Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)

1964-10-14 / nr. 5268

Centenarul Universităţii din Bucureşti Astăzi Capitala Patriei noastre sărbătoreşte un eveniment remarca­bil al vieţii culturale şi ştiinţifice : Centenarul Universităţii bucureştene şi împlinirea a 270 de ani de la înfiin­ţarea primei instituţii de învăţămînt superior din Bucureşti. Sărbătorirea acestor evenimente prilejuieşte o privire retrospectivă asupra prime­lor începuturi ale învăţămîntului superior din ţara noastră, asupra re­alizărilor şi perspectivelor care i se deschid. Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată printr-un decret al dom­nitorului Alexandru Ioan Cuza în iulie 1864 prin contopirea într-o in­stituţie unică a celor trei facultăţi existente anterior: Facultatea de ştiinţe, Facultatea de litere şi filo­zofie şi Facultatea de drept. Uni­versitatea din Bucureşti îşi are ori­ginea însă în vechea Academie dom­nească de la Mănăstirea Sfîntu Sava, întemeiată încă în anul 1694 de că­­tre domnitorul Constantin Brînco­­veanu, la îndemnul strălucitului cărturar din vremea aceea, stolnicul Constantin Cantacuzino. In decursul existenţei sale Aca­demia domnească, care a constituit un înalt far de lumină pentru în­treaga Peninsulă Balcanică, a pre­gătit numeroşi oameni înaintaţi, cărturari şi savanţi, romîni şi străini care prin activitatea lor ul­terioară au contribuit la îmbogăţi­rea tezaurului culturii şi ştiinţei ro­­mîneşti şi internaţionale. In această instituţie au fost puse pentru prima dată, în anul 1818, de către marele cărturar şi patriot Gheorghe Lazăr, bazele predării în limba maternă în şcoala superioară romînească. La Academia domnească şi-au fă­cut studiile marele democrat revo­luţionar Nicolae Bălcescu ca şi alţi conducători ai revoluţiei de la 1848. Reorganizarea învăţămîntului su­perior şi înfiinţarea Universităţii din Bucureşti după Unirea Princi­patelor a marcat un moment impor­tant în istoria dezvoltării culturii şi ştiinţei romîneşti, încă de la în­fiinţarea Universităţii, imensa majo­ritate a­ profesorilor şi studenţilor acestui înalt lăcaş de cultură s-au plasat în primele rînduri ale celor care au susţinut eliberarea învăţă­­mîntului de concepţiile retrograde, introducerea ştiinţelor pozitive, pro­movarea gîndirii materialiste, adap­tarea învăţămîntului la realităţile ţării noastre. De la catedrele Universităţii au predat savanţi iluştri cu renume mondial, care prin cercetările lor au ridicat prestigiul ştiinţei romîneşti în ţară şi peste hotare, ca Emma­­noil Bacaloglu, Spiru Haret şi Di­­mitrie Pompei, Constantin Goga în domeniul matematicii, Dimitrie Brăndza, Grigore Antipa, Dimitrie N. Voinov în domeniul biologiei, C. Istrate şi Gh. Spacu în domeniul chimiei, Nicolae Iorga şi Vasile Pîr­­van în domeniul istoriei, Bogdan Petriceicu Hajdeu şi Ovid Densu­­şianu în domeniul filologiei, Gh. Costaforu şi Nicolae Titulescu în domeniul ştiinţelor juridice, Carol Davilla, Victor Babeş şi Gheorghe Marinescu în domeniul medicinii şi mulţi alţii. In decursul anilor din rîndurile cadrelor didactice şi studenţilor s-au ridicat numeroşi oameni cu vederi progresiste care s-au alăturat luptei maselor populare împotriva politicii retrograde, reacţionare a burghezo­­moşierimii. Studenţi şi cadre didac­tice ale Universităţii, înţelegând jus­teţea cauzei pentru care lupta parti­dul comunist, au răspuns chemări­lor acestuia, unii dintre ei au de­venit membri ai Partidului Comu­nist Român, au desfăşurat o luptă curajoasă de demascare a acţiunilor antinaţionale şi trădătoare ale gu­vernelor