Munca, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6082-6107)

1967-06-01 / nr. 6082

Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1-a) mai­ bune condiţiuni a Di­rectivelor trasate de Con­gresul al IX-lea al Parti­dului, a accelerării progre­sului multilateral al Româ­niei socialiste, în mod deosebit ne preo­cupăm de ridicarea nivelu­lui de viaţă al oamenilor muncii. Anul trecut, veni­turile oamenilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decit în 1965, cele ale sala­riaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul aces­tui an se aplică noul sistem de pensionare care prevede îmbunătăţirea regimului ge­neral de acordare a pen­siei, precum şi mărirea pensiilor actuale — măsu­ră de care, după cum ştiţi, au beneficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensionari. Au fost mărite salariile la unele categorii de salariaţi, s-au redus preţurile la o serie de produse indus­triale. Comitetul Central şi guvernul au în vedere ca în lunile următoare să a­­dopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în acest an să rea­lizăm sarcina pusă de Con­gresul al IX-lea al parti­dului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei mă­suri în 1967, în loc de 1968—1969, cum era prevă­zut în Directivele Congre­sului al IX-lea, se datoreşte rezultatelor bune obţinute în dezvoltarea economiei, posibilităţilor create prin creşterea productivităţii muncii şi ridicarea eficien­ţei economice. Pe această cale s-au putut crea mij­loacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o con­siderăm deosebit de impor­tantă. (Aplauze). Punînd în centrul activi­tăţii sale preocuparea pen­tru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor econo­miei, partidul se îngrijeşte totodată de dezvoltarea şti­inţei, învăţămîntului, cul­turii, de perfecţionarea con­tinuă a întregii activităţi sociale. Este cunoscut că construi­rea socialismului, a comu­nismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea o­­menească. A construi socia­lismul, comunismul înseam­nă a organiza întreaga acti­vitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Nu­mai astfel noua societate îşi va dovedi superioritatea, va asigura bunăstarea oa­menilor muncii, va demon­stra că este societatea cea mai avansată din lume (A­­plauze). Preocupîndu-ne continuu de dezvoltarea patriei noas­tre, sîntem conştienţi că ne îndeplinim atît o îndato­rire naţională, cît şi una in­ternaţională, deoarece cu cît este mai puternică fiecare ţară socialistă în parte, cu cît condiţiunile de viaţă ale poporului sînt mai bune, cu atît este mai puternic sis­temul mondial socialist, cu atît forţa de atracţie, in­fluenţa socialismului în lume e mai puternică. Totodată avem în vedere că întărirea forţei econo­mice a ţării creează condi­ţii şi pentru înzestrarea ar­matei cu mijloacele de luptă necesare, sporeşte ca­pacitatea de apărare a pa­triei noastre. Aş dori, tovarăşi, să mă refer la cîteva probleme ale situaţiei internaţionale. După cum vă este cunos­cut, în centrul politicii ex­terne a României stă dez­voltarea şi întărirea con­tinuă a relaţiilor de colabo­rare şi prietenie cu toate ţările socialiste. în acelaşi timp, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării rela­ţiilor cu toate statele, indi­ferent de orînduirea lor socială. Principiile de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru sunt respectarea indepen­denţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecul în treburile interne, egalita­tea în drepturi şi avanta­jul reciproc. Aceste princi­pii găsesc o adeziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercurilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedeşte că ele corespund în mod obiectiv dezvoltării socia­le, relaţiilor de viitor dintre ţări şi popoare. în ultima vreme, situaţia internaţională a fost tul­burată de o serie de acţi­uni agresive ale imperialis­mului, şi îndeosebi ale im­perialismului american, care prin actele sale pune în pericol securitatea şi pacea lumii. Intensificarea acţiu­nilor agresive ale Statelor Unite ale Americii în Viet­nam, bombardarea marilor centre şi oraşe ale