Munca, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5980-6003)

1967-02-01 / nr. 5980

Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transport şi telecomunicaţii Transporturi rapide, în deplină siguranţă a circulaţiei Plenara Comitetului U­­niunii sindicatelor din în­treprinderile de transpor­turi şi telecomunicaţii şi-a desfăşurat lucrările într-o atmosferă laborioasă, a analizat cu înalt simţ de răspundere şi exigenţă ac­tivitatea sindicatelor din aceste ramuri de produc­ţie. Aşa cum a subliniat şi raportul prezentat de to­varăşul Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului U­­niunii, numeroasele colec­tive de muncă din trans­porturi şi telecomunicaţii au raportat cu mîndrie realizarea înainte de ter­men a sarcinilor de plan şi a angajamentelor în între­cerea socialistă pe anul ce a trecut.­­Printre acestea se numără depourile de loco­motive Caransebeş şi Bra­şov, staţia C.F.R. Ploieşti- Triaj, Uzina de impregnat din Suceava, întreprinde­rea­­­ de reparaţii auto Craiova, Direcţiile regio­nale P.T.T.R. Banat şi Do­­brogea. Volumul mărfuri­lor transportate pe calea ferată, în 1966 a crescut faţă de anul precedent cu 10,7 la sută, cu peste 20 la sută la transporturile de mărfuri cu mijloace auto, cu 28,7­ la sută în transpor­tul maritim şi cu 29 la sută a numărului de călători-ki­­lometri°, trafic aerian. Satisfacerea la timp şi în condiţii mai bune a prestaţiilor de către unită­ţile din aceste ramuri a fost înlesnită în mare mă­sură de creşterea şi moder­nizarea parcului de mate­rial rulant, nave şi avioane, de modernizarea căii fera­te, şoselelor şi mijloacelor de telecomunicaţii. La obţinerea acestor rea­lizări, o contribuţie însem­nată au adus-o şi sindica­tele, a căror capacitate or­ganizatorică şi educativă în mobilizarea oamenilor muncii la organizarea şi conducerea producţiei a crescut considerabil. Po­trivit atribuţiilor ce-i re­vin, Comitetul Uniunii şi biroul său executiv au aju­tat sindicatele, în special pe cele din unităţile de bază, în rezolvarea mai operati­vă a problemelor de pro­ducţie, sociale şi profesio­nale specifice de ramură. Ele au organizat mai bine consfătuirile de producţie şi adunările sindicale, pu­­nînd în dezbaterea acesto­ra cele mai importante probleme ale unităţii me­nite să ducă la descoperi­rea şi valorificarea rezer­velor interne, la mai buna organizare a întrecerii so­cialiste, dezvoltarea mişcării inovatorilor pentru tradu­cerea în fapt a măsurilor reieşite din hotărîrile partidului şi guvernului. Subliniind acest lucru, atît raportul cît şi partici­panţii la discuţii, au rele­vat totodată existenţa unor neajunsuri şi slăbiciuni se­rioase, acte de indisciplină care au favorizat o serie de neglijenţe în transpor­tul feroviar, auto, naval şi aerian. Majoritatea participanţi­lor la plenară au scos în evidenţă faptul că respec­tarea disciplinei în muncă — problemă principală în unităţile de transporturi, trebuie să constituie pen­tru toţi salariaţii o chestiu­ne esenţială în activitatea lor. Astfel, deficienţele care se mai manifestă, îndeosebi în regularitatea şi siguran­ţa circulaţiei, ar putea fi înlăturate. In continuare, vorbito­rii au arătat că lipsa de disciplină a condus la une­le accidente soldate cu însemnate pagube materia­le pentru economia naţio­nală şi pierderi