burghezo-moşiereşti. O pa­gină luminoasă în istoria Universi­tăţii din Bucureşti o constituie scri­soarea unui grup de profesori ai Universităţii, scrisoare care s-a bu­curat de adeziunea largă şi a cadre­­lor didactice din alte instituţii de învăţămînt superior, prin care se protesta împotriva războiului anti-sovietic, se cerea ieşirea Romîniei din război şi îndreptarea ţării pe un făgaş democratic. Eliberarea patriei de sub jugul fascist la 23 August 1944 a deschis zorile dezvoltării pe noi culmi şi a Universităţii din Bucureşti. Prin legea de reformă a învăţă­mîntului iniţiată de către Partidul Muncitoresc Român în 1948 Univer­sitatea a fost reorganizată, activita­tea ei fiind subordonată intereselor dezvoltării economiei, ştiinţei şi cul­turii naţionale. Au fost larg deschise porţile Universităţii pentru toţii fiii de muncitori, ţărani şi intelectuali care doresc să-şi însuşească tainele ştiinţei. In cadrul Universităţii au fost create pentru fiecare ramură impor­tantă a ştiinţei, facultăţi, secţii şi grupe de specializare care asigură pregătirea studenţilor în raport cu cerinţele economiei naţionale şi la nivelul dezvoltării actuale a ştiinţei. Astfel, în prezent Universitatea are 12 facultăţi cu 56 de secţii şi grupe de specializare. Numărul studenţilor şi al cadrelor didactice a crescut an de an. Faţă de 432 cadre didac­tice şi 6 478 studenţi ci­ avea Uni­versitatea în anul universitar 1948— 1949, în anul universitar 1963—1964 numărul cadrelor didactice a crescut la peste 1 200, iar al studenţilor la 13 400 din care cca 9 200 urmează cursurile de zi, iar cca. 4 200 cursu­rile fără frecvenţă. Numai la sfîr­ (Continuare în pag. 3-a) Haralambie Niculescu prorector al Universităţii din Bucureşti Intr-una din sălile de cursuri ale Universităţii Bucureşti. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniti-vat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Sosirea in Capitală a reprezentanţilor unor universităţi de peste hotare Zilele acestea au sosit în Capitală reprezentanţi ai unor universităţi de peste hotare, invitaţi să participe la festivităţile prilejuite de sărbători­rea centenarului Universităţii Bucu­reşti , din R. P. Albania — prof. Hasan Duma, prorector al Univer­sităţii din Tirana şi prof. Oman Nu­­an, profesor la aceeaşi Universitate­­ din Anglia — prof. Peter Scott Noble, vicecancelar al Universităţii din Londra, prof. Brian Downs, vicecan­celar al Universităţii din Cambridge şi prof. L. N. Ferrar, vicecancelar al Universităţii din Oxford ; din Aus­tria — prof. Theodor Ch. Gossen, delegat al Universităţii din Viena; din Belgia — prof. Charles Delvoye, dele­gat al Universităţii din Bruxelles, prof. J. J. Bouckaert, rectorul Universităţii din Gand şi prof. Paul Ch. Gossens, delegat al U­­niversităţii din Liege; din R. P. Bulgaria — prof. Dimităr Go­­sev, rectorul Universităţii din So­­fia, prof. Milko Borisov şi prof. Hristo Ivanov, prorectori ai acele­iaşi universităţi ; din R. S. Ceho­slovacă — prof. Jaroslav Prochazka, rectorul Universităţii din Praga, prof. Vladimir Cernusak şi prof. Ja­roslav Majer, prorectori ai aceleiaşi universităţi­­ din R. P. Chineză — prof. Ciu Pei-juan, rectorul Univer­sităţii din Pekin şi prof. Cen Iuie­­tzîn, profesor la aceeaşi universita­te şi prof. Ian Gi­siuan, delegat al Universităţii din Sanhai; din R.P.D. Coreeană — prof. Zi Cian Ik, rector ad-interim al Universităţii din Phe­nian şi prof. Ro Sen Cian, delegat al aceleiaşi universităţi; din Dane­marca — prof. Fog Mogens, prorec­tor al Universităţii din Copenhaga ; din Finlanda — prof. Valentin Ki­­parsky, delegat al Universităţii din Helsinki, din Franţa — prof. Jean (Continuare In pag. 3-a) Anul XX­­nr. 5268 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Cu prilejul noii realizări a cosmonauticii sovietice Primului secretar al C. C. al P.C.U.S., preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adînc interes şi admiraţie. Excepţionala reali­zare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtă­toare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniu­nea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cos­mosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cos­monauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemij­locit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cos­monauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresu­lui, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GH. GHEORGHIU-DEJ DE PE înnsul PATRIEI PODOABELE ORAŞULUI Nu de mult, în oraşul Tg. Mureş au fost date în folosinţă noi blocuri în cartierele „7 Noiembrie“, Serpen­tina, str. Păcii, însumînd în total aproape 200 de apartamente. Alături de noile construcţii de locuinţe an­terioare acestora, ultimele blocuri constituie o adevărată podoabă a oraşului Tg. Mureş. Să mai adăugăm, de asemenea, şi alte construcţii date în folosinţă re­cent : complexul de deservire meş­teşugărească de pe str. Mihai Vi­­teazu, cu secţii de confecţii croitorie, ceasornicărie, cizmărie, coafură şi frizerie, şi mai ales, noua şcoală construită pe terenul viran dintre străzile Eminescu şi Pavel Chinezu, cu 16 săli de clasă, laborator bine utilat, etc. SÁNDOR BELA corespondent voluntar Măreţie şi forţă (Aspect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.) Condiţii optime în şcoala profesională Elevii şcolii profesionale şi teh­nice a întreprinderii Regionale de Electricitate Ploieşti, au început noul an de învăţămînt într-o şcoală complet renovată, în clase dotate cu mobilier nou, modern. Viitorii mecanici de turbine, re­­ţelişti, electricieni etc. au găsit, prin grija conducerii şcolii, un atelier şcoală dotat cu aparate şi scule noi, necesare practicii ca: cronometru, diferite truse, menghine noi, poduri izolante, aparate de protecţie etc. care, alături de măsurile luate pen­tru o hrană şi o cazare corespunză­toare, asigură elevilor cele mai bune condiţii de studiu. NICOLAE ANDRONIC corespondent voluntar «l» Ritm susţinut la însămînţări In aceste zile, în gospodăriile agri­cole de stat se lucrează intr-un ritm susţinut la însămînţarea griului şi a celorlalte culturi de toamnă. Din datele sosite la Trustul cen­tral Gostat rezultă că pînă în pre­zent s-au însămînţat cu grîu de toamnă aproape 400 000 ha. Rezulta­te deosebite au obţinut gospodării­le de stat din trusturile Urziceni, Că­lăraşi, Slobozia şi Bîrlad, unde se lu­crează la însămînţarea cu grîu a ul­timelor sute de hectare. Orzul de toamnă a fost semănat pe o suprafaţă de peste 60 000 hec­tare din cele 62 500 ha planificate. Suprafeţe mai mici s-au însămîn­ţat în gospodăriile din trusturile Braşov, Roşiori, Mureş-Autonomă Maghiară şi Timişoara. Unităţilor ră­mase în urmă li s-au indicat măsu­rile organizatorice pe care trebuie să le ia pentru intensificarea ritmu­lui de semănat. (Agerpres) Concert-spectacol pentru fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă Pentru fruntaşii şi evidenţiaţii în întrecerea socialistă şi membrii lor de familie, comitetul sindicatului de la Fabrica de antibiotice din Iaşi a organizat la Casa de cultură a sin­dicatelor din localitate un concert­­spectacol la care şi-au dat