Repu­blicii Democrate Vietnam de către aviaţia americană creează o situaţie gravă pentru pacea din această regiune şi din întreaga lu­me. România a acordat şi acordă sprijinul său deplin atât material, cît şi politic şi diplomatic Republicii De­mocrate Vietnam. Noi con­siderăm necesară intensifi­carea acţiunilor politice­­diplomatice ale forţelor an­tiimperialiste în sprijinul Republicii Democrate Viet­nam, pentru a determina pe agresori să oprească bombardamentele, să înce­teze agresiunea, să lase po­porul vietnamez să-și ho­tărască singur soarta, fără amestec din afară. (Aplau­ze). Ne provoacă o deosebită îngrijorare lovitura milita­ră organizată cu sprijinul Statelor Unite ale Americii în Grecia, evenimentele ca­re au loc în această ţară şi care creează o stare de ne­linişte în Balcani. Poporul român îşi exprimă depli­na solidaritate cu forţele progresiste din Grecia ca­re luptă pentru restabilirea libertăţilor democratice în patria lor. O situaţie deosebit de gravă, ce nelinişteşte pro­fund toate popoarele, s-a creat în ultimul timp în O­­rientul Mijlociu. Poporul român sprijină lupta dreap­tă a popoarelor arabe pen­tru apărarea independenţei şi cuceririlor lor demo­cratice şi sociale, pentru realizarea aspiraţiilor lor de unitate naţională. Ne pronunţăm împotriva tutu­ror uneltirilor reacţiunii, ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele ale impe­rialismului american, la a­­dresa ţărilor din Orientul Mijlociu. După părerea noastră, un război sau un conflict armat între statele arabe şi Izrael nu ar servi nici unora nici altora, ci numai cercurilor reacţio­nare, imperialismului inter­naţional. De aceea, poporul nostru îşi exprimă spe­ranţa că se va face totul pentru evitarea unui con­flict armat, că problemele litigioase se vor rezolvă pe calea înţelegerii între părţi, că se va ajunge la acorduri raţionale şi echitabile, care să ţină seama de drepturile legitime ale popoarelor in­teresate. Interesele popoarelor din Orientul Mijlociu, interese­le generale ale păcii cer ca între ţările din această zonă să existe relaţii de co­laborare, cer excluderea a­­mestecului reacţiunii im­perialiste în treburile lor interne, asigurarea progre­sului economic, naţional şi social al acestor ţări. România îşi manifestă solidaritatea deplină cu toate popoarele care luptă împotriva robiei coloniale, pentru cucerirea indepen­denţei naţionale, pentru a­­părarea şi consolidarea ei. O problemă de o deose­bită importanţă pentru dezvoltarea vieţii interna­ţionale contemporane este înfăptuirea securităţii eu­ropene. In conformitate cu Declaraţia adoptată în iu­lie anul trecut la Bucureşti de către ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, România des­făşoară o activitate inten­să pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor de colaborare cu toate po­poarele europene, fără deo­sebire de sistem social. Considerăm că aşezarea re­laţiilor dintre ţările euro­pene pe baze noi, care să asigure progresul econo­mic-social al fiecăreia şi să excludă amestecul în tre­burile interne ale vreu­neia, care să împiedice recurgerea la forţă pentru rezolvarea problemelor li­tigioase, este în interesul tuturor popoarelor europe­ne şi corespunde totodată cauzei generale a progre­sului şi păcii în întreaga lume. O analiză generală a ra­portului de forţe pe plan internaţional ne arată că forţele antiimperialiste sunt tot mai puternice. Acţio­­nînd unit şi cu fermitate, ele pot dejuca manevrele şi acţiunile agresive ale imperialismului, pot asigu­ra pacea în lume. Nu pu­tem însă să nu remarcăm că atîta timp cît există im­perialism, există şi perico­lul agresiunilor militare, — şi evenimentele din ultimii ani demonstrează acest lu­cru — inclusiv pericolul u­­nui război mondial. Aceas­ta relevă cu acuitate ne­cesitatea de a se depune e­­forturi pentru întărirea u­­nităţii tuturor forţelor an­tiimperialiste, şi în mod deosebit a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comu­niste şi muncitoreşti inter­naţionale, cărora le revine rolul hotărîtor în lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru apărarea păcii în lume. (Aplauze). Ţinînd seama