Munca, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6031-6056)

1967-04-08 / nr. 6037

Ami] XXvn nr. 6037 sîmbătă 8 IV 1967 4 pagini 25 bani inimi mm tin se mm h fim di mm Organizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii pune în faţa construc­torilor sarcini complexe la rezol­varea cărora sînt chemaţi să contri­buie şi cei care lucrează în domeniul proiectării. Sînt de mare preţ, în acest sens, indicaţiile cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general Măsurile stabilite pentru eliminarea proiectului de ansamblu din fluxul mun­cii noastre, şi trecerea di­rectă de la S.T.E. (studiul tehnico-economic) la P.E. (proiectul de execuţie) im­plică o substanţială accen­tuare a răspunderii proiec­tantului. Aceasta permite realizarea ideii constructi­ve, fără intervenţia mul­tiplelor modificări care se iveau pe parcurs, şi care conduceau adesea la corec­tarea sau deformarea ei, în­­cît paternitatea şi, ca atare, răspunderea autorului nu­­mai putea fi stabilită decit anevoie. Au fost create, aşa­dar, condiţii pentru ca faza de proiect să devină real­mente un moment definito­riu în creşterea eficienţei soluţiilor constructive. Acum, cînd întocmim proiecte de execuţie şi nu detalii de execuţie, răspun­derea noastră este directă. In urma eliminării proiec­tului de ansamblu, capaci­tatea de proiectare creşte în atelierele noastre cu cel puţin 25—30 la sută. Un exemplu: S.T.E.-ul pentru Facultatea de chi­mie industrială şi laborato­rul de tehnologia metalelor şi hidraulică din Iaşi pe care-l întocmim în prezent, în condiţiile organizării te­meinice a muncii tuturor colectivelor, ne permite să predăm P.E.-ul cu aproape un an de zile mai devreme. Creşterea răspunderii per­sonale asupra studiilor teh­­nico-economice şi execuţiei proiectului, va preîntîmpi­­na obiecţiile la proiecte, care atrag întîrzieri în de­finitivarea documentaţiilor tehnice, deschiderea finan­ţării şi începerea execuţiei pe şantiere. Prin organizarea mai ju­dicioasă a muncii de pro­iectare, atît pentru asigura­rea unităţii tematice, cît şi pentru realizarea unui ran­dament sporit al proiectă­rii, vom dispune pe parcurs de o anumită rezervă de capacitate de lucru pe care o vom folosi la proiectarea unor obiective economice. Printre acestea se găsesc : staţia de conexiuni de 110 kV, drumurile şi sistemati­zarea pe verticală la extin­derea Fabricii de antibioti­ce, complexul şcolar pro­fesional­ din Iaşi al Minis­terului Industriei Uşoare, silozuri de legume şi fruc­te la Bîrlad, Vaslui, Hîrlău, un depozit de echipamente electrotehnice, o secţie de panificaţie cu o capacitate de 10 tone în 24 de ore la Bîrlad etc. In colaborare cu Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice vor putea fi asigurate stu­diile geotehnice şi de am­plasament pentru fabrica de tuburi cinoscopice, fa­brica de produse ceramice ş.a. Contribuţia noastră va influenţa aşadar într-o mare măsură asigurarea la timp a documentaţiilor teh­nice respective şi atacarea mai rapidă a lucrărilor de construcţii. Aş adăuga că în rîndul Dr. ing. CONSTANTIN MIHAILESCU director al C.S.A.P.C.-Iaşi (Continuare în pag. 3-a) al C.C. al P.C.R., la Consfătuirea consacrată activităţii de proiectare în domeniul construcţiilor. Faţă de amploarea volumului de construcţii, faţă de ritmul accelerat al execuţiei, nouă ne revine sarcina să asigurăm o creştere substanţială a eficienţei economice şi tehnice în munca de concepţie. 4 LUNI Pe şantierul de extin­dere a Uzinei de alu­miniu din Slatina, lu­crările de construcţii­­montaj sînt în avans faţă de grafice cu a­­proape 120 de zile. Cel mai înaintat dintre obiective este noua hală a electrolizei, la care s-a terminat montajul celor 164 de cuve pre­văzute. La mai mult de jumătate dintre acestea se fac pregătiri pentru darea în exploatare. La un alt obiectiv, cel al redresorilor cu sili­ciu, a început montajul instalaţiilor, paralel cu construcţia clădirii. în hala turnătoriei au fost terminate fundaţiile la două dintre cele 3 cup­toare . (Agerpres) Detaliu de la noua Fabrică de zahăr care se con­struieşte în oraşul Buzău şi care va intra în funcţiune în acest an Foto ! GH. VLAD PLANIFICAREA CONCEDIILOR DUPĂ INTERESELE PERSONALE SAU DUPA NEVOILE PRODUCŢIEI ? Poate pacientul să-şi plani­fice boala? „ Medicina nu este o profesiune sezonieră Recent, la subredacţia ziarului nostru din Ploieşti, am primit o scrisoare sem­nată de Dumitru Dragomi­­rescu din strada­­Elena Doamna, în care se spune­­ „Urmăresc cu atenţie ar­ticolele publicate la rubri­ca­­ „Planificarea conce­diilor după interesele per­sonale sau după nevoile pro­ducţiei ?