Munca, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5101-5126)

1964-04-08 / nr. 5107

Proletari din toate­ ţările* uniţi-văii ORGAN AI CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Clişeul nostru prezintă pe cîţiva dintre fruntaşii întrecerii socialiste pe anul 1963 de la Uzinele „Electroputere" (­in Craiova: Marin Tişănescu, lăcătuş, Florică Golescu, strungar, Marin Avram, maistru, Dinu Vereş, şef de echipă, şi Constantin Petcu, formator. Foto : P. COZIA Parametrii prevăzuţi în proiect atinşi înainte de termen Complexul de industrializare a lem­nului din Comăneşti e cel mai tînăr obiectiv industrial înălţat în pitoreasca Vale a Trotuşului. Menit să valorifice într-o formă superioară una din marile bogăţii ale regiunii, lemnul, el a fost dotat cu utilajele cele mai moderne. O sarcină importantă care stă în faţa colectivelor din unităţile noi in­trate în funcţiune o constituie reali­zarea rapidă a principalilor parametri tehnico-economici prevăzuţi în proiect. O primă condiţie a folosirii depline a capacităţilor de producţie este pregătirea din timp a cadrelor, specia­lizarea lor. Concomitent cu participa­rea la cursurile de calificare, noii an­gajaţi, muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii, au luat parte activă la montarea utilajelor şi la efectuarea probelor teh­nologice, pentru a-şi însuşi cît mai te­meinic procedeele moderne de fabrica­­ţie. Datorită asimilării proceselor tehno­logice înaintate, cunoaşterii modului de funcţionare a utilajelor, colectivul fa­bricii de mobilă curbată a realizat încă din primele luni de funcţionare, prin­cipali parametri prevăzuţi în proiect. Şi la fabricile de placaj şi de plăci fibro­­lemnoase (intrate în funcţiune la în­ceputul trimestrului patru din anul tre­cut) capacitatea de producţie s-a reali­zat conform prevederilor proiectelor. In ultimul trimestru al anului 1963, de pildă, planul producţiei marfă pe între­gul complex a fost depăşit cu 13,3 la sută, iar indicele de productivitate cu 5,6 la sută. In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivul complexu­lui s-a angajat să realizeze peste pre­vederile planului, 32.000 de scaune curbate, 2.000 tone plăci fibrolemnoase și 700 metri cubi placaj. In scopul în­deplinirii acestor angajamente s-a în­tocmit un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizatorice. De pildă, s-a prevăzut executarea încă din primul tri­mestru a 3 șoproane de conservare a cherestelei, care permit reducerea consumurilor specifice de cherestea prin ferirea de crăpări şi degradări. La fabrica de placaj se amenajează o in­stalaţie pentru debitarea rolelor din cherestea şi folosirea lor la ambalaje. Ca urmare a acestor măsuri în primul trimestru al anului acesta, capacităţile de producţie ale celor trei fabrici au cres­cut faţă de normele de realizare a in­dicatorilor proiectaţi, cu 29 la sută la placaj, cu 5,3 la sută la mobilă şi cu 10,1 la sută la plăcile fibrolemnoase. Aceste rezultate, care se îmbunătă­ţesc mereu, se datoresc elanului crea­tor al muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor, sprijinului dat acestora, sub îndrumarea organizaţiei de partid, de conducerea tehnico-administrativă şi co­mitetul sindicatului în realizarea preve­derilor planului. Comitetul sindicatului a pus în faţa participanţilor la întrecerea socialistă, obiective concrete, specifice fiecărui loc de muncă. La fabrica de placaj, de pildă, s-a fixat ca obiectiv sporirea in­dicilor de utilizare a maşinilor. La fa­brica de mobilă, unde reducerea con­sumurilor specifice nu a atins prevede­rile proiectului, întrecerea a fost axa­tă tocmai pe acest obiectiv, iar la plăci fibrolemnoase pe creşterea indice­lui de calitate. Comitetul sindicatului a mobilizat colectivul pentru a aduce îmbunătăţiri procesului de fabricaţie, în scopul realizării într-un termen cît mai scurt a indicatorilor tehnico-eco­nomici prevăzuţi de proiectant pentru anul 1964, în adunările sindicale ţinute la secţiile fabricii de placaj au fost puse în dez­batere găsirea celor mai eficiente mo­dalităţi de secţionare a buştenilor. Una din propunerile făcute de un colectiv format din muncitori şi tehnicieni, care prevedea confecţionarea unui dispozitiv automat de secţionat buşteni, însuşită şi îmbogăţită de conducerea tehnică, a condus la creşterea productivităţii muncii cu 10 la sută şi la reducerea consumurilor specifice cu 3 la sută. Tot ca urmare a propunerilor făcute