de cele a­­rătate mai sus, partidul şi guvernul nostru consideră că, ducînd o politică activă de coexistenţă paşnică, de întărire a securităţii euro­pene, a unităţii tuturor for­ţelor antiimperialiste, este necesar să acorde totodată toată atenţia întăririi con­tinue a capacităţii de luptă şi de apărare a patriei noa­stre. După cum ştiţi, România, ca şi toate ţările socialiste, se pronunţă pentru lichida­rea blocului agresiv NATO şi, concomitent, a Pactului de la Varşovia, considerînd că desfiinţarea blocurilor militare este în folosul securităţii europene, va con­tribui la stabilirea unor re­laţii de încredere între po­poare. Desigur, însă, că a­­tîta timp cît există blocul agresiv NATO trebuie să existe şi Pactul de la Var­şovia, şi ca membră a aces­tui pact România se pre­ocupă permanent de întări­rea capacităţii sale de luptă, de dezvoltarea cola­borării şi cooperării cu ar­matele celorlalte ţări fră­ţeşti membre ale Pactului de la Varşovia. Noi consi­derăm că cooperarea între armatele ţărilor socialiste participante la Pactul de la Varşovia, ca, în general, între ţările socialiste, tre­buie să se bazeze pe rela­ţii de egalitate, de su­veranitate deplină, dar, în acelaşi timp, pe o strîn­­să colaborare, pe pregăti­rea comună pentru a putea, în caz de necesitate, să ac­ţioneze în comun. Este clar, tovarăşi, fie că va exis­ta sau nu Pactul de la Var­şovia, dacă imperialismul va dezlănţui un război, România, ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfrîn­­gerea agresorilor imperia­lişti. (Aplauze prelungite). Desigur, întreaga politică a partidului şi guvernului nostru este îndreptată spre evitarea unui nou război şi avem convingerea că dacă ţările socialiste, mişcarea comunistă, forţele antiim­perialiste vor acţiona cu toată fermitatea, strîns u­­nite, se va putea împiedi­ca războiul mondial. Noi acţionăm astfel convinşi fiind că numai în con­diţiuni de pace popoare­le lumii vor putea să-şi asi­gure progresul economic şi social, la care aspiră. Lupta pentru pace este preocu­parea permanentă a parti­dului şi guvernului nostru. Vorbind despre politica externă a partidului şi gu­vernului nostru, subliniind faptul că armata reprezin­tă garanţia realizării cu succes a politicii noastre externe, doresc să eviden­ţiez că partidul dă o înaltă apreciere activităţii arma­tei, sprijinului deplin pe care ea îl acordă poli­ticii de pace şi securitate a României. (Aplauze). Desigur, tovarăşi, lupta pentru pace nu este uşoa­ră. De aceea considerăm că armatei noastre îi revin şi în viitor sarcini mari. Pen­tru a susţine cu fermitate politica internă şi externă a statului, armata trebuie să fie tot mai puternică. Asta înseamnă că trebuie să acordaţi şi mai multă a­­tenţie ridicării continue a nivelului de pregătire de luptă şi politică a trupelor, perfecţionării măiestriei militare a cadrelor de ofi­ţeri şi subofiţeri, sporirii cunoştinţelor militarilor, întăririi disciplinei şi ordi­­nei militare, trăsături de bază ale unei armate moder­ne, puternice. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia educării armatei noastre în spiritul glorioa­selor tradiţii de luptă ale poporului român pentru li­bertate naţională şi socială, a dragostei pentru marile realizări pe care le înfăp­tuieşte poporul pe calea construirii vieţii noi, so­cialiste. Fiecare ostaş, în­sufleţit de sentimentul no­bil al patriotismului socia­list, să fie oricînd gata să-şi servească patria şi poporul. (Aplauze). Partidul şi guvernul sunt conştiente că pentru a în­tări capacitatea de apărare a patriei noastre este ne­voie să facem eforturi şi mai mari pentru înzestra­rea armatei cu mijloacele de luptă necesare, cu toate că aceasta impune sarcini mari economiei noastre na­ţionale, îmbunătăţind do­tarea unităţilor şi marilor unităţi cu tehnică de luptă, trebuie să acordăm totoda­tă atenţie îngrijirii şi folo­sirii cît mai judicioase a acesteia. Este necesar să a­­cordăm mai multă atenţie îmbunătăţirii şi perfecţio­nării armamentului fabri­cat în ţară, precum şi pro­ducerii de noi tipuri de ar­mament. Consider că este necesar să se studieze necesitatea de introducere a maşinilor