pag. 3) Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pittermann Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelenţe, Permiteţi-mi să vă mulţumesc, în primul rînd, atît în numele meu cît şi în numele colaboratorilor mei pentru invitaţia şi primirea extrem de călduroasă şi, în acelaşi timp, pentru posibilitatea pe care ne-aţi oferit-o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale industriei etatizate austriece cu forurile dumneavoastre competente. Exprimîndu-şi convingerea că aceste discuţii se vor încheia cu succes, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiţii de prietenie izvorîte din relaţii culturale şi comerciale care se găsesc la baza legăturilor dintre Austria, ţară azi neutră, şi Romînia. El a subliniat importanţa schimbului de experienţă şi de mărfuri, cît mai larg între popoare, în prezent „cînd epoca autarhiei a trecut". „Dacă mă gîndesc la viitorul continentului nostru, acest viitor nu trebuie să consiste în distrugătoare şi în tancuri. Viitorul acesta trebuie să se bazeze pe capacitatea de dezvoltare atît a agriculturii, cît şi a industriei. Acest viitor trebuie să se bazeze pe o pregătire multilaterală a întregului popor în cunoştinţe tehnice ştiinţifice pentru că maşinile şi instalaţiile industriale trebuie să fie mai întîi create şi apoi să fie bine cunoscute. Viitorul trebuie să se bazeze, de asemenea, pe solidaritate şi să fie realizat prin schimbul liber de mărfuri. Aceasta poate să fie o viziune de viitor foarte îndepărtat. Putem scurta această depărtare prin contactele personale, omeneşti, nu numai ale conducătorilor, ci şi înseşi ale muncitorilor, ale popoarelor noastre. Cînd s-a cîştigat încrederea că unul nu doreşte răul celuilalt înţelegerea nu va fi greu de realizat. Ritmul creşterii turismului austriac în Romînia arată că ne găsim pe un drum bun. Fiecare ţară şi fiecare popor are dreptul să înceapă dezvoltarea relaţiilor sale cu acele popoare cu care există o încredere reciprocă şi eu pot să spun că în raporturile dintre statele noastre există această încredere. Astfel, există posibilitatea de a arăta înţelegere faţă de greutăţile care se pot ivi de o parte sau de cealaltă dacă se ştie că aceste greutăţi au o bază materială şi nu politică. Şi, pot să spun, de asemenea, domnule preşedinte şi domnule prim-ministru, că pe acest drum putem merge cu toată certitudinea. Pe acest drum să păşim în continuare, în dorinţa de a aduce avantaje atît poporului nostru, cît şi poporului dv. Permiteţi-mi să ridic paharul pentru fericirea şi prosperitatea poporului dumneavoastră şi a gazdelor noastre“. . . or * --------------------------------------------------Lucrări de calitate — RECOLTE BUCATE DE PORUMB Cea mai mare parte din terenul gospodăriei noastre este cultivată cu porumb. Pe baza specializării în acest domeniu, pe terenurile smulse apelor prin lucrări hidroameliorative — îndiguiri, desecări şi drenări — muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri obţin, an de an, recolte tot mai bogate de porumb. Anul trecut, unitatea noastră a realizat, peste prevederi, mai bine de 4.500 tone porumb boabe, bilanţul fiind încheiat cu un beneficiu de 2 220 000 lei. în întrecerea socialistă, colectivul nostru s-a angajat ca în anul curent — în condiţiile creşterii mediilor planificate pe hectar — să strîngă o producţie totală de porumb cu 4 413 tone mai mare decît s-a prevăzut. Toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri s-au pregătit temeinic în acest scop, muncesc cu însufleţire pentru ca la încheierea ciclului de producţie să se obţină recolte mai mari cu 1 146 kg pe hectar la porumbul irigat şi cu 930 kg la porumbul neirigat şi să se reducă preţul de cost cu circa 25 lei pe tona de boabe. Cunoscînd însemnătatea deosebită pe care o are respectarea complexului de măsuri agrotehnice pentru realizarea