con­cursul toate formaţiile artistice de amatori din întreprindere. Au fost prezentate cu acest prilej selecţiuni din programul brigăzii artistice, dansuri, momente vesele, muzică u­­şoarâ şi altele. Spectacolul s-a bucu­rat de mult succes. (Coresp. „Munca") întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1964, pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor m­am Cu fiecare zi ce trece, pe grafi­cele siderurgiştilor hunedoreni se înscriu noi succese. La furnale, la oţelării, în secţiile de laminare şi cele ale uzinei cocso-chimice, pes­te tot întrecerea socialistă este mai vie, mai dinamică, mai con­cretă. S-au scurs 9 luni de între­cere avîntată din acest an, timp în care s-au produs peste prevederi: 50 000 TONE FONTA, 83 876 TONE OŢEL, 95 378 TONE BLUMURI, SEMIFABRICATE ȘI PROFILE FINITE, 6 786 TONE COCS META­LURGIC. TOTODATĂ S-AU REALIZAT, PE 8 LUNI, ECONOMII SUPLIMENTARE LA PREŢUL DE COST ÎN VALOARE DE 64 100 000 LEI. Rezultatele obţinute dovedesc că siderurgiştii din Hunedoara îşi îndeplinesc cu succes, lună de lună, angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea planului pe 1984 înainte de vreme. în acelaşi timp, ei se pregătesc temeinic pentru producţia anului viitor, cu hotărîrea ca încă din lunile rămase din acest an să atingă indici de producţie prevăzuţi pentru 1965. în cele ce urmează redăm unele aspecte ale experienţei dobîndite şi ale preocupărilor de viitor ale acestui harnic colectiv. Fiecare tonă de fontă cu un consum­ redus de cocs Un factor important care a asi­gurat mersul uniform al furnalelor şi, prin aceasta, indici superiori de utilizare şi consum redus de cocs l-a constituit insuflarea unei canti­tăţi de aer cît mai constante ca pre­siune şi cu o temperatură cît mai ridicată. Pe această linie noi ne-am preocupat de perfecţionarea conti­nuă a procesului tehnologic, în urma studiilor întreprinse au apă­rut soluţii valoroase. Ideile au gă­sit sprijin şi înţelegere deplină la conducerea tehnică şi la comitetul sindicatului. Puse în practică, re­zultatele nu au întîrziat să apară. Bunăoară, prin mărirea capacităţii de preîncălzire a aerului la canpere şi folosirea unei cantităţi mari de gaz metan, s-a ajuns la ridicarea cu 150°C a temperaturii aerului insu­flat, faţă de perioada corespunză­toare a anului trecut. Ca urmare, consumul de cocs pe tona de fontă a fost redus în secţia noastră cu 61 kg, iar indicele de utilizare a cres­cut faţă de sarcina planificată cu 90 kg fontă pe metru cub volum util. O deosebită atenţie am acordat şi continuăm să acordăm utilizării mai depline a capacităţii agregate­lor. Propunîndu-ne în întrecerea socialistă lupta cu minutele — fie­care minut cîştigat în producţie înseamnă sute de kg fontă în plus — am avut în vedere buna întreţi­nere a agregatelor, fapt ce influen­ţează în mod simţitor asupra îmbu­nătăţirii indicilor de utilizare, cît şi asupra reducerii consumului de cocs. In adunările lunare ale gru­pelor sindicale, ca şi în consfătuiri­le trimestriale de producţie, topito­rii Simion Jurcă, Alexandru Hăş­­dăţean şi alţii au propus importan­te măsuri tehnico-organizatorice în acest scop. Aşa, de pildă, pentru mărirea intensităţii de ardere în furnal s-a introdus ciuruirea aglo­meratului feros înainte­­ de descăr­carea lui în buncărele de dozare. Deşi această măsură nu pare atît de importantă, ea a avut un mare efect asupra îmbunătăţirii indicilor de utilizare. Aglomeratul feros fiind bine ciuruit, cu o granulaţie omo­genă, a asigurat, în permanenţă, furnalului o coloană de materiale afinată, ceea ce permite o bună