în adu­nările sindicale de la fabrica de placaj, a fost stabilită o diagramă optimă a re­gimului de tratare hidrotermică a buş­tenilor (cu ajutorul unor instalaţii cu comandă de la distanţă) fapt ce a dus la îmbunătăţirea calităţii fierberii. Participarea cadrelor din conducerea tehnico-administrativă la adunările lu­nare ale grupelor sindicale, la consfă­tuirile de producţie, preocuparea per­manentă pentru rezolvarea propunerilor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor fac ca numărul celor ce prezintă solu­ţii de îmbunătăţire a muncii să fie tot mai mare. Pentru contribuţia lor la îm­bogăţirea planului M.T.O. tîmplarul me­canic Ilie Gheorghiţă, maistrul Nicolae David, mecanicul Cornel Finichiu şi alţii, au fost popularizaţi la staţia de radioamplificare, la gazetele de perete, în adunările lunare de grupă sindicală. Pentru generalizarea metodelor de muncă folosite de evidenţiaţi s-au or­ganizat cu regularitate schimburi de experienţă. De curînd, la fabrica de placaj, derularistul Ion Ardeleanu a a­­rătat tovarăşilor de întrecere cum îşi or­ganizează locul de muncă pentru a atinge nivelul capacităţii proiectate la agregatul pe care îl deserveşte. Comitetul sindicatului prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, efectuează cu regularitate studii la fiecare loc de muncă, la fiecare agregat, în scopul descoperirii rezervelor interne care con­duc la creşterea productivităţii muncii. In urma studiului efectuat la fabrica de plăci fibrolemnoase, comitetul sin­dicatului a fost în măsură să propună reţeta unei noi emulsii pen­tru hidro­­fugarea plăcilor din aşchii aglomerate. Fiind însuşită de conducerea tehnică şi pusă in practică, înnoirea a avut ca efect reducerea coeficientului de umfla­re a plăcilor cu 9 la sută, faţă de cel admis. Numeroase alte propuneri făcute de comitetul sindicatului, unele perfec­ţionate de conducerea tehnică, au fost incluse în planul de măsuri tehnico­­organizatorice şi realizate, în mare parte, pe baza creditelor rambursabile pentru lucrări de mică mecanizare. Printre acestea se numără şi dispoziti­vele pentru încheierea ramelor de scau­ne curbate prin curenţi de înaltă frecvenţă, îmbunătăţire care a dus la creşterea productivităţii muncii cu 30 la sută. De altfel, trebuie menţionat că, chiar de la intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, condu­cerea tehnică şi comitetul sindicatului, sub permanenta îndrumare a organiza­ţiei de partid, s-au preocupat de asigu- D. SANDU­ (Continuare in pag. 2-a) Anul X*­nr. 5107* MIERCURI 8 APRILIE 1964 4 pagini 20 bani PE SEAMA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII încheind primul trimestru a! acestui an, colectivele întreprinderilor din re­giunea Braşov au făcut şi un prim bilanţ al întrecerii socialiste desfă­şurate în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei noastre. Astfel, ca urmare a muncii entuziaste a muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru modernizarea maşinilor, agregatelor şi instalaţiilor, pentru perfecţionarea con­tinuă a proceselor tehnologice, răspîn­­direa experienţei fruntaşe, planul pro­ducţiei globale pe ansamblul regiunii a fost îndeplinit în proporţie de 102,2 la sută, ceea ce reprezintă cu 21 la sută mai mult decît în perioada corespunză­toare din anul trecut. In acelaşi timp, la producţia marfă s-au realizat produ­se peste plan în valoare de peste 100 milioane lei, între care 10 000 bucăţi rulmenţi, 607 motoare electrice, aproape 6 200 tone cărbune, aproape 180 000 m­p ţesături de bumbac, lînă şi mătase, 10 000 perechi încălţăminte din piele şi altele. Aşa după cum a fost prevăzut, sporul producţiei industriale s-a realizat în cea mai mare parte pe seama creşte­rii productivităţii muncii. Măsurile teh­­nico-organizatorice aplicate, extinderea unor noi procedee, mecanizarea unor operaţii cu volum mare de muncă, au făcut ca sarcina de creştere a produc­tivităţii muncii să fie depăşită cu 1,8 la sută, ceea ce înseamnă o producti­vitate sporită cu 15,8 la sută, faţă de primul trimestru al anului trecut. (Coresp. „Munca"} »9*­ ROADELE FORAJULUI CU TURBINA Viteza medie de foraj realizată în primul trimestru de sondorii din re­giunea Argeş este cu 64,2 la sută mai mare decît în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. La obţinerea acestui succes a contribuit în cea mai mare parte ex­tinderea metodelor moderne de săpare a sondelor şi în special a forajului cu