de calcul electronic în conducerea şi comanda tru­pelor. Trebuie să se stabi­lească în acest scop un plan de măsuri care să pre­vadă dotarea trupelor noa­stre, începînd cu eşaloane­le superioare, cu maşini de calcul electronic de co­mandă, care vor îmbunătăţi rapiditatea luării hotărîri­­lor şi măsurilor şi trans­miterii ordinelor. In acest sens se gîndesc partidul şi guvernul să acţioneze pen­tru perfecţionarea înzes­trării tehnice şi ridicarea capacităţii de luptă a ar­matei noastre, astfel incit ca să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii în­datoririle ce-i revin. Comitetul Central al partidului, guvernul ţării, îşi exprimă convingerea că ofiţerii, subofiţerii, toţi mi­litarii forţelor noastre ar­mate vor munci şi în viitor fără preget pentru a-şi perfecţiona continuu mă­iestria militară, pentru a ridica capacitatea de luptă a fiecărei unităţi şi subuni­tăţi, pentru a fi gata în orice moment să-şi înde­plinească datoria sfîntă de a apăra patria, cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze). Urez din toată inima tuturor mi­litarilor Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România succese tot mai mari în activitatea lor în­chinată patriei socialiste. (Aplauze, urale prelungite). Masă în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate Comite­tul Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste Româ­nia au oferit miercuri sea­ra o masă în saloanele Consiliului de Miniştri, în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de aseme­nea, generali în rezervă, în timpul mesei, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activi­tatea armatei noastre se bucură de o înaltă aprecie­re din partea partidului şi statului, apreciere expri­mată în cadrul adunării activului de bază al For­ţelor Armate prin glasul cel mai autorizat­­ al se­cretarului general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedinte­le Consiliului de Miniştri a relevat, în continuare, că armata română este astăzi mai solid şi mai conştient integrată ca oricînd în as­piraţiile poporului nostru. O importanţă deosebită pentru această unitate in­destructibilă între popor şi armată o constituie fap­tul că fiecare ostaş al ţării este în acelaşi timp un sol­dat credincios al Partidu­lui. In toastul său, general­­colonel Ion Ioniţă, minis­trul forţelor armate, a ex­primat recunoştinţa fier­binte a soldaţilor, subofi­ţerilor, ofiţerilor şi genera­lilor armatei noastre pen­tru grija deosebită mani­festată de conducerea parti­dului şi statului faţă de forţele armate ale patriei noastre. Ministrul forţelor armate a dat glas angaja­mentului solemn al arma­tei de a munci cu pasiune şi perseverenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Arma­ta noastră, profund devo­tată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice mi­siune încredinţată de partid şi guvern, să apere cuceri­rile revoluţionare ale po­porului, libertatea şi suve­ranitatea sa naţională. A luat cuvîntul, de ase­menea, amiralul în rezervă Petre Bărbuneanu, cel mai vîrstnic dintre participanţii la întâlnirea cu activul For­ţelor Armate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, to­vărăşească. iAgerprm) în Editura Politica a apârut: MATERIALISM ISTORIC (manual) întocmit pe baza progra­melor în vigoare în învăţă­­mintul superior, manualul este destinat în primul rînd studenţilor, cursanţilor din învăţămîntul ideologic, pro­pagandiştilor, precum şi tu­turor celor ce doresc să cu­noască principiile de bază ale materialismului istoric. După un capitol introduc­tiv care prezintă o schiţă is­torică a concepţiilor sociale premarxiste şi caracterizează esenţa revoluţiei săvîrşite de marxism în gîndirea so­cială, manualul cuprinde ur­mătoarele capitole : Natura şi societatea ; Formaţiunea socială ; Producţia materială — temelia dezvoltării socia­le ; Dialectica bazei şi supra­structurii ; Rolul maselor şi al personalităţii în istorie ; Clasele sociale şi lupta de clasă ; Revoluţia socială; Statul­ şi dreptul ; Formele istorice de comunitate uma­nă ; Familia ; Conştiinţa so­cială şi formele ei; Cultura ; Progresul social ; Omul în societatea