de recolte mari la hectar, sub îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea tehnico-administrativă şi comitetul sindicatului antrenează cu perseverenţă muncitorii, inginerii şi tehnicienii la executarea diferenţiată şi în timpii optimi agroCu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Radomireşti, colectiviştii de la G.A.C. Băcăleşti, raionul Drăgăneşti- Olt, regiunea Argeş, au însămînţat pină acum 100 hectare de sfeclă, peste 40 hectare de mazăre, 20 hectare cu ovăz şi 30 hectare cu borceag. De asemenea, în aceste zile, s-a însămînţat o însemnată suprafaţă de teren cu floarea-soarelui. In clişeu : aspect din timpul lucrărilor agricole de primăvară Foto : AGERPRES tehnici a tuturor lucrărilor cerute de cultura porumbului. Ca urmare a bunei organizări a muncii, asigurării unor condiţii optime de muncă şi viaţă pentru cei ce-şi desfăşoară activitatea în cîmp, analizării în adunările lunare ale grupelor sindicale şi în consfătuirile de producţie a stadiului lucrărilor, noi reuşim să ne încadrăm în prevederile planurilor operative stabilite. Astfel, pe întreaga suprafaţă de teren, mecanizatorii au efectuat la timp arăturile adinei de vară sau de toamnă, la adîncimea de 20-30 cm. Fertilizarea s-a făcut, de asemenea, la vreme şi diferenţiat. Pe parcelele irigabile, de exemplu, s-au distribuit cite 400-600 kg superfosfat şi 200-300 kg azotat de amoniu. O însemnată suprafaţă a fost fertilizată cu îngrăşăminte naturale — cite 25 tone gunoi la hectar, sporindu-se astfel potenţialul productiv al solului. In atenţia noastră stau în permanenţă generalizarea şi aplicarea experienţei înaintate. Conducerea tehnico-administrativă şi comitetul sindicatului au urmărit ca la cursurile agrozootehnice de masă lecţiile privind cultura porumbului să oglindească larg experienţa acumulată de gospodărie. Au fost, de asemenea, popularizate şi studiate cu multă atenţie recentele recomandări ale Consiliului Superior al Agriculturii privind cultura porumbului. Brigadieri cum sunt: Ion Iancu, care a obţinut pe 200 hectare irigate o medie de 10 000 kg boabe la hectar, Ion Năstase, Nicolae Adam şi alţii care au realizat, pe mari suprafeţe neirigate, cite 5 000—8 500 kg boabe la hectar, sunt ajutaţi ca în cadrul schimburilor de experienţă, instructajelor şi demonstraţiilor practice, să arate în mod amănunţit celorlalţi cum îşi organizează munca şi care sunt metodele lor de lucru, insistîndu-se în mod deosebit asupra însemnătăţii păstrării apei în sol şi realizării unei densităţi optime de plante recoltabile pe hectar. Preocuparea pentru generalizarea metodelor folosite de fruntaşii în întrecerea socialistă dă roadele aşteptate. Inţelegînd că sporirea producţiei pe hectar este atît în interesul gospodăriei cit şi al lor personal, deoarece prin de GHEORGHE ENESCU preşedintele comitetului sindicatului G.A.S. Pietroiu, regiunea Bucureşti (Continuare in pag. 3-a) Zile de odihnă în frumoasa staţiune balneo-climaterică Olăneşti Foto: S. EMIL’ Spectacol în cinstea fruntaşilor Zilele trecute, în sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din oraşul Tg. Mureş, a fost organizat un frumos spectacol în cinstea fruntaşilor în întrecerea socialistă de la Fabrica de mobilă „23 August“, cu piesa „Asaltul“. La reuşita spectacolului, care a fost mult apreciat de spectatori, au contribuit brigada artistică de agitaţie din unitatea II-a a fabricii, formaţia de cor şi echipa de dansuri. FRANCISC TÖRÖK muncitor Festivalul primăverîi In regiuneaCrişana sedesfăşoară începînd de la 6 aprilie şi pînă la 6 mai un festival al Ulmului pentru tineret şi copii. Pentru buna desfăşurare a acestuia a fost pregătit ?! reparat întregul aparataj al celor 157 cinematografe cuprinse în acfiuni. Din timpul festivalului vor fi prezentate 345 filme artistice şi 166 filme documentare. (Coresp. ..Munca”)