turbina. Extinderea forajului cu tur­bina a dus la depăşirea planului pe primul trimestru cu 2 414 m. I. Cele mai frumoase rezultate în aplicarea a­­cestui procedeu tehnologic modern au fost obţinute în luna martie cînd s-a săpat cu turbina 70 la sută din volu­mul de foraj. îmbunătăţind continuu metodele de lucru, sondorii din între­prinderea de foraj Bascov au aplicat în luna martie forajul cu turbina la 76,1 la sută din totalul metrilor foraţi, realizare înregistrată pentru prima dată în activitatea de săpare a sonde­lor din regiunea Argeș. Ca urmare a extinderii forajului cu turbina și electroburului, cele mai multe sonde au fost săpate într-un timp mai scurt decît cel planificat. tele vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann Primirea la Palatul E. P. Romíné Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R. P. Romíné, pe dr. Bruno Pittermann, vicecance­larul Austriei. La­ întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Gri­­gore Geart­ănu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, şi Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, consi­lierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) începerea convorbirilor Marţi, la Consiliul de Miniştri al R. P. Române au început convorbi­rile cu dr. Bruno Pittermann, vice­cancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Constan­tin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consi­liului de Miniştri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Mihail Petri, ad­junct al ministrului comerțului ex­terior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colabo­rare economică şi tehnico-ştiinţifică, Nicolaie Gheorghiu, adjunct al mi­nistrului minelor şi energiei electri­ce, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, ambasa­dorul R. P. Româno la Viena. Din parteaa austriacă au partici­pat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi consilieri şi conducători de între­prinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe vicecancelar în vizita sa în ţara noastră. (Agerpres) Dejun în cinstea oaspetelui austriac Preşedintele Consiliului de Miniş­tri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit marţi un dejun în cinstea vicecan­celarului Austriei, dr. Bruno Pitter­mann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Constan­tin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, Grigore Geamanu, secretarul Consiliului de Stat, Cor­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasa­dorul R. P. Româno la Viena, mem­bri ai guvernului, ai conducerilor unor ministere şi alte persoane ofi­ciale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, consilierii şi conducătorii de între­prinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe oaspete şi membri ai ambasadei Austriei, în timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă călduroasă, au rostit toasturi preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Romíno şi vicecancelarul Austriei. (Agerpres) Toastul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Stimate domnule vicecancelar, Stimaţi oaspeţi austrieci, Vă rog să-mi permiteţi înainte de toate, ca, în numele guvernului Re­publicii Populare Române, să vă sa­lut călduros şi să vă urez o şedere plăcută şi folositoare în ţara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita dv. în Romînia şi sîntem con­vinşi că ea va aduce o nouă con­tribuţie la întărirea relaţiilor ami­cale dintre ţările noastre. încă din 1960, pornind de la vi­zita la Viena a preşedintelui Consi­liului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit con­tacte regulate între oamenii de stat români şi austrieci care au permis o mai bună cunoaştere reciprocă şi au devenit un factor permanent de apropiere între cele două ţări. Evident, rezultatele rodnice ale acestor contacte au fost înlesnite de faptul că ambele părţi au fost în­sufleţite de dorinţa de a întări cooperarea bilaterală pe bază de egalitate şi respect reciproc, că au găsit de la bun început un punct de vedere comun într-o problemă de­osebit de importantă şi anume că schimburile economice reprezintă o bază solidă pentru înţelegerea în­tre state. Cunoaştem şi preţuim, stimate domnule vicecancelar, aportul dv. personal la promovarea acestui punct de vedere, a cărui justeţe este confirmată încă o dată de evo­luţia relaţiilor romîno-austriece în ultimii ani. Volumul comerţului dintre Româ­nia şi Austria a crescut, în