repartizare a aerului pe întregul volum de producţie a agregatului şi. Ing. IOAN VASILESCU şeful secţiei a IlI-a Jurnale (Continuare în pag. 2-a) Mai avem în faţă cîteva luni din acest an. Rezultatele arată că side­rurgiştii hunedoreni şi-au respectat cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă. La aceste suc­cese şi-au adus contribuţia şi orga­nele sindicale care, sub conducerea comitetului de partid, au organizat mai temeinic întrecerea socialistă, sprijinind jurnaliştii, oţelării, lami­­noriştii, cocsarii, aglomeratoriştii şi pe ceilalţi muncitori, tehnicieni şi ingineri, în luarea unor angajamen­te concrete, mobilizatoare şi în în­făptuirea lor în mod ritmic. O deosebită atenţie acordăm ge­neralizării experienţei înaintate, mijloc eficace de însuşire de către mase cît mai largi de muncitori şi tehnicieni a celor mai înaintate procedee, a metodelor de muncă folosite de fruntaşii şi evidenţiaţii în întrecerea socialistă. Fireşte, a­­ceasta nu este posibil fără cunoaş­terea şi sesizarea din timp a nou­lui care apare în întrecerea socia­listă, rod al iniţiativei şi căutărilor creatoare ale muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor din fiecare secţie. Aflîndu-ne permanent în mijlocul maselor, avînd o strînsă legătură cu ele, cunoscîrtd deci preocupările colectivelor, activitatea comitetelor sindicale de secţie şi birourilor grupelor sindicale, comi­tetul sindicatului a reuşit să spri­jine cu mai multă competenţă par­ticipanţii la întrecerea socialistă pentru creşterea producţiei, pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Un obiectiv prin­cipal în întrecerea jurnaliştilor este îmbunătăţirea indicelui de utili­zare a agregatelor şi reducerea con­sumului de cocs. La începutul anu­lui, de pildă, jurnaliştii de la secţia a II-a şi-au propus să lucreze cel puţin o zi pe lună cu cocs econo­misit. Măsurile tehnico-organizato­rice luate au permis colectivului de aici să înfăptuiască în scurt timp obiectivul propus. Dîndu-şi seama de eficacitatea acestei ac­ţiuni, comitetul sindicatului a or­ganizat schimburi de experienţă pentru generalizarea ei la toate secţiile de furnale. Dar, comitetul sindicatului nu s-a limitat numai la atît. Ţinînd seama de faptul că re­ducerea sistematică a consumului de cocs depinde nu numai de jurna­­lişti ci şi de aglomeratorişti şi cocsari, comitetul sindicatului a pus în discuţia acestora, în cadrul adu­nărilor lunare ale grupelor sindi­cale, problema creşterii rezistenţei cocsului de la 67 la sută la 70 la sută, precum şi aceea a îmbunătă­ţirii bazicităţii aglomeratului feros. Roadele acţiunilor întreprinse n-au întîrziat să se arate. Rezisten­ţa cocsului a crescut progresiv, ajungînd, în prezent, la 72 la sută, iar calitatea aglomeratului feros a fost îmbunătăţită cu peste 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Condiţiile create de cocsari şi aglomeratorişti au permis jurnaliştilor să-şi îndeplinească an­gajamentele sporite luate în îintre- ŞTEFAN ŞOIMOŞI preşedintele comitetului sindicatului (Continuare în pag. 2-a) In centrul preocupărilor cdhlihi suinul -CEBAllîM DIPRHI1I feUHAlf .» Clişeul înfăţişează — de la stînga la dreapta — pe inginerul loan Brad, şef de schimb. Dumitru Cozmîncă, loan Nimu şefi de echipă fruntaşă în întrecerea socialistă, şi pe Constantin Duţă, maistru, toţi evidenţiaţi în întrecere lună de lună. Ei sînt numai cîţiva din purtătorii insignei de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963 de la Uzina de cocsi­ficare din cadrul Combinatului siderurgic — Hunedoara. Foto: EM. SIRZEA

Next