Munca, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5980-6003)
1967-02-01 / nr. 5980
Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transport şi telecomunicaţii Transporturi rapide, în deplină siguranţă a circulaţiei Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii şi-a desfăşurat lucrările într-o atmosferă laborioasă, a analizat cu înalt simţ de răspundere şi exigenţă activitatea sindicatelor din aceste ramuri de producţie. Aşa cum a subliniat şi raportul prezentat de tovarăşul Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii, numeroasele colective de muncă din transporturi şi telecomunicaţii au raportat cu mîndrie realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă pe anul ce a trecut.Printre acestea se numără depourile de locomotive Caransebeş şi Braşov, staţia C.F.R. Ploieşti- Triaj, Uzina de impregnat din Suceava, întreprinderea de reparaţii auto Craiova, Direcţiile regionale P.T.T.R. Banat şi Dobrogea. Volumul mărfurilor transportate pe calea ferată, în 1966 a crescut faţă de anul precedent cu 10,7 la sută, cu peste 20 la sută la transporturile de mărfuri cu mijloace auto, cu 28,7 la sută în transportul maritim şi cu 29 la sută a numărului de călători-kilometri°, trafic aerian. Satisfacerea la timp şi în condiţii mai bune a prestaţiilor de către unităţile din aceste ramuri a fost înlesnită în mare măsură de creşterea şi modernizarea parcului de material rulant, nave şi avioane, de modernizarea căii ferate, şoselelor şi mijloacelor de telecomunicaţii. La obţinerea acestor realizări, o contribuţie însemnată au adus-o şi sindicatele, a căror capacitate organizatorică şi educativă în mobilizarea oamenilor muncii la organizarea şi conducerea producţiei a crescut considerabil. Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Comitetul Uniunii şi biroul său executiv au ajutat sindicatele, în special pe cele din unităţile de bază, în rezolvarea mai operativă a problemelor de producţie, sociale şi profesionale specifice de ramură. Ele au organizat mai bine consfătuirile de producţie şi adunările sindicale, punînd în dezbaterea acestora cele mai importante probleme ale unităţii menite să ducă la descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, la mai buna organizare a întrecerii socialiste, dezvoltarea mişcării inovatorilor pentru traducerea în fapt a măsurilor reieşite din hotărîrile partidului şi guvernului. Subliniind acest lucru, atît raportul cît şi participanţii la discuţii, au relevat totodată existenţa unor neajunsuri şi slăbiciuni serioase, acte de indisciplină care au favorizat o serie de neglijenţe în transportul feroviar, auto, naval şi aerian. Majoritatea participanţilor la plenară au scos în evidenţă faptul că respectarea disciplinei în muncă — problemă principală în unităţile de transporturi, trebuie să constituie pentru toţi salariaţii o chestiune esenţială în activitatea lor. Astfel, deficienţele care se mai manifestă, îndeosebi în regularitatea şi siguranţa circulaţiei, ar putea fi înlăturate. In continuare, vorbitorii au arătat că lipsa de disciplină a condus la unele accidente soldate cu însemnate pagube materiale pentru economia naţională şi pierderi de vieţi omeneşti. Creşterea staţionării vagoanelor, punerea lor la dispoziţia beneficiarilor în mod neritmic, utilizarea nejudicioasă a capacităţii parcului de vagoane, locomotive şi autocamioane, irosirea de combustibil la locomotivele cu aburi, reparaţii de slabă calitate a materialului rulant, întîrzieri de la grafic a trenurilor etc. au fost, de asemenea, rezultate ale lipsei de disciplină şi de răspundere din partea unor lucrători din transporturi, care au avut urmări negative asupra altor ramuri ale economiei naţionale. Deficienţe serioase există şi în deservirea civilizată a populaţiei cu prestaţii de transport. In sectorul de poştă şi telecomunicaţii se primesc încă multe