perioa­da 1955—1963, de aproape patru ori. Acordul comercial de lungă durată şi alte acorduri încheiate recent au creat un cadru stabil pentru desfă­şurarea şi dezvoltarea schimburilor comerciale. S-au dezvoltat legături din ce în ce mai vii culturale, schimburi de vizite între oameni de ştiinţă, ar­tişti, întîlniri sportive, turistice, schimburi A fost ridicat la rang de amba­sadă nivelul reprezentanţelor diplo­matice ale celor două ţări. S-au re­zolvat problemele pendinte izvorînd din relaţiile bilaterale. Azi nu mai există între noi probleme de această natură şi putem să ne îndreptăm toată atenţia spre viitor, spre lăr­girea şi adîncirea colaborării prie­teneşti dintre Romînia şi Austria. Cred că veţi fi de acord cu mine că posibilităţile în această direcţie sunt departe de a fi epuizate şi că există premise trainice ca aceste po­sibilităţi să devină realitate. Apro­pierea geografică, căile de comuni­caţie lesnicioase şi mai ales Dunărea, punte trainică de apropiere între ţările noastre, ca şi între toate ţă­rile riverane, stau la baza unor (Continuare în pag. 3) Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pittermann Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelenţe, Permiteţi-mi să vă mulţumesc, în primul rînd, atît în numele meu cît şi în numele colaboratorilor mei pentru invitaţia şi primirea extrem de călduroasă şi, în acelaşi timp, pentru posibilitatea pe care ne-aţi oferit-o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale industriei etatizate austriece cu forurile dum­­neavoastre competente. Exprimîndu-şi convingerea că aceste discuţii se vor încheia cu succes, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiţii de prietenie izvorîte din relaţii culturale şi comerciale care se găsesc la baza legăturilor dintre Austria, ţară azi neutră, şi Romînia. El a subliniat importanţa schimbului de experienţă şi de mărfuri, cît mai larg între popoare, în prezent „cînd epoca autarhiei a trecut". „Dacă mă gîndesc la viitorul con­tinentului nostru, acest viitor nu trebuie să consiste în distrugătoare şi în tancuri. Viitorul acesta trebuie să se bazeze pe capacitatea de dez­voltare atît a agriculturii, cît şi a industriei. Acest viitor trebuie să se bazeze pe o pregătire multilaterală a întregului popor în cunoştinţe teh­nice ştiinţifice pentru că maşinile şi instalaţiile industriale trebuie să fie mai întîi create şi apoi să fie bine cunoscute. Viitorul trebuie să se bazeze, de asemenea, pe solidari­tate şi să fie realizat prin schimbul liber de mărfuri. Aceasta poate să fie o viziune de viitor foarte înde­părtat. Putem scurta această depăr­tare prin contactele personale, ome­neşti, nu numai ale conducătorilor, ci şi înseşi ale muncitorilor, ale po­poarelor noastre. Cînd s-a cîştigat încrederea că unul nu doreşte răul celuilalt înţelegerea nu va fi greu de realizat. Ritmul creşterii turis­mului austriac în Romînia arată că ne găsim pe un drum bun. Fiecare ţară şi fiecare popor are dreptul să înceapă dezvoltarea re­laţiilor sale cu acele popoare cu care există o încredere reciprocă şi eu pot să spun că în raporturile dintre statele noastre există această încre­dere. Astfel, există posibilitatea de a arăta înţelegere faţă de greută­ţile care se pot ivi de o parte sau de cealaltă dacă se ştie că aceste greutăţi au o bază materială şi nu politică. Şi, pot să spun, de aseme­nea, domnule preşedinte şi domnule prim-ministru, că pe acest drum pu­tem merge cu toată certitudinea. Pe acest drum să păşim în continuare, în dorinţa de a aduce avantaje atît poporului nostru, cît şi poporului dv. Permiteţi-mi să ridic paharul pentru fericirea şi prosperitatea po­porului dumneavoastră şi a gazde­lor noastre“. . . or * --------------------------------------------------­Lucrări de calitate — RECOLTE BUCATE DE PORUMB Cea mai mare parte din terenul gospodăriei noas­tre este cultivată cu porumb. Pe baza specializării în acest domeniu, pe t­e­re­n­u­r­il­e smulse apelor prin lucrări hidro­­ameliorative — îndiguiri, desecări şi drenări — muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri obţin, an de an, recolte tot mai bogate de porumb. Anul trecut, unitatea noastră a rea­lizat, peste prevederi, mai bine de 4.500 tone porumb boabe, bilanţul fiind încheiat cu un beneficiu de 2 220 000 lei. în întrecerea socialistă, colectivul nostru s-a angajat ca în anul curent — în condiţiile creşterii mediilor planificate pe hectar — să strîngă