de vieţi omeneşti. Creşterea staţio­nării vagoanelor, punerea lor la dispoziţia beneficia­rilor în mod neritmic, uti­lizarea nejudicioasă a ca­pacităţii parcului de va­goane, locomotive şi au­tocamioane, irosirea de combustibil la locomotive­le cu aburi, reparaţii de slabă calitate a materialu­lui rulant, întîrzieri de la grafic a trenurilor etc. au fost, de asemenea, rezulta­te ale lipsei de disciplină şi de răspundere din partea unor lucrători din trans­porturi, care au avut ur­mări negative asupra altor ramuri ale economiei na­ţionale. Deficienţe serioase exis­tă şi în deservirea civili­zată a populaţiei cu pres­taţii de transport. In sec­torul de poştă şi telecomu­nicaţii se primesc încă multe reclamaţii pentru convorbiri telefonice de­servite cu întîrziere, tele­grame întîrziate la trans­mitere, îndrumări greşite de corespondenţă. De ase­menea, mai sunt unii casi­eri de bilete, conductori de tren, conducători auto şi taxatori, oficianţi P.T.T.R. şi telefoniste care în rela­ţiile cu publicul au o ati­tudine necorespunzătoare. Comitetele sindicatelor din aceste unităţi nu au desfă­şurat o muncă susţinută de educare a salariaţilor pen­tru ridicarea conştiinţei lor, în scopul unei deserviri civilizate a publicului. Ca şi în celelalte unităţi din aceste ramuri, sindicatele nu au folosit în suficientă măsură toate mijloacele de care dispun pentru crea­rea unei puternice opinii de masă împotriva celor ce dau dovadă de lipsă de răs­pundere în serviciu, a celor care încalcă disciplina mun­cii. Iată de ce plenara a cerut Comitetului Uniunii și sindicatelor să contribuie mai mult la imprimarea u­­nei discipline stricte a muncii, la sădirea în con­ştiinţa fiecărui lucrător, în mod deosebit a celor care participă la siguranţa circu­laţiei, indiferent de funcţia ce o au, a înţelegerii necesi­tăţii respectării necondiţio­nate a instrucţiunilor de serviciu şi a regulamente­lor de exploatare, să-i facă să înţeleagă că o abatere cît de neînsemnată poate avea urmări dintre cele mai grave. In cuvîntul lor, numeroşi participanţi la plenară, ocu­­pîndu-se de problema pre­gătirii cadrelor, specializă­rii lor, au subliniat faptul că sindicatele au datoria să sprijine mai eficient or­ganizarea diferenţiată a cursurilor de calificare şi ridicarea calificării, spe­cializării, să îndrume şi să mobilizeze pe muncitori pentru a-şi ridica perma­nent nivelul de pregătire profesională, să controleze modul în care se asigură condiţiile pentru buna desfăşurare a cursurilor. Folosind comisiile ingineri­lor şi tehnicienilor, sindica­tele pot să-şi aducă o con­tribuţie mai substanţială la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale şi eco­nomice, la pregătirea mul­tilaterală a muncitorilor. Paralel cu relevarea ac­tivităţii în sprijinul înde­plinirii sarcinilor de plan, în cuvîntul unor vorbitori la plenară a fost subliniat faptul că sindicatele din aceste ramuri de producţie trebuie să-şi sporească con­tribuţia pe linia aplicării măsurilor stabilite de par­tid şi guvern pentru îmbu­nătăţirea continuă a condi­­ţilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Ei au insis­tat asupra necesităţii unui control mai hotărît şi sis­tematic din partea sindica­telor pentru respectarea normelor de tehnica securi­tăţii şi igienei muncii, ur­mărind ca cei care