“ din ziarul „Mun­ca“. Şi pentru că am fost invitaţi să ne spunem pă­rerea în această direcţie, eu consider că eşalonarea concediilor de odihnă pe tot timpul anului, nu este o problemă care să-i priveas­că numai pe cei din între­prinderi, ci şi pe cei din policlinici, spitale şi alte instituţii de stat care au datoria să asigure perma­nent o bună deservire a oamenilor muncii. Anul tre­cut din cauza defectuoasei planificări a concediilor, medicii şi personalul sani­tar din unităţile oraşului Ploieşti au evadat spre munte şi spre mare în lu­nile iulie şi august, iar noi, cei suferinzi, cu greu reu­şeam să fim consultaţi sau trataţi". Pornind de la rîndurile de mai sus, am întreprins acest raid-anchetă în cîte­­va unităţi medico-sanitare din oraşele Ploieşti, Buzău şi Tîrgovişte. Primul popas l-am făcut la policlinica nr. 1, din ora­şul Ploieşti. Aici lucrează 120 de medici şi personal sanitar mediu, cu excepţia celor din circumscripţiile medicale. Parcurgînd tabe­lele cu planificarea conce­diilor de odihnă pentru a­­nul în curs, am întîlnit o situaţie aproape de necre­zut. In prima jumătate a anului, vor pleca în con­cediu doar 10 persoane. In schimb, sînt planificaţi pen­tru lunile iulie şi august, 83 de medici şi asistente, iar restul de 30, din care­ marea majoritate sînt su­rori, felceri, laborante, îşi vor petrece concediul în ultimele 4 luni ale anului. Cît priveşte personalul care lucrează la circum­scripţiile medicale, aflăm că nu există nici un fel de grafic, că nu s-a întreprins nimic pentru eşalonarea concediilor de odihnă, deşi am păşit în cea de a patra lună din an. întrebată dacâ este nor­mală o astfel de stare de lucruri, doctoriţa Matilda Opriţoiu, directorul policli­nicii, ne spune ! — Pentru a evita orice discuţie, am lăsat la latitu­dinea fiecăruia să-şi stabi­lească data plecării în con- LUCIAN BĂRBIERI (Continuare în pag. 3-a) Dacă vă îmbolnăviţi în cursul verii nu răspundem!“ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Din noul peisaj al oraşului Suceava Foto : A. ŞTEFAN ESENŢIALUL finalizarea muncii echipelor # Activitatea rodnică se înte­meiază pe o judicioasă orga­nizare . Controlul obştesc— o sarcină de primă însemnătate a Consiliului local al sindicatelor Echipelor de control ob­ştesc ale sindicatelor hune­­dorene le sînt adresate mulţumirile, cuvintele de caldă apreciere ale cumpă­rătorilor, directorilor de organizaţii comerciale, sin­dicatelor din comerţ pen­tru îmbunătăţirile aduse deservirii sub girul înţelep­ciunii colective şi a spiri­tului gospodăresc. Avem multe asemenea echipe între cele 60 care acţionează în reţeaua co­mercială din Hunedoara, Călan, Teliuc sau Ghelar. Observaţiile şi propunerile din filele registrelor de in­specţie şi control comer­cial, care poartă semnătu­rile lui Gheorghe Fome­­tescu, Ioan Arteanu, Con­stantin Iorga, mandatarii sindicatului de la între­prinderea de construcţii si­derurgice Hunedoara, Mi­­hai Negrea de la Combina­tul siderurgia, Florea De­­cebal şi Ioan Oprişa de la uzinele Călan constituie garanţii de investigaţie pro­fundă, obiectivă, eficientă. Aceasta nu înseamnă însă că organele sindicale se pot mulţumi cu postura de simple înregistratoare ale activităţii echipelor, că sarcina exercitării contro­lului obştesa trebuie lăsată pe umerii lor, comitetelor şi consiliilor sindicatelor revenindu-le doar răspun­derea generală, înmînarea legitimaţiilor, instruirea sau analizarea periodică, înţelept nu se naşte ni­meni. Devine cu timpul, în­­văţînd şi din ceea ce face bun şi din ceea ce greşeşte, dar mai ales studiind cît mai multe experienţe şi alegînd-o pe cea potrivită MIHAI CERVENCOVICI preşedintele Consiliului local Hunedoara al U.Cr.fl.n. (Continuare în pag. 2-a) Primul buchet— Foto : S. EMIL Delegaţia C.C. al P.C.R. in vizită in landul Niederösterreich Franţa se opune categoric aderării Angliei la Piaţa comună Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanité", și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au parti­­cipat tovarășii Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Lennie Răutu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mă­­nescu, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme ac­tuale ale mişcării comu­niste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. MAGAZINELE ȘI cerințele CUMPĂRĂTORILOR 9 Magazine mari, maga­ zine mici—opoziţie sau pa­ralelism ? 9 Micile cumpărături şi marile aglomeraţii In ultimii ani, în multe oraşe au fost înfiinţate mari magazine universale. Sînt ele oare în contradic­ţie cu specializarea unităţilor sau nu ? Satisfac ele întrutotul cerinţele cumpărătorilor ? Pornind de la această întrebare, ne-am adresat Direcţiei organizării comerţului din M.C.I. Ne răspunde tov. Gheorghe Teodoraşcu, director adjunct al Direcţiei amintite. „Marile magazine au drept obiectiv primordial experimentarea de tipuri de unităţi şi sisteme moder­ne de deservire, reţeaua lor reprezentînd un adevărat laborator experimental pen­tru introducerea noului în comerţ. Ele oferă cumpă­rătorului un avantaj sub­stanţial. O dată intrat în­­tr-un asemenea magazin, poţi epuiza în acelaşi loc­ni fără alergătură toată lista cu care te-ai înarmat de acasă. La un raion gă­seşti prosopul, la altul pan­tofii, la un al treilea tacî­­murile. Cu un singur drum îţi poţi rezolva zece sarcini casnice. Economiseşti efort şi timp“... Dar omul cumpără rela­tiv rar mai multe şi de toa­­te, dintr-o dată. Se întîm­­plă mai ales să caute un anumit obiect, unul singur VASILE ANDREI (Continuare în pag. 3-a)

Next