Munca, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6031-6056)
1967-04-08 / nr. 6037
Ami] XXvn nr. 6037 sîmbătă 8 IV 1967 4 pagini 25 bani inimi mm tin se mm h fim di mm Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii pune în faţa constructorilor sarcini complexe la rezolvarea cărora sînt chemaţi să contribuie şi cei care lucrează în domeniul proiectării. Sînt de mare preţ, în acest sens, indicaţiile cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general Măsurile stabilite pentru eliminarea proiectului de ansamblu din fluxul muncii noastre, şi trecerea directă de la S.T.E. (studiul tehnico-economic) la P.E. (proiectul de execuţie) implică o substanţială accentuare a răspunderii proiectantului. Aceasta permite realizarea ideii constructive, fără intervenţia multiplelor modificări care se iveau pe parcurs, şi care conduceau adesea la corectarea sau deformarea ei, încît paternitatea şi, ca atare, răspunderea autorului numai putea fi stabilită decit anevoie. Au fost create, aşadar, condiţii pentru ca faza de proiect să devină realmente un moment definitoriu în creşterea eficienţei soluţiilor constructive. Acum, cînd întocmim proiecte de execuţie şi nu detalii de execuţie, răspunderea noastră este directă. In urma eliminării proiectului de ansamblu, capacitatea de proiectare creşte în atelierele noastre cu cel puţin 25—30 la sută. Un exemplu: S.T.E.-ul pentru Facultatea de chimie industrială şi laboratorul de tehnologia metalelor şi hidraulică din Iaşi pe care-l întocmim în prezent, în condiţiile organizării temeinice a muncii tuturor colectivelor, ne permite să predăm P.E.-ul cu aproape un an de zile mai devreme. Creşterea răspunderii personale asupra studiilor tehnico-economice şi execuţiei proiectului, va preîntîmpina obiecţiile la proiecte, care atrag întîrzieri în definitivarea documentaţiilor tehnice, deschiderea finanţării şi începerea execuţiei pe şantiere. Prin organizarea mai judicioasă a muncii de proiectare, atît pentru asigurarea unităţii tematice, cît şi pentru realizarea unui randament sporit al proiectării, vom dispune pe parcurs de o anumită rezervă de capacitate de lucru pe care o vom folosi la proiectarea unor obiective economice. Printre acestea se găsesc : staţia de conexiuni de 110 kV, drumurile şi sistematizarea pe verticală la extinderea Fabricii de antibiotice, complexul şcolar profesional din Iaşi al Ministerului Industriei Uşoare, silozuri de legume şi fructe la Bîrlad, Vaslui, Hîrlău, un depozit de echipamente electrotehnice, o secţie de panificaţie cu o capacitate de 10 tone în 24 de ore la Bîrlad etc. In colaborare cu Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice vor putea fi asigurate studiile geotehnice şi de amplasament pentru fabrica de tuburi cinoscopice, fabrica de produse ceramice ş.a. Contribuţia noastră va influenţa aşadar într-o mare măsură asigurarea la timp a documentaţiilor tehnice respective şi atacarea mai rapidă a lucrărilor de construcţii. Aş adăuga că în rîndul Dr. ing. CONSTANTIN MIHAILESCU director al C.S.A.P.C.-Iaşi (Continuare în pag. 3-a) al C.C. al P.C.R., la Consfătuirea consacrată activităţii de proiectare în domeniul construcţiilor. Faţă de amploarea volumului de construcţii, faţă de ritmul accelerat al execuţiei, nouă ne revine sarcina să asigurăm o creştere substanţială a eficienţei economice şi tehnice în munca de concepţie. 4 LUNI Pe şantierul de extindere a Uzinei de aluminiu din Slatina, lucrările de construcţiimontaj sînt în avans faţă de grafice cu aproape 120 de zile. Cel mai înaintat dintre obiective este noua hală a electrolizei, la care s-a terminat montajul celor 164 de cuve prevăzute. La mai mult de jumătate dintre acestea se fac pregătiri pentru darea în exploatare. La un alt obiectiv, cel al redresorilor cu siliciu, a început montajul instalaţiilor, paralel cu construcţia clădirii. în hala turnătoriei au fost terminate fundaţiile la două dintre cele 3 cuptoare . (Agerpres) Detaliu de la noua Fabrică de zahăr care se construieşte în oraşul Buzău şi care va intra în funcţiune în acest an Foto ! GH. VLAD PLANIFICAREA CONCEDIILOR DUPĂ INTERESELE PERSONALE SAU DUPA NEVOILE PRODUCŢIEI ? Poate pacientul să-şi planifice boala? „ Medicina nu este o profesiune sezonieră Recent, la subredacţia ziarului nostru din Ploieşti, am primit o scrisoare semnată de Dumitru Dragomirescu din stradaElena Doamna, în care se spune „Urmăresc cu atenţie articolele publicate la rubrica „Planificarea concediilor după interesele personale sau după nevoile producţiei ?“ din ziarul „Munca“. Şi pentru că am fost invitaţi să ne spunem părerea în această direcţie, eu consider că eşalonarea concediilor de odihnă pe tot timpul anului, nu este o problemă care să-i privească numai pe cei din întreprinderi, ci şi pe cei din policlinici, spitale şi alte instituţii de stat care au datoria să asigure permanent o bună deservire a oamenilor muncii. Anul trecut din cauza defectuoasei planificări a concediilor, medicii şi personalul sanitar din unităţile oraşului Ploieşti au evadat spre munte şi spre mare în lunile iulie şi august, iar noi, cei suferinzi, cu greu reuşeam să fim consultaţi sau trataţi". Pornind de la rîndurile de mai sus, am întreprins acest raid-anchetă în cîteva unităţi medico-sanitare din oraşele Ploieşti, Buzău şi Tîrgovişte. Primul popas l-am făcut la policlinica nr. 1, din oraşul Ploieşti. Aici lucrează 120 de medici şi personal sanitar mediu, cu excepţia celor din circumscripţiile medicale. Parcurgînd tabelele cu planificarea concediilor de odihnă pentru anul în curs, am întîlnit o situaţie aproape de necrezut. In prima jumătate a anului, vor pleca în concediu doar 10 persoane. In schimb, sînt planificaţi pentru lunile iulie şi august, 83 de medici şi asistente, iar restul de 30, din care marea majoritate sînt surori, felceri, laborante, îşi vor petrece concediul în ultimele 4 luni ale anului. Cît priveşte personalul care lucrează la circumscripţiile medicale, aflăm că nu există nici un fel de grafic, că nu s-a întreprins nimic pentru eşalonarea concediilor de odihnă, deşi am păşit în cea de a patra lună din an. întrebată dacâ este normală o astfel de stare de lucruri, doctoriţa Matilda Opriţoiu, directorul policlinicii, ne spune ! — Pentru a evita orice discuţie, am lăsat la latitudinea fiecăruia să-şi stabilească data plecării în con- LUCIAN BĂRBIERI (Continuare în pag. 3-a) Dacă vă îmbolnăviţi în cursul verii nu răspundem!“ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Din noul peisaj al oraşului Suceava Foto : A. ŞTEFAN ESENŢIALUL finalizarea muncii echipelor # Activitatea rodnică se întemeiază pe o judicioasă organizare . Controlul obştesc— o sarcină de primă însemnătate a Consiliului local al sindicatelor Echipelor de control obştesc ale sindicatelor hunedorene le sînt adresate mulţumirile, cuvintele de caldă apreciere ale cumpărătorilor, directorilor de organizaţii comerciale, sindicatelor din comerţ pentru îmbunătăţirile aduse deservirii sub girul înţelepciunii colective şi a spiritului gospodăresc. Avem multe asemenea echipe între cele 60 care acţionează în reţeaua comercială din Hunedoara, Călan, Teliuc sau Ghelar. Observaţiile şi propunerile din filele registrelor de inspecţie şi control comercial, care poartă semnăturile lui Gheorghe Fometescu, Ioan Arteanu, Constantin Iorga, mandatarii sindicatului de la întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara, Mihai Negrea de la Combinatul siderurgia, Florea Decebal şi Ioan Oprişa de la uzinele Călan constituie garanţii de investigaţie profundă, obiectivă, eficientă. Aceasta nu înseamnă însă că organele sindicale se pot mulţumi cu postura de simple înregistratoare ale activităţii echipelor, că sarcina exercitării controlului obştesa trebuie lăsată pe umerii lor, comitetelor şi consiliilor sindicatelor revenindu-le doar răspunderea generală, înmînarea legitimaţiilor, instruirea sau analizarea periodică, înţelept nu se naşte nimeni. Devine cu timpul, învăţînd şi din ceea ce face bun şi din ceea ce greşeşte, dar mai ales studiind cît mai multe experienţe şi alegînd-o pe cea potrivită MIHAI CERVENCOVICI preşedintele Consiliului local Hunedoara al U.Cr.fl.n. (Continuare în pag. 2-a) Primul buchet— Foto : S. EMIL Delegaţia C.C. al P.C.R. in vizită in landul Niederösterreich Franţa se opune categoric aderării Angliei la Piaţa comună Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanité", și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Lennie Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. MAGAZINELE ȘI cerințele CUMPĂRĂTORILOR 9 Magazine mari, maga zine mici—opoziţie sau paralelism ? 9 Micile cumpărături şi marile aglomeraţii In ultimii ani, în multe oraşe au fost înfiinţate mari magazine universale. Sînt ele oare în contradicţie cu specializarea unităţilor sau nu ? Satisfac ele întrutotul cerinţele cumpărătorilor ? Pornind de la această întrebare, ne-am adresat Direcţiei organizării comerţului din M.C.I. Ne răspunde tov. Gheorghe Teodoraşcu, director adjunct al Direcţiei amintite. „Marile magazine au drept obiectiv primordial experimentarea de tipuri de unităţi şi sisteme moderne de deservire, reţeaua lor reprezentînd un adevărat laborator experimental pentru introducerea noului în comerţ. Ele oferă cumpărătorului un avantaj substanţial. O dată intrat într-un asemenea magazin, poţi epuiza în acelaşi locni fără alergătură toată lista cu care te-ai înarmat de acasă. La un raion găseşti prosopul, la altul pantofii, la un al treilea tacîmurile. Cu un singur drum îţi poţi rezolva zece sarcini casnice. Economiseşti efort şi timp“... Dar omul cumpără relativ rar mai multe şi de toate, dintr-o dată. Se întîmplă mai ales să caute un anumit obiect, unul singur VASILE ANDREI (Continuare în pag. 3-a)