organi­zează, conduc şi controlea­ză producţia să asigure toate măsurile pentru pre­venirea îmbolnăvirilor pro­fesionale şi accidentelor de muncă. Participanţii la plenară au adoptat un amplu plan de măsuri menit să ducă la îmbunătăţirea în conti­nuare a muncii Comitetului Uniunii, a sindicatelor, în vederea desfăşurării, de către acestea, a unei mai vii activităţi în rîndul ma­selor de lucrători din tran­sporturi şi telecomunicaţii pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan pe 1967, pentru a contri­bui cu mai multă operati­vitate şi eficienţă la re­zolvarea problemelor ce le ridică producţia şi viaţa. In încheierea dezbaterilor plenarei a luat cuvîntul to­varăşul Gheorghe Petrescu, secretar al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. MIRCEA NOVAC FISI Drame RĂZBOI 91 PACE (seria I-a) — Patria (118625) — 9 , 12 ; 15 , 18 ; 21. LUMEA MINUNATĂ A FRAȚILOR GRIMM — Fes­tival (15 63 84) — 9 , 12 ; 15 ; 18 ; 21. — Feroviar (16 22 73) — 8,15 ; 11 ; 13,45 ; 16,45 ; 19,45. — Excelsior (18 10 88) — 9,30 ; 12,15 ; 15 , 18 ; 21. COMPLOTUL AMBASA­DORILOR — Tomis (21 49 46) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 — Victoria (1628 79) -9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 PRIMUL AN DE CĂSNI­CIE — Capitol (16 29 17) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30­ — Grivița (17 08 58) -9,30 ; 12 , 16 ; 18,15 ; 20,30 — Flamura (23 07 40) — 9 , 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 ZORBA GRECUL — Lu­mina (16 23 35) — 9 ; 11,45; 14,30 ; 17,30 ; 20,30 BALADA DIN HEWSURSK — Buzești (15 62 79) — 15,30 ; 18 ; 20,30 . — Volga (11 91 26) 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. FALSTAFF — Union (13 49 04) — 15,30 ; 18 ; 20,30. MAICA IOANA A ÎNGE­RILOR — Aurora (35 04 66) -8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. CARTEA DE LA SAN MI­CHELE — Doina (16 35 38) — 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45; 21,15. — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 ; 20,30 SANJURO—Dacia (16 26 10) — 9 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 CUM BITE — Crîngaşi (17 38 81) 15,30 ; 18 ; 20,30 EL GRECO — Bucegi (17 05 47) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45 — Mioriţa (14 27 14) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15 — Floreasca (12 28 30) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,30 DIMINEȚILE UNUI BĂ­IAT CUMINTE — Gloria — 9,15 ; 11,30 ; 14 , 16 ; 18,15 ; 20,30 — Melodia (12 06 88) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. — Modern (23 71 01) — 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21 GOLGOTA — Unirea (17 10 21) — 15,30 ; 18 ; 20,30. PORUMBELUL DE ARGI­LĂ — Lira (31 71 71) — 16 ; 18;15 ; 20,30. Comedii NEVESTE PERICULOASE — Moșilor (12 52 93) — 15,30 ; 18 ; 20,30 RÎDEM CU STAN ȘI BRAN — Vitan (21 39 82) — 11 ; 15,30; 18 ; 20,15 — Cotroceni (13 62 56) — 15,15 ; 18 ; 20,45 . DIPLOMATUL GOL — Munca (21 50 97) — 15,30 ; 18 , 20 ANUNȚ MATRIMONIAL — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20,30 GIUSEPPE LA VARŞOVIA — Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,30 — Progresul (23 94 10) — 15,30 ; 18 ; 20,30 MOȘ GERILĂ — Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18 ; 20,30 Aventuri UN MARTOR ÎN ORAȘ — Republica (11 03 72) — 