Munca, mai 1966 (Anul 22, nr. 5747-5770)

1966-05-05 / nr. 5749

Anul XXII nr. 5749 joi 5 mai 1966 4 pagini 25 bani ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII PARTIDULUI B Avîntul economiei, sporirea productivităţii muncii sociale vor duce la creşterea pînă în 1970 a venitului naţional cu circa 40 la sută faţă de anul 1965. H Salariul real va fi în 1970 cu 20—25 la sută mai mare decît în 1965. H Cheltuielile social-culturale se vor ridica în 1970 la 5 000 lei pe familie. 3B în ultimul an al planului cincinal venitul naţional pe locuitor va fi de patru ori şi jumătate mai mare decît nivelul cel mai ridicat realizat înainte de război. Apropiata aniversare a 45 ani de la crearea Partidu­lui Comunist Român ne în­deamnă să privim nu nu­mai în viitorul luminos al ţării trasat de cel de-al IX-lea Congres al Partidu­lui, ci şi în trecutul de luptă al poporului munci­tor pentru înfăptuirea nă­zuinţelor şi speranţelor în­­tr-o viaţă mai bună, întru­chipate în programul parti­dului clasei muncitoare, Partidul Comunist Român. Astfel, într-o broşură sem­nată „Muncitorii comu­nişti din România“, apăru­tă în anul 1918, se spu­nea : „vom clădi atunci (după preluarea puterii) o viaţă nouă, o viaţă mai bună, o societate în care oricine să gă­sească locul necesar ca să poată răsufla în voie, ca să poată da tot ce are mai bun în el. Vom distruge toate inegalităţile artificiale de azi, create de societate, vom fi cu toţi de o seamă, aşa cum naşte orice mamă pe prunc. Omul nu va mai exploata pe om. Regulato­rul lumii, profitul cîtorva, nu va mai fi, ci interesele celor mulţi, fericirea tutu­ror... Toate acestea le vom realiza desfiinţînd proprie­tatea privată asupra mij­loacelor de producţie. Pă­­mîntul, zăcămintele subso­lului, curgerile de apă, fa­bricile, uzinele, vapoarele şi căile ferate, ca şi văzdu­hul, vor fi ale tuturor“ *). Prin aceste cuvinte în­flăcărate vorbea istoria în­săşi. Acum, la 45 ani de la constituirea partidului nos­tru ca partid politic de sine stătător, fie­care om al muncii con­stată o dată în plus cu sa­tisfacţie că comuniştii se ţin de cuvînt, că tocmai o asemenea politică a fost tradusă în viaţă, zi de zi, de partidul nostru, partidul comuniştilor. Ţelul funda­mental al poli­ticii partidului Sintetizînd activitatea multilaterală a partidului şi sarcinile stabilite pen­tru următorii 5 ani, tovară­şul Nicolae Ceauşescu spu­nea în raportul la cel de-al IX-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român : „în­treaga politică a partidului e îndreptată spre ridicarea *) Documente din Istoria P.C.R., 1917—1922, pag. 87—88. ING. SIMION ŢAIGĂR (Continuare în pag. 3-a) Cu răbdare şi perseverenţă, ajutorul tovărăşesc a dat roade. Tînărul Alexandru Sîrbu se numără acum printre eviden­ţiaţii în întrecerea socialistă. „Profesorul" lui, cazangiul Nicolae Basamac, şef de brigadă la uzinele „Vulcan" din Capitală, deţinător a două steluţe de fruntaş, continuă şi acum să-l îndrume. ■■ Conţinutul emoţional al cifrelor ■■ Un exemplu din o mie » Lemnul îşi sporeşte „caratele“. V­EŞTILE, prin care colectivele de muncă din întreaga ţară anunţă că şi-au depăşit planul pe primele patru luni ale anului îndeplinindu-şi angajamentele luate în între­cerea socialistă, vorbesc despre priceperea oamenilor, dorinţa lor de a sărbători cea de-a 45-a aniversare a partidului nostru cu rezultate tot mai bune. De aceea ele au un conţinut emo­ţional deosebit, asemănător poemelor de dra­goste. Un astfel de poem ar putea începe cu rîndurile simple, cuvintele avînd însă o preci­zie matematică, ale scrisorii, primită la redacţie, de la uzina „Victoria“ din Fior­eşti: „...Raportăm partidului că angajamentele luate de colectivul uzinei noastre, în cinstea zilei de 8 Mai, au fost nu numai îndeplinite ci şi depăşite cu câte 1 600 000 lei la valoarea pro­ducţiei globale şi marfă, cu 900 000 lei la capi­tolul economii la preţul de cost, productivitatea muncii înregistrînd o creştere de 2,3 la sută...