contemporană ; Valoarea teoretică şi meto­dologică a materialismului istoric ; Curente şi orientări în gândirea sociologică con­temporană. Vizitele delegaţiei C. C. S. din R. P. Ungară In continuarea călăto­riei pe care o întreprinde în ţara noastră, în zilele de 30 şi 31 mai a.c., delega­ţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Un­gară, condusă de tovarăşul Virizlay Gyula, secretar al Consiliului Central, a vizi­tat Uzinele „Steagul Roşu“ Braşov, complexul turistici Poiana Braşov, Uzinele de fire şi fibre sintetice din Săvineşti, Casa de cultură a sindicatelor din Bacău. Oaspeţii au vizionat la Braşov şi Bacău spectacole de folclor susţinute de for­maţiuni artistice de ama­tori ale sindicatelor. In timpul vizitelor, de­legaţia sindicală ungară a purtat discuţii prieteneşti cu muncitori, ingineri, teh­nicieni şi activişti sindicali interesîndu-se de activi­tatea cultural-educativă de masă a organelor sindica­le, de contribuţia lor la în­deplinirea sarcinilor de plan. De asemenea, membrii delegaţiei au avut convor­biri la Biroul Executiv al Consiliului regional Bra­şov al U.G.S.R. cu care pri­lej au fost informaţi des­pre activitatea sindicatelor din regiune. Vizita în ţară a delega­ţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Un­gară continuă. TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Socialis­te România, Corneliu Mă­­nescu, a trimis o telegra­mă de felicitare secretaru­lui de stat al afacerilor ex­terne al Republicii Tunisie­ne, Habib Bourghiba jr., cu ocazia celei de-a XlI-a ani­versări a Zilei naţionale a Tunisiei. (Ager preş) Informaţii La invitaţia ministrului finanţelor, Aurel Vijoli, miercuri după-amiază a so­sit în Capitală ministrul finanţelor al Italiei, Luigi Preti, care face o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Alexandru Grecu, preşedintele Uniu­nii Sindicatelor din între­prinderile de transporturi şi telecomunicaţii s-a în­tors de la Praga, unde în zilele de 24—26 mai a luat parte la sesiunea Comite­tului Administrativ al U­­niunii Internaţionale a Sin­dicatelor din transporturi, porturi şi pescuit. Ieri s-a Înapoiat în Capi­tală delegaţia Uniunii Sin­dicatelor din întreprinderi­le de construcţii şi mate­riale de construcţii, condu­să de ing. Mircea Geor­­gescu, preşedintele Uniu­nii, care a luat parte la lucrările Conferinţei inter­naţionale a sindicatelor din construcţii, industria lem­nului şi a materialelor de construcţii ce a avut loc la Berlin în zilele de 22—26 mai a.c. (Agerpres) ★ ★ TRAGEREA PRONOEXPRES Nr. 22 din 31 mai 1967 EXTRAGEREA I : 48, 36, 39, 44, 16, 8 — 33, 29. EXTRAGEREA a 11-a , 16, 3, 8, 42, 40, 18 — 10, 41 La odihnă pe Valea Timişului Foto * S. EMIL Program­area (Urmare din pag. 1-a) lor, al asaltului cu toate consecințele lor negative: neritmicitate, eforturi în plus din partea muncitori­lor, suprasolicitarea utila­jelor, calitatea necorespun­zătoare. Ca urmare a studiilor în­treprinse, s-a dovedit încă o dată necesitatea lansării lucrărilor în producţie pe baza devansărilor. In felul acesta, principalele com­ponente ale produselor, în­deosebi cele cu ciclu lung de fabricaţie, trebuie să fie turnate, forjate şi uzi­­nate cu 1—2 luni înainte de timpul fixat pentru montarea produsului finit, astfel incit să se asigure un decalaj corespunzător între secţia montaj şi ce­lelalte. Ilustrăm aceasta prin următorul exemplu: componentele instalaţiei de comandă hidraulică prevă­zută pentru montaj în luna mai, au fost programate şi realizate în secţiile prima­re (calde) în luna martie, iar uzinarea lor în luna a­­prilie. La fel s-a procedat cu rotoarele turbosuflante­­lor şi cu alte piese şi sub­­ansamble ale produselor ce se execută aici. Tot în scopul perfecţio­nării programării şi urmă­ririi operative a producţiei au fost luate şi o serie de măsuri pe linie organizato­rică. Bunăoară, pînă nu de mult, uzinajul şi montajul formau un singur sector, ceea ce îngreuna mult con­ducerea operativă, urmări­rea realizării ritmice a sarcinilor de plan. Pentru înlăturarea acestor neajun­suri, sectorul amintit a fost împărţit în două secţii dis­tincte : uzinaj şi montaj. In felul acesta