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,45 ; 16,45 ; 19 , 21,15. București (15 61 54) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. CEI ȘAPTE DIN TEBA — Ferentari — (23 17 50) — 15,30; 18 ; 20,30 CÎINELE DIN BASKER­­VILLE — Flacăra (21 35 40) 15,30 ; 18 ; 20,30 CIMARRON — Colentina (35 07 09) — 15,30 ; 17,45 ; 20 Documentare MONDO­CANE — Lucea­fărul (15 87 67) — 10 ; 13,30 ; 17,30 ; 21. — Giulești (17 55 45) — 10,30 ; 15,30 ; 19 . — Arta (21 31 86) — 9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30 — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30 ; 19. PARISUL VESEL : TRO­FEUL INDIAN — Timpuri Noi (15 61 10) — 9-21 în con­tinuare. MIERCURI 1 FEBRUARIE 1967 18.00 Emisiune pentru cei mici şi tinere­tul şcolar 18,50 Publicitate şi ora exactă 19.00 Telejurnalul de seară şi buletinul me­teorologic 19,23 Cronica discului. Prezintă Petre Codreanu 19­55 Arta Plastica­­■ Bienala de pictură şi sculptură (II). Prezintă: Dan Hăulica 20,15 CAMPIONATUL EUROPEAN DE PATINAJ ARTISTIC — Trans­misiune de la Ljubljana 23,30 Telejurnalul de noapte și închiderea emisiunii Biroul de consultaţii juridice al ziarului „MUNCA“ ATENŢIUNE PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme: „MAICA IOANA A ÎNGERILOR“, „NE­VESTE PERICULOASE“, „ANUNŢ MATRIMO­NIAL", „MONDO CANE“. MIERCURI 1 FEBRUARIE • Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ — sala Come­dia — (14.71.71) — MARIA STUART — 19 Sala Studio (15.15.53) — CASTILIAN­A — 20 — Teatrul de Operă şi Balet (16.48.20) — GISELLE • Teatrul de Operetă (14.80.11) — ŢARA SUBISU­­LU­I — 19.30 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Schitu Măgureanu (14.60.60) — DRAGĂ MINCI­NOSULE — 19,30 Sala Studio (12.74.50) — NU SUNT TURNUL EIFFEL — 19,30 • Teatrul Mic (14.70.81) — DOI PE UN BALAN­SOAR — 19,30 • Teatrul „C. I. Nottara“ — Sala Magheru (15.93.02) — PATIMI — 19,30 — Sala Studio — SCAUNE­LE — 20 • Teatrul„Ion Creangă" (12.85.56) — LUCEAFĂRUL DINSPRE ZIUĂ — 19,30 • Teatrul „Barbu Delavrancea" (12.94.23) — VA­RIETÉ CONCERT — 20 • Teatrul „Țăndărică“ Sala din Victoriei (15.23.77) PĂCALĂ — 17 • Teatrul „C. Tănase“ — sala din Victoriei 174 (15.04.18) — COLIBRI MUSIC HALL — 19,30 • Ansamblul U.G.S.R. (13.13.00) ASA SE JOACA PE LA NOI — 20 • Circul de Stat (11.01.20) — SPECTACOL PRE­ZENTAT DE ARTIȘTI DIN R. S. CEHOSLOVA­CĂ — 19.30 — 19,30 DIM AGENDA CEL9I DE-AL I VIII-LEA CONCURS PE ŢARĂ­­ AL ARTIŞTILOR AMATORI ! In numeroase oraşe şi comune din ţară se desfăşoară­­ faza interintreprinderi şi intercomune a celui de-al I VlII-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori. Duminică,­­ în Capitală,s-au întrecut cîteva din formaţiile şi soli- i­ştii aparţinînd sindicatelor din întreprinderile raio- a nului Lenin, Baza II a Ministerului Industriei Chimice , întreprinderea metalurgică de morărit, Institutul de­­ cercetări şi proiectări electrice, întreprinderea locală­­ „Victoria“ şi „Industria iutei“. In faţa spectatorilor şi şi a juriului au prezentat programe artistice orches- s trele de muzică uşoară şi soliştii, brigăzile artistice şi­­ un taraf de muzică populară. Publicul a răsplătit cu a aplauze talentul soliştilor Tatu Adriana, Priboi Ana,­­ Cristea Abramovici şi măiestria interpretativă a tara-­­­iului condus de Matei Nicolae. In faţa unui numeros public s-au întrecut de asemenea formaţii ale cămi-­­ nelor culturale din comunele Afumaţi, Tunari şi Vo-­­ luntari aparţinînd raionului „1 Mai“. Clişeul alăturat vă infăţişează formaţia de dan­­­­suri populare a sindicatului întreprinderii „In­dustria iutei“ din Capitală, în plină evoluţie pe scena concursului.