“ Scrisoarea localizează, conţinutul ei exprimă o parte din succesele obţinute de oamenii muncii din regiunea Ploieşti. Colectivele de muncă din această regiune au realizat, în primele patru luni ale anului, o producţie marfă cu 2,1 la sută mai mare decît cea planificată. Spus aşa, pro­centul poate fi nesemnificativ. Are însă o com­pletare : 95 la sută din sporul producţiei a fost realizat pe baza creşterii cu 1,9 la sută, a pro­ductivităţii muncii. în acest procent s-a concre­tizat o parte din gîndirea inovatoare a zecilor de mii, printre care se numără şi operatorul chimist Nicolae Matei, de la rafinăria Teleajen, care a propus un nou sistem de etanşare a instalaţi­ilor. Aplicîndu-se această propunere, în rafină­rie se realizează o economie anuală de solvenţi, numai la o instalaţie de deparafinare a uleiu­rilor în valoare de 50 000 de lei. Un fapt, des­prins din cele peste 1 000 care au un conţinut asemănător. Iar o mie înseamnă numărul ino­vaţiilor aplicate, numai în acest an, în regiunea Ploieşti. Inovaţiile şi îmbunătăţirile tehnice, folosirea mai judicioasă a timpului de lucru, a materiei prime şi a materialelor, creşterea necontenită a calificării profesionale — toate au dus la realizarea, pe regiune, a unor econo­mii, la preţul de cost, de 36 000 000 lei şi a 21 000 000 lei beneficii peste plan. Născute din aceeaşi mîndrie muncitorească MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. 3-a) întreaga politică a partidului e îndreptată spre ridicarea continuă a bunăstării poporului Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Arta de a fructifica înţelepciunea colectivului Pentru majoritatea oa­menilor, preocuparea pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii colectivului în care muncesc se con­tinuă şi dincolo de cele opt ore de muncă. Este expresia participă­rii directe, neîntreruptă la viaţa colectivă, pro­blemele ei fiind con­siderate, ca un înalt simţ al responsabilită­ţii, ca ale lor proprii. Din căutările fiecăruia se nasc idei care prind contur şi se definiti­vează, devenind valo­roase propuneri. Cu a­­cestea oamenii vin în adunările lunare ale grupelor sindicale, în consfătuirile de produc­ţie, locul unde se con­centrează experienţa, spiritul novator, iniţia­tiva masei. Stimularea şi fructificarea înţelep­ciunii colective, este o cerinţă de bază a acti­vităţii conducătorilor de unităţi şi a organelor sindicale. Îndeplinirea ei face parte integrantă din arta de a conduce, reprezintă fundamental, raţiunea întregii lor munci. O discuţie avută cu mai mulţi muncitori, maiştri, ingineri şi acti­vişti sindicali de la Ate­lierele de reparat ma­terial rulant Nicolina­­Iaşi, ne-a dat posibili­tatea să vedem cum sunt valorificate ideile, pro­punerile făcute în adu­nările lunare. Ei au subliniat că elementul principal, în stare să suscite interesul oame­nilor, îl constituie nu forma în care se desfă­șoară aceste adunări, ci, în primul rînd, cli­matul, atmosfera în care au loc dezbaterile. Ea este dată de importanţa problemei pusă în dis­cuţie, de oportunitatea ei, de aderenţa acesteia la preocupările oame­nilor. Aici stă, de fapt, talentul şi competenţa organizatorilor în a alege esenţialul din mul­titudinea de aspecte ale vieţii colectivului. Consideraţii juste. Dar între ele şi realitatea din secţii, există multe inadvertenţe. Vopsitorul Vasile Babadan ne spu­nea că, referatele pre­zentate în adunările lu­nare rămîn, uneori, în afara problemelor ce in­teresează oamenii. „Din MIHAI SILIŞTE NICOLAE GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iași (Continuare în pag. 2­ a) 9 IN INTIMPINAREA CELEI DE-A 45-A ANIVERSĂRI­­ A CREĂRII P. C. R. Evocările „O bătălie ciştigată“­­ şi „In mijlocul tipografilor“ • LA MOSCOVA S-A DESCHIS IERI EXPOZIŢIA ECO-­­­NOMICĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist Francez Miercuri, 4 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit delega­ţia de activişti ai Partidului Comu­nist Francez alcătuită din tovarăşii: Gaston Plissonnier, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.C.F., conducătorul delegației, Ja­cqueline Geliy, membru al C.C. al P.C.F., Paul Chastellain, membru al C.C., secretar al Federației Hautes Pyrénées a P.C.F., Marcel Longuet, secretar al Federaţiei Indre et Loire a P.C.F., Jean Garcia, colabo­rator al Secţiei de politică externă a C.C. al P.C.F., şi J. Lusiac, redac­tor şef al publicaţiei „La Terre“. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au luat parte tovarăşii: Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei Păcuraru, membri ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Iliescu şi Ion Stoian, membri su­pleanţi ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Petre Dănică, adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Gaston Plissonnier a mulţumit pentru posibilitatea oferită delegaţiei de a cunoaşte realizările oamenilor muncii din Republica So­cialistă România, angajaţi în opera de desăvîrşire a construcţiei so­cialiste. Delegaţia a vizitat obiective economice, industriale, agricole, cul­turale, sociale, dînd o înaltă apre­ciere activităţii colectivelor de muncă şi realizărilor lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde adresate partidului şi poporului ro­mân şi a informat oaspeţii despre principalele preocupări ale parti­dului şi oamenilor muncii din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide, întărirea­ unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară a Turciei Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, alcătuită din Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului, Ömer Faruk Kinaytürk, senator, Musa Kâzîm Coşkun, deputat, secretarul Comisiei comerciale a Medjlisu­lui, Osman Zeki Efeoglu, depu­tat, membru în Comisia de tu­rism şi informaţii a Medjlisului, Cevat Önder, deputat, membru în Comisia de industrie a Medjlisului, Sedat Akay, membru în Comisia de energie și resurse naturale a Medj­lisului, preşedintele Comisiei agri­ (Continuare în pag. 2-a) Anchetă pentru actuali şi viitori turişti 1 — Mergeţi la sfîrşit de săptămînă în locurile de agrement din jurul oraşului dumneavoastră ? 2 — Sînt comode mijloacele de trans­port cu care vă de­plasaţi ? 3 — Găsiţi acolo a­­menajările necesare pentru odihnă şi dis­tracţie ? 4 — Petreceţi o parte din concediul dv. în excursii de mai lungă durată ? excursii de 5 — Ce preferaţi: — organizate O.N.T. — în circuit prin C.F.R. — pe cont propriu ? 6 — Ce părere a­­veţi despre ospitalita­tea cabanelor ? va ^ — De unde procuraţi echipamen­tul necesar şi ce păre­re aveţi de calitatea şi diversitatea lui ?­­ — Ce alte pro­puneri aveţi de făcut pentru dezvoltarea tu­rismului de masă? Răspunsurile dumnea­voastră la aceste întrebări vor fi inserate în cadrul anchetei noastre. Pentru început le Pu­blicăm pe cele primite din partea unui mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina „E­­lectronica“ din Bucureşti. La această uzină turismul a devenit tradiţional ; de 17 ani a luat fiinţă o secţie de turism în cadrul aso­ciaţiei sportive. Numai în anul trecut, aproape 2 000 de muncitori de la „Elec­tronica“ au admirat fru­museţile plaiurilor noas­tre, plecînd în excursii co­lective sau individuale. CIT DE ÎNDEPĂRTATE POT FI UNEORI LOCURILE APROPIATE La prima întrebare, din 300 de persoane, 280 ne-au dat un răspuns afirmativ. Oamenilor le place să-şi petreacă timpul liber în umbra pădurilor, pe malul lacurilor şi în alte locuri de agrement ale Capitalei. Din răspunsurile primi­te la a doua întrebare, ne-am dat însă seama cât de îndepărtate sunt uneori aceste locuri apropiate. Gheorghe Gheorghe — maistru: „Nu-mi explic de ce toate maşinile care duc spre locurile de agre­ment au plecarea de undeva din marginea oraşului, iar pînă aici mai călător Anchetă realizată de ADRIANA LUSCALOV DUMITRU NEGOIŢA ŞTEFAN HARALAMB (Continuare în pag. 2-a)

Next