reclamaţii pentru convorbiri telefonice deservite cu întîrziere, telegrame întîrziate la transmitere, îndrumări greşite de corespondenţă. De asemenea, mai sunt unii casieri de bilete, conductori de tren, conducători auto şi taxatori, oficianţi P.T.T.R. şi telefoniste care în relaţiile cu publicul au o atitudine necorespunzătoare. Comitetele sindicatelor din aceste unităţi nu au desfăşurat o muncă susţinută de educare a salariaţilor pentru ridicarea conştiinţei lor, în scopul unei deserviri civilizate a publicului. Ca şi în celelalte unităţi din aceste ramuri, sindicatele nu au folosit în suficientă măsură toate mijloacele de care dispun pentru crearea unei puternice opinii de masă împotriva celor ce dau dovadă de lipsă de răspundere în serviciu, a celor care încalcă disciplina muncii. Iată de ce plenara a cerut Comitetului Uniunii și sindicatelor să contribuie mai mult la imprimarea unei discipline stricte a muncii, la sădirea în conştiinţa fiecărui lucrător, în mod deosebit a celor care participă la siguranţa circulaţiei, indiferent de funcţia ce o au, a înţelegerii necesităţii respectării necondiţionate a instrucţiunilor de serviciu şi a regulamentelor de exploatare, să-i facă să înţeleagă că o abatere cît de neînsemnată poate avea urmări dintre cele mai grave. In cuvîntul lor, numeroşi participanţi la plenară, ocupîndu-se de problema pregătirii cadrelor, specializării lor, au subliniat faptul că sindicatele au datoria să sprijine mai eficient organizarea diferenţiată a cursurilor de calificare şi ridicarea calificării, specializării, să îndrume şi să mobilizeze pe muncitori pentru a-şi ridica permanent nivelul de pregătire profesională, să controleze modul în care se asigură condiţiile pentru buna desfăşurare a cursurilor. Folosind comisiile inginerilor şi tehnicienilor, sindicatele pot să-şi aducă o contribuţie mai substanţială la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale şi economice, la pregătirea multilaterală a muncitorilor. Paralel cu relevarea activităţii în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan, în cuvîntul unor vorbitori la plenară a fost subliniat faptul că sindicatele din aceste ramuri de producţie trebuie să-şi sporească contribuţia pe linia aplicării măsurilor stabilite de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea continuă a condiţilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Ei au insistat asupra necesităţii unui control mai hotărît şi sistematic din partea sindicatelor pentru respectarea normelor de tehnica securităţii şi igienei muncii, urmărind ca cei care organizează, conduc şi controlează producţia să asigure toate măsurile pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi accidentelor de muncă. Participanţii la plenară au adoptat un amplu plan de măsuri menit să ducă la îmbunătăţirea în continuare a muncii Comitetului Uniunii, a sindicatelor, în vederea desfăşurării, de către acestea, a unei mai vii activităţi în rîndul maselor de lucrători din transporturi şi telecomunicaţii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1967, pentru a contribui cu mai multă operativitate şi eficienţă la rezolvarea problemelor ce le ridică producţia şi viaţa. In încheierea dezbaterilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Petrescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. MIRCEA NOVAC FISI Drame RĂZBOI 91 PACE (seria I-a) — Patria (118625) — 9 , 12 ; 15 , 18 ; 21. LUMEA MINUNATĂ A FRAȚILOR GRIMM — Festival (15 63 84) — 9 , 12 ; 15 ; 18 ; 21. — Feroviar (16 22 73) — 8,15 ; 11 ; 13,45 ; 16,45 ; 19,45. — Excelsior (18 10 88) — 9,30 ; 12,15 ; 15 , 18 ; 21. COMPLOTUL AMBASADORILOR — Tomis (21 49 46) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 — Victoria (1628 79) -9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 PRIMUL AN DE CĂSNICIE — Capitol (16 29 17) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30 — Grivița (17 08 58) -9,30 ; 12 , 16 ; 18,15 ; 20,30 — Flamura (23 07 40) — 9 , 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 ZORBA GRECUL — Lumina (16 23 35) — 9 ; 11,45; 14,30 ; 17,30 ; 20,30 BALADA DIN HEWSURSK — Buzești (15 62 79) — 15,30 ; 18 ; 20,30 . — Volga (11 91 26) 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. FALSTAFF — Union (13 49 04) — 15,30 ; 18 ; 20,30. MAICA IOANA A ÎNGERILOR — Aurora (35 04 66) -8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. CARTEA DE LA SAN MICHELE — Doina (16 35 38) — 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45; 21,15. — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 ; 20,30 SANJURO—Dacia (16 26 10) — 9 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 CUM BITE — Crîngaşi (17 38 81) 15,30 ; 18 ; 20,30 EL GRECO — Bucegi (17 05 47) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45 — Mioriţa (14 27 14) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15 — Floreasca (12 28 30) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,30 DIMINEȚILE UNUI BĂIAT CUMINTE — Gloria — 9,15 ; 11,30 ; 14 , 16 ; 18,15 ; 20,30 — Melodia (12 06 88) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. — Modern (23 71 01) — 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21 GOLGOTA — Unirea (17 10 21) — 15,30 ; 18 ; 20,30. PORUMBELUL DE ARGILĂ — Lira (31 71 71) — 16 ; 18;15 ; 20,30. Comedii NEVESTE PERICULOASE — Moșilor (12 52 93) — 15,30 ; 18 ; 20,30 RÎDEM CU STAN ȘI BRAN — Vitan (21 39 82) — 11 ; 15,30; 18 ; 20,15 — Cotroceni (13 62 56) — 15,15 ; 18 ; 20,45 . DIPLOMATUL GOL — Munca (21 50 97) — 15,30 ; 18 , 20 ANUNȚ MATRIMONIAL — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20,30 GIUSEPPE LA VARŞOVIA — Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,30 — Progresul (23 94 10) — 15,30 ; 18 ; 20,30 MOȘ GERILĂ — Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18 ; 20,30 Aventuri UN MARTOR ÎN ORAȘ — Republica (11 03 72) — 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,45 ; 16,45 ; 19 , 21,15. București (15 61 54) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. CEI ȘAPTE DIN TEBA — Ferentari — (23 17 50) — 15,30; 18 ; 20,30 CÎINELE DIN BASKERVILLE — Flacăra (21 35 40) 15,30 ; 18 ; 20,30 CIMARRON — Colentina (35 07 09) — 15,30 ; 17,45 ; 20 Documentare MONDOCANE — Luceafărul (15 87 67) — 10 ; 13,30 ; 17,30 ; 21. — Giulești (17 55 45) — 10,30 ; 15,30 ; 19 . — Arta (21 31 86) — 9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30 — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30 ; 19. PARISUL VESEL : TROFEUL INDIAN — Timpuri Noi (15 61 10) — 9-21 în continuare. MIERCURI 1 FEBRUARIE 1967 18.00 Emisiune pentru cei mici şi tineretul şcolar 18,50 Publicitate şi ora exactă 19.00 Telejurnalul de seară şi buletinul meteorologic 19,23 Cronica discului. Prezintă Petre Codreanu 1955 Arta Plastica■ Bienala de pictură şi sculptură (II). Prezintă: Dan Hăulica 20,15 CAMPIONATUL EUROPEAN DE PATINAJ ARTISTIC — Transmisiune de la Ljubljana 23,30 Telejurnalul de noapte și închiderea emisiunii Biroul de consultaţii juridice al ziarului „MUNCA“ ATENŢIUNE PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme: „MAICA IOANA A ÎNGERILOR“, „NEVESTE PERICULOASE“, „ANUNŢ MATRIMONIAL", „MONDO CANE“. MIERCURI 1 FEBRUARIE • Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ — sala Comedia — (14.71.71) — MARIA STUART — 19 Sala Studio (15.15.53) — CASTILIANA — 20 — Teatrul de Operă şi Balet (16.48.20) — GISELLE • Teatrul de Operetă (14.80.11) — ŢARA SUBISULUI — 19.30 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Schitu Măgureanu (14.60.60) — DRAGĂ MINCINOSULE — 19,30 Sala Studio (12.74.50) — NU SUNT TURNUL EIFFEL — 19,30 • Teatrul Mic (14.70.81) — DOI PE UN BALANSOAR — 19,30 • Teatrul „C. I. Nottara“ — Sala Magheru (15.93.02) — PATIMI — 19,30 — Sala Studio — SCAUNELE — 20 • Teatrul„Ion Creangă" (12.85.56) — LUCEAFĂRUL DINSPRE ZIUĂ — 19,30 • Teatrul „Barbu Delavrancea" (12.94.23) — VARIETÉ CONCERT — 20 • Teatrul „Țăndărică“ Sala din Victoriei (15.23.77) PĂCALĂ — 17 • Teatrul „C. Tănase“ — sala din Victoriei 174 (15.04.18) — COLIBRI MUSIC HALL — 19,30 • Ansamblul U.G.S.R. (13.13.00) ASA SE JOACA PE LA NOI — 20 • Circul de Stat (11.01.20) — SPECTACOL PREZENTAT DE ARTIȘTI DIN R. S. CEHOSLOVACĂ — 19.30 — 19,30 DIM AGENDA CEL9I DE-AL I VIII-LEA CONCURS PE ŢARĂ AL ARTIŞTILOR AMATORI ! In numeroase oraşe şi comune din ţară se desfăşoară faza interintreprinderi şi intercomune a celui de-al I VlII-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori. Duminică, în Capitală,s-au întrecut cîteva din formaţiile şi soli- iştii aparţinînd sindicatelor din întreprinderile raio- a nului Lenin, Baza II a Ministerului Industriei Chimice , întreprinderea metalurgică de morărit, Institutul de cercetări şi proiectări electrice, întreprinderea locală „Victoria“ şi „Industria iutei“. In faţa spectatorilor şi şi a juriului au prezentat programe artistice orches- s trele de muzică uşoară şi soliştii, brigăzile artistice şi un taraf de muzică populară. Publicul a răsplătit cu a aplauze talentul soliştilor Tatu Adriana, Priboi Ana, Cristea Abramovici şi măiestria interpretativă a tara-iului condus de Matei Nicolae. In faţa unui numeros public s-au întrecut de asemenea formaţii ale cămi- nelor culturale din comunele Afumaţi, Tunari şi Vo- luntari aparţinînd raionului „1 Mai“. Clişeul alăturat vă infăţişează formaţia de dansuri populare a sindicatului întreprinderii „Industria iutei“ din Capitală, în plină evoluţie pe scena concursului. Foto-text: EM. SIRZEA Pe scena clubului sindicatului uzinelor „Griviţa Roşie"' „Bhmmm sufleu mui“ de VICTOR ION POPA Desfăşurînd o activitate continuă şi susţinută, sub îndrumarea competentă a actorului şi regizorului Stelian Mihăilescu, formaţia teatrală de amatori de la uzinele „Griviţa Roşie“ a dobîndit de-a lungul anilor o preţioasă experienţă artistică. Zilele trecute, formaţia de teatru a griviţenilor a deschis stagiunea permanentă a artiştilor amatori din Capitală cu piesa „Răzbunarea sufleu- Tului“ de Victor Ion Popa demonstrînd încă o dată capacitatea de a aborda cu pricepere un repertoriu alcătuit din lucrări valoroase. Animat de dorinţa de a dezvălui, dincolo de comicul spumos al situaţiilor şi replicilor, adevărurile amare înfăţişate în piesă, regizorul Stelian Mihăilescu a diferenţiat cu multă grijă, în spectacol, cele două categorii de slujitori ai scenei ale căror opinii despre artă şi ale căror practici în teatru se înfruntă pe parcursul unei acţiuni în aparenţă destul de obişnuită. Prin compoziţia scenică a momentelor cheie — de pildă, frămîntarea debutantei, în culise, înainte de clipa hotărîtoare pentru cariera ei sau explicaţia dată de sufleur, în final asupra scopului urmărit prin încurcăturile provocate de el — prin mişcarea armonios dirijată şi mai ales prin minuţiozitatea cu care a reliefat tipologia variată a piesei, regizorul a izbutit să îndrepte întreaga simpatie a spectatorilor către slujitorii cinstiţi şi devotaţi ai teatrului, de felul lui nea Costică-sufleurul, debutanta sau regizorul de culise. Distribuţia, foarte potrivită şi în general omogenă a acestui spectacol, dovedeşte încă o dată eficienţa uneia dintre metodele îndeobşte folosite de Stelian Mihăilescu în îndelungata sa colaborare cu amatorii. Este vorba de alcătuirea repertoriului, nu numai după criterii tematice, ci şi în funcţie de calităţile interpretative ale colectivului, în aşa fel incit fiecare dintre cei mai înzestraţi artişti amatori să poată juca măcar o dată rolul „visat“, respectiv cel pentru care simte că are toate datele fizice sau temperamentale. încă de la ridicarea cortinei se simte că această piesă a fost aleasă şi realizată fiindcă în colectiv