­­ Foto-text: EM. SIRZEA Pe scena clubului sindicatului uzinelor „Griviţa Roşie"' „Bhmmm sufleu­ mui“ de VICTOR ION POPA Desfăşurînd o activitate continuă şi susţinută, sub îndrumarea competentă a actorului şi regizorului Ste­lian Mihăilescu, formaţia teatrală de amatori de la uzinele „Griviţa Roşie“ a dobîndit de-a lungul anilor o preţioasă experienţă ar­tistică. Zilele trecute, for­maţia de teatru a griviţe­­nilor a deschis stagiunea permanentă a artiştilor a­­matori din Capitală cu piesa „Răzbunarea sufleu- Tului“ de Victor Ion Popa demonstrînd încă o dată capacitatea de a aborda cu pricepere un repertoriu al­cătuit din lucrări valoroa­se. Animat de dorinţa de a dezvălui, dincolo de comi­cul spumos al situaţiilor şi replicilor, adevărurile a­­mare înfăţişate în piesă, regizorul Stelian Mihăiles­cu a diferenţiat cu multă grijă, în spectacol, cele do­uă categorii de slujitori ai scenei ale căror opinii des­pre artă şi ale căror prac­tici în teatru se înfruntă pe parcursul unei acţiuni în aparenţă destul de o­­bişnuită. Prin compoziţia scenică a momentelor cheie — de pildă, frămîntarea debutantei, în culise, înain­te de clipa hotărîtoare pen­tru cariera ei sau explica­ţia dată de sufleur, în final asupra scopului urmărit prin încurcăturile provo­cate de el — prin mişcarea armonios dirijată şi mai a­­les prin minuţiozitatea cu care a reliefat tipologia va­riată a piesei, regizorul a izbutit să îndrepte întreaga simpatie a spectatorilor că­tre slujitorii cinstiţi şi de­votaţi ai teatrului, de felul lui nea Costică-sufleurul, debutanta sau regizorul de culise. Distribuţia, foarte potri­vită şi în general omogenă a acestui spectacol, dove­deşte încă o dată eficienţa uneia dintre metodele în­deobşte folosite de Stelian Mihăilescu în îndelungata sa colaborare cu amatorii. Este vorba de alcătuirea repertoriului, nu numai după criterii tematice, ci şi în funcţie de calităţile in­terpretative ale colectivu­lui, în aşa fel incit fiecare dintre cei mai înzestraţi artişti amatori să poată ju­ca măcar o dată rolul „vi­sat“, respectiv cel pentru care simte că are toate da­tele fizice sau temperamen­tale. încă de la ridicarea corti­nei se simte că această pie­să a fost aleasă şi realizată fiindcă în colectiv exista un interpret foarte potrivit pentru rolul titular: Gheor­ghe Corbeanu. Fostul men­tor, astăzi pensionar, este de aproape două decenii membru al acestei formaţii teatrale şi a interpretat, de-a lungul anilor, multe şi foarte diferite roluri, iar rolul lui „nea Costică“ din comedia lui Vic­tor Ion Popa i se po­triveşte „ca o mănuşă“. De aceea, este tot timpul „de acolo“, rostind fiecare replică, realizînd fiecare scenă cu un firesc emoţio­nant, reuşind să dezvăluie toate nuanţele, toate semni­ficaţiile unei partituri ac­toriceşti, care solicită mul­tiple calităţi interpretului. Pe aceleaşi coordonate ale autenticităţii şi sincerităţii se înscriu şi Ruxandra Pe­tru (Debutanta), Marin Ila­­rian (Amorezul), Mihai Amzulescu (Regizorul de culise), Gheorghe Pintilie (nenea Iorga), Ilie Bujan (directorul) şi alţii. Deşi a intuit principalele caracte­ristici ale „coanei Mica“* Mariana Vlădescu ar tre­bui să renunţe la unele exagerări care diminuează ponderea comică a acestui deosebit de pitoresc perso­naj. Se cuvin menţionaţi în mod special pentru măies­tria cu care au izbutit să contureze particularităţile tipice ale personajelor lor şi pentru comicul savuros al interpretării date aces­tora, Stelian Moise (Direc­torul de scenă) şi inginerul Gheorghe Crăciun (Pom­pierul II). Spectacolul, în general echilibrat şi „legat“, va a­­vea de cîştigat în măsura în care, în următoarele re­prezentaţii, va dobîndi un ritm mai alert. LUCIA BOGDAN VĂ RĂSPUNDE: CONSTANTIN MUN­­TEANU din Bucureşti. Pensionarii de invali­ditate de gradul I şi II care au vechimea în muncă necesară pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă, au dreptul la cuantumul a­­cesteia, chiar dacă nu au împlinit vîrsta ceru­tă pentru obţinerea unei asemenea pensii. Aşa­dar, şi dv. avînd o ve­chime în muncă de 25 de ani şi avînd o in­validitate de gradul II, puteţi cere ca să vi se acorde cuantumul pen­siei pentru limită de vîrstă. CRISTAN BIRT din Sighişoara. Pensionarii pentru li­mită de vîrstă care au şi calitatea de angajaţi, primesc în perioada in­capacităţii de muncă, în loc de ajutoare, pensia integrală. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi pensionarilor militari, cu excepţia celor inva­lizi de gradul III cărora li se acordă pe perioada respectivă ajutoare cal­culate la salariul tarifar de încadrare (fără a se adăuga şi pensia), ION PRODAN din Cluj. Potrivit dispoziţiilor legale, rechemarea din concediul de odihnă a unui salariat se poate face numai în condiţii deosebite — stabilite expres în lege — prin dispoziţie scrisă şi mo­tivată a conducătorului unităţii, dată cu acordul comitetului sindicatului. Salariatul aflat în con­cediu la tratament în­­tr-o staţiune de odihnă care a fost rechemat din concediu de către conducerea unităţii, în interesul serviciului, are dreptul la compen­sarea cotei parte din costul biletului de tra­tament pentru perioada neutilizată, precum și la contravaloarea costului transportului la înapo­iere. cu : Marie Jose Nat, Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Bota, György Kovács, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu Imaginea: Costache Ciubotaru Muzica: Theodor Grigoriu .­T.I­MP­U­­L PROBA­BI­­u INSTITUTUL METEORO­LOGIC CENTRAL comunică timpul probabil pentru ur­mătoarele 24 de ore în Bucu­rești, vreme friguroasă și ge­roasă noaptea. Cerul varia­bil. Vînt potrivit cu intensi­ficări din sectorul estic. Tem­peratura minimă va fi cu­prinsă între —17 și —15 grade, iar maxima între —7 şi —5 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se men­ţine rece la începutul inter­valului, cu nopţi geroase apoi se va încălzi uşor, începind din vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea; vor cădea ninsori izolate. Vînt potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cu­prinse între —18 și —8 grade, iar maximele între —8 și +2 grade. Ceață locală. B UC ÜRES TJ Ó&L ViíiA TOP. Í )V74 REPARĂ PRifi UiiiTA­TEA SA din BUCUREȘTI5TA.CQQALCESCU iiR­O, TELEFOfi 13.06 .47-PIANE și PIAMÍNE GEUR/CE T/P, CU PLATA PRÍU POM EP AP. SAU

Next