o producţie totală de porumb cu 4 413 tone mai mare decît s-a prevăzut. Toţi muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii noştri s-au pregătit temeinic în acest scop, muncesc cu însufleţire pentru ca la încheierea ciclului de producţie să se obţină recolte mai mari cu 1 146 kg pe hectar la po­rumbul irigat şi cu 930 kg la porum­bul neirigat şi să se reducă preţul de cost cu circa 25 lei pe tona de boabe. Cunoscînd însemnătatea deosebită pe care o are respectarea complexu­lui de măsuri agrotehnice pentru realizarea de recolte mari la hectar, sub îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea tehnico-adminis­trativă şi comitetul sindicatului an­trenează cu perseverenţă muncitorii, inginerii şi tehnicienii la executarea diferenţiată şi în timpii optimi agro­Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Radomireşti, colectiviştii de la G.A.C. Băcăleşti, raionul Drăgăneşti- Olt, regiunea Argeş, au însămînţat pină acum 100 hectare de sfeclă, peste 40 hectare de mazăre, 20 hectare cu ovăz şi 30 hectare cu borceag. De ase­menea, în aceste zile, s-a însămînţat o însemnată suprafaţă de teren cu floa­­rea-soarelui. In clişeu : aspect din timpul lucrărilor agricole de primăvară Foto : AGERPRES tehnici a tuturor lucrărilor cerute de cultura porumbului. Ca urmare a bunei organizări a muncii, asigură­rii unor condiţii optime de muncă şi viaţă pentru cei ce-şi desfăşoară ac­tivitatea în cîmp, analizării în adu­nările lunare ale grupelor sindicale şi în consfătuirile de producţie a stadiului lucrărilor, noi reuşim să ne încadrăm în prevederile planurilor operative stabilite. Astfel, pe întrea­ga suprafaţă de teren, mecanizatorii au efectuat la timp arăturile adinei de vară sau de toamnă, la adînci­mea de 20-30 cm. Fertilizarea s-a făcut, de aseme­nea, la vreme şi diferenţiat. Pe par­celele irigabile, de exemplu, s-au dis­tribuit cite 400-600 kg superfosfat şi 200-300 kg azotat de amoniu. O însemnată suprafaţă a fost fertilizată cu îngrăşăminte na­turale — cite 25 tone gunoi la hec­tar, sporindu-se astfel potenţialul productiv al solului. In atenţia noastră stau în perma­nenţă generalizarea şi aplicarea ex­perienţei înaintate. Conducerea teh­nico-administrativă şi comitetul sin­dicatului au urmărit ca la cursurile agrozootehnice de masă lecţiile pri­vind cultura porumbului să oglin­dească larg experienţa acumulată de gospodărie. Au fost, de asemenea, popularizate şi studiate cu multă a­­tenţie recentele recomandări ale Consiliului Superior al Agriculturii privind cultura porumbului. Briga­dieri cum sunt: Ion Iancu, care a ob­ţinut pe 200 hectare irigate o medie de 10 000 kg boabe la hectar, Ion Năstase, Nicolae Adam şi alţii care au realizat, pe mari suprafeţe neiri­gate, cite 5 000—8 500 kg boabe la hectar, sunt ajutaţi ca în cadrul schimburilor de experienţă, instruc­tajelor şi demonstraţiilor practice, să arate în mod amănunţit celorlalţi cum îşi organizează munca şi care sunt metodele lor de lucru, insistîn­­du-se în mod deosebit asupra însem­nătăţii păstrării apei în sol şi reali­zării unei densităţi optime de plante recoltabile pe hectar. Preocuparea pentru generalizarea metodelor folo­site de fruntaşii în întrecerea socia­listă dă roadele aşteptate. Inţele­­gînd că sporirea producţiei pe hectar este atît în interesul gospodăriei cit şi al lor personal, deoarece prin de­ GHEORGHE ENESCU preşedintele comitetului sindicatului G.A.S. Pietroiu, regiunea Bucureşti (Continuare in pag. 3-a) Zile de odihnă în frumoasa staţiune balneo-climaterică Olăneşti Foto: S. EMIL’ Spectacol în cinstea fruntaşilor Zilele trecute, în sala de festivi­tăţi a Casei de cultură a sindicate­lor din oraşul Tg. Mureş, a fost or­ganizat un frumos spectacol în cinstea fruntaşilor în întrecerea so­cialistă de la Fabrica de mobilă „23 August“, cu piesa „Asaltul“. La reu­şita spectacolului, care a fost mult apreciat de spectatori, au contribuit brigada artistică de agitaţie din uni­tatea II-a a fabricii, formaţia de cor şi echipa de dansuri. FRANCISC TÖRÖK muncitor Fes­ti­valul prim­ăverîi In regiunea­­Crişana se­­desfăşoară începînd de la 6 aprilie şi pînă la 6 mai un festival al Ulmului pentru ti­neret şi copii. Pentru buna desfăşu­rare a acestuia a fost pregătit ?! re­parat întregul aparataj al celor 157 cinematografe cuprinse în acfiuni. Din timpul festivalului vor fi prezentate 345 filme artistice şi 166 filme docu­mentare. (Coresp. ..Munca”)

Next