exista un interpret foarte potrivit pentru rolul titular: Gheorghe Corbeanu. Fostul mentor, astăzi pensionar, este de aproape două decenii membru al acestei formaţii teatrale şi a interpretat, de-a lungul anilor, multe şi foarte diferite roluri, iar rolul lui „nea Costică“ din comedia lui Victor Ion Popa i se potriveşte „ca o mănuşă“. De aceea, este tot timpul „de acolo“, rostind fiecare replică, realizînd fiecare scenă cu un firesc emoţionant, reuşind să dezvăluie toate nuanţele, toate semnificaţiile unei partituri actoriceşti, care solicită multiple calităţi interpretului. Pe aceleaşi coordonate ale autenticităţii şi sincerităţii se înscriu şi Ruxandra Petru (Debutanta), Marin Ilarian (Amorezul), Mihai Amzulescu (Regizorul de culise), Gheorghe Pintilie (nenea Iorga), Ilie Bujan (directorul) şi alţii. Deşi a intuit principalele caracteristici ale „coanei Mica“* Mariana Vlădescu ar trebui să renunţe la unele exagerări care diminuează ponderea comică a acestui deosebit de pitoresc personaj. Se cuvin menţionaţi în mod special pentru măiestria cu care au izbutit să contureze particularităţile tipice ale personajelor lor şi pentru comicul savuros al interpretării date acestora, Stelian Moise (Directorul de scenă) şi inginerul Gheorghe Crăciun (Pompierul II). Spectacolul, în general echilibrat şi „legat“, va avea de cîştigat în măsura în care, în următoarele reprezentaţii, va dobîndi un ritm mai alert. LUCIA BOGDAN VĂ RĂSPUNDE: CONSTANTIN MUNTEANU din Bucureşti. Pensionarii de invaliditate de gradul I şi II care au vechimea în muncă necesară pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obţinerea unei asemenea pensii. Aşadar, şi dv. avînd o vechime în muncă de 25 de ani şi avînd o invaliditate de gradul II, puteţi cere ca să vi se acorde cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă. CRISTAN BIRT din Sighişoara. Pensionarii pentru limită de vîrstă care au şi calitatea de angajaţi, primesc în perioada incapacităţii de muncă, în loc de ajutoare, pensia integrală. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi pensionarilor militari, cu excepţia celor invalizi de gradul III cărora li se acordă pe perioada respectivă ajutoare calculate la salariul tarifar de încadrare (fără a se adăuga şi pensia), ION PRODAN din Cluj. Potrivit dispoziţiilor legale, rechemarea din concediul de odihnă a unui salariat se poate face numai în condiţii deosebite — stabilite expres în lege — prin dispoziţie scrisă şi motivată a conducătorului unităţii, dată cu acordul comitetului sindicatului. Salariatul aflat în concediu la tratament într-o staţiune de odihnă care a fost rechemat din concediu de către conducerea unităţii, în interesul serviciului, are dreptul la compensarea cotei parte din costul biletului de tratament pentru perioada neutilizată, precum și la contravaloarea costului transportului la înapoiere. cu : Marie Jose Nat, Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Bota, György Kovács, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu Imaginea: Costache Ciubotaru Muzica: Theodor Grigoriu .T.IMPUL PROBABIu INSTITUTUL METEOROLOGIC CENTRAL comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în București, vreme friguroasă și geroasă noaptea. Cerul variabil. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între —17 și —15 grade, iar maxima între —7 şi —5 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se menţine rece la începutul intervalului, cu nopţi geroase apoi se va încălzi uşor, începind din vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea; vor cădea ninsori izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —18 și —8 grade, iar maximele între —8 și +2 grade. Ceață locală. B UC ÜRES TJ Ó&L ViíiA TOP. Í )V74 REPARĂ PRifi UiiiTATEA SA din BUCUREȘTI5TA.CQQALCESCU iiRO, TELEFOfi 13.06 .47-PIANE și PIAMÍNE GEUR/CE T/P, CU PLATA PRÍU POM EP AP. SAU