Munca, mai 1966 (Anul 22, nr. 5747-5770)
1966-05-05 / nr. 5749
Anul XXII nr. 5749 joi 5 mai 1966 4 pagini 25 bani ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII PARTIDULUI B Avîntul economiei, sporirea productivităţii muncii sociale vor duce la creşterea pînă în 1970 a venitului naţional cu circa 40 la sută faţă de anul 1965. H Salariul real va fi în 1970 cu 20—25 la sută mai mare decît în 1965. H Cheltuielile social-culturale se vor ridica în 1970 la 5 000 lei pe familie. 3B în ultimul an al planului cincinal venitul naţional pe locuitor va fi de patru ori şi jumătate mai mare decît nivelul cel mai ridicat realizat înainte de război. Apropiata aniversare a 45 ani de la crearea Partidului Comunist Român ne îndeamnă să privim nu numai în viitorul luminos al ţării trasat de cel de-al IX-lea Congres al Partidului, ci şi în trecutul de luptă al poporului muncitor pentru înfăptuirea năzuinţelor şi speranţelor într-o viaţă mai bună, întruchipate în programul partidului clasei muncitoare, Partidul Comunist Român. Astfel, într-o broşură semnată „Muncitorii comunişti din România“, apărută în anul 1918, se spunea : „vom clădi atunci (după preluarea puterii) o viaţă nouă, o viaţă mai bună, o societate în care oricine să găsească locul necesar ca să poată răsufla în voie, ca să poată da tot ce are mai bun în el. Vom distruge toate inegalităţile artificiale de azi, create de societate, vom fi cu toţi de o seamă, aşa cum naşte orice mamă pe prunc. Omul nu va mai exploata pe om. Regulatorul lumii, profitul cîtorva, nu va mai fi, ci interesele celor mulţi, fericirea tuturor... Toate acestea le vom realiza desfiinţînd proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie. Pămîntul, zăcămintele subsolului, curgerile de apă, fabricile, uzinele, vapoarele şi căile ferate, ca şi văzduhul, vor fi ale tuturor“ *). Prin aceste cuvinte înflăcărate vorbea istoria însăşi. Acum, la 45 ani de la constituirea partidului nostru ca partid politic de sine stătător, fiecare om al muncii constată o dată în plus cu satisfacţie că comuniştii se ţin de cuvînt, că tocmai o asemenea politică a fost tradusă în viaţă, zi de zi, de partidul nostru, partidul comuniştilor. Ţelul fundamental al politicii partidului Sintetizînd activitatea multilaterală a partidului şi sarcinile stabilite pentru următorii 5 ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea în raportul la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român : „întreaga politică a partidului e îndreptată spre ridicarea *) Documente din Istoria P.C.R., 1917—1922, pag. 87—88. ING. SIMION ŢAIGĂR (Continuare în pag. 3-a) Cu răbdare şi perseverenţă, ajutorul tovărăşesc a dat roade. Tînărul Alexandru Sîrbu se numără acum printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă. „Profesorul" lui, cazangiul Nicolae Basamac, şef de brigadă la uzinele „Vulcan" din Capitală, deţinător a două steluţe de fruntaş, continuă şi acum să-l îndrume. ■■ Conţinutul emoţional al cifrelor ■■ Un exemplu din o mie » Lemnul îşi sporeşte „caratele“. VEŞTILE, prin care colectivele de muncă din întreaga ţară anunţă că şi-au depăşit planul pe primele patru luni ale anului îndeplinindu-şi angajamentele luate în întrecerea socialistă, vorbesc despre priceperea oamenilor, dorinţa lor de a sărbători cea de-a 45-a aniversare a partidului nostru cu rezultate tot mai bune. De aceea ele au un conţinut emoţional deosebit, asemănător poemelor de dragoste. Un astfel de poem ar putea începe cu rîndurile simple, cuvintele avînd însă o precizie matematică, ale scrisorii, primită la redacţie, de la uzina „Victoria“ din Fioreşti: „...Raportăm partidului că angajamentele luate de colectivul uzinei noastre, în cinstea zilei de 8 Mai, au fost nu numai îndeplinite ci şi depăşite cu câte 1 600 000 lei la valoarea producţiei globale şi marfă, cu 900 000 lei la capitolul economii la preţul de cost, productivitatea muncii înregistrînd o creştere de 2,3 la sută...“ Scrisoarea localizează, conţinutul ei exprimă o parte din succesele obţinute de oamenii muncii din regiunea Ploieşti. Colectivele de muncă din această regiune au realizat, în primele patru luni ale anului, o producţie marfă cu 2,1 la sută mai mare decît cea planificată. Spus aşa, procentul poate fi nesemnificativ. Are însă o completare : 95 la sută din sporul producţiei a fost realizat pe baza creşterii cu 1,9 la sută, a productivităţii muncii. în acest procent s-a concretizat o parte din gîndirea inovatoare a zecilor de mii, printre care se numără şi operatorul chimist Nicolae Matei, de la rafinăria Teleajen, care a propus un nou sistem de etanşare a instalaţiilor. Aplicîndu-se această propunere, în rafinărie se realizează o economie anuală de solvenţi, numai la o instalaţie de deparafinare a uleiurilor în valoare de 50 000 de lei. Un fapt, desprins din cele peste 1 000 care au un conţinut asemănător. Iar o mie înseamnă numărul inovaţiilor aplicate, numai în acest an, în regiunea Ploieşti. Inovaţiile şi îmbunătăţirile tehnice, folosirea mai judicioasă a timpului de lucru, a materiei prime şi a materialelor, creşterea necontenită a calificării profesionale — toate au dus la realizarea, pe regiune, a unor economii, la preţul de cost, de 36 000 000 lei şi a 21 000 000 lei beneficii peste plan. Născute din aceeaşi mîndrie muncitorească MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. 3-a) întreaga politică a partidului e îndreptată spre ridicarea continuă a bunăstării poporului Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Arta de a fructifica înţelepciunea colectivului Pentru majoritatea oamenilor, preocuparea pentru îmbunătăţirea activităţii colectivului în care muncesc se continuă şi dincolo de cele opt ore de muncă. Este expresia participării directe, neîntreruptă la viaţa colectivă, problemele ei fiind considerate, ca un înalt simţ al responsabilităţii, ca ale lor proprii. Din căutările fiecăruia se nasc idei care prind contur şi se definitivează, devenind valoroase propuneri. Cu acestea oamenii vin în adunările lunare ale grupelor sindicale, în consfătuirile de producţie, locul unde se concentrează experienţa, spiritul novator, iniţiativa masei. Stimularea şi fructificarea înţelepciunii colective, este o cerinţă de bază a activităţii conducătorilor de unităţi şi a organelor sindicale. Îndeplinirea ei face parte integrantă din arta de a conduce, reprezintă fundamental, raţiunea întregii lor munci. O discuţie avută cu mai mulţi muncitori, maiştri, ingineri şi activişti sindicali de la Atelierele de reparat material rulant NicolinaIaşi, ne-a dat posibilitatea să vedem cum sunt valorificate ideile, propunerile făcute în adunările lunare. Ei au subliniat că elementul principal, în stare să suscite interesul oamenilor, îl constituie nu forma în care se desfășoară aceste adunări, ci, în primul rînd, climatul, atmosfera în care au loc dezbaterile. Ea este dată de importanţa problemei pusă în discuţie, de oportunitatea ei, de aderenţa acesteia la preocupările oamenilor. Aici stă, de fapt, talentul şi competenţa organizatorilor în a alege esenţialul din multitudinea de aspecte ale vieţii colectivului. Consideraţii juste. Dar între ele şi realitatea din secţii, există multe inadvertenţe. Vopsitorul Vasile Babadan ne spunea că, referatele prezentate în adunările lunare rămîn, uneori, în afara problemelor ce interesează oamenii. „Din MIHAI SILIŞTE NICOLAE GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iași (Continuare în pag. 2 a) 9 IN INTIMPINAREA CELEI DE-A 45-A ANIVERSĂRI A CREĂRII P. C. R. Evocările „O bătălie ciştigată“ şi „In mijlocul tipografilor“ • LA MOSCOVA S-A DESCHIS IERI EXPOZIŢIA ECO-NOMICĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist Francez Miercuri, 4 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Francez alcătuită din tovarăşii: Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.F., conducătorul delegației, Jacqueline Geliy, membru al C.C. al P.C.F., Paul Chastellain, membru al C.C., secretar al Federației Hautes Pyrénées a P.C.F., Marcel Longuet, secretar al Federaţiei Indre et Loire a P.C.F., Jean Garcia, colaborator al Secţiei de politică externă a C.C. al P.C.F., şi J. Lusiac, redactor şef al publicaţiei „La Terre“. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au luat parte tovarăşii: Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei Păcuraru, membri ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Iliescu şi Ion Stoian, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Petre Dănică, adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Gaston Plissonnier a mulţumit pentru posibilitatea oferită delegaţiei de a cunoaşte realizările oamenilor muncii din Republica Socialistă România, angajaţi în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Delegaţia a vizitat obiective economice, industriale, agricole, culturale, sociale, dînd o înaltă apreciere activităţii colectivelor de muncă şi realizărilor lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde adresate partidului şi poporului român şi a informat oaspeţii despre principalele preocupări ale partidului şi oamenilor muncii din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide, întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară a Turciei Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, alcătuită din Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului, Ömer Faruk Kinaytürk, senator, Musa Kâzîm Coşkun, deputat, secretarul Comisiei comerciale a Medjlisului, Osman Zeki Efeoglu, deputat, membru în Comisia de turism şi informaţii a Medjlisului, Cevat Önder, deputat, membru în Comisia de industrie a Medjlisului, Sedat Akay, membru în Comisia de energie și resurse naturale a Medjlisului, preşedintele Comisiei agri (Continuare în pag. 2-a) Anchetă pentru actuali şi viitori turişti 1 — Mergeţi la sfîrşit de săptămînă în locurile de agrement din jurul oraşului dumneavoastră ? 2 — Sînt comode mijloacele de transport cu care vă deplasaţi ? 3 — Găsiţi acolo amenajările necesare pentru odihnă şi distracţie ? 4 — Petreceţi o parte din concediul dv. în excursii de mai lungă durată ? excursii de 5 — Ce preferaţi: — organizate O.N.T. — în circuit prin C.F.R. — pe cont propriu ? 6 — Ce părere aveţi despre ospitalitatea cabanelor ? va ^ — De unde procuraţi echipamentul necesar şi ce părere aveţi de calitatea şi diversitatea lui ? — Ce alte propuneri aveţi de făcut pentru dezvoltarea turismului de masă? Răspunsurile dumneavoastră la aceste întrebări vor fi inserate în cadrul anchetei noastre. Pentru început le Publicăm pe cele primite din partea unui mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina „Electronica“ din Bucureşti. La această uzină turismul a devenit tradiţional ; de 17 ani a luat fiinţă o secţie de turism în cadrul asociaţiei sportive. Numai în anul trecut, aproape 2 000 de muncitori de la „Electronica“ au admirat frumuseţile plaiurilor noastre, plecînd în excursii colective sau individuale. CIT DE ÎNDEPĂRTATE POT FI UNEORI LOCURILE APROPIATE La prima întrebare, din 300 de persoane, 280 ne-au dat un răspuns afirmativ. Oamenilor le place să-şi petreacă timpul liber în umbra pădurilor, pe malul lacurilor şi în alte locuri de agrement ale Capitalei. Din răspunsurile primite la a doua întrebare, ne-am dat însă seama cât de îndepărtate sunt uneori aceste locuri apropiate. Gheorghe Gheorghe — maistru: „Nu-mi explic de ce toate maşinile care duc spre locurile de agrement au plecarea de undeva din marginea oraşului, iar pînă aici mai călător Anchetă realizată de ADRIANA LUSCALOV DUMITRU NEGOIŢA ŞTEFAN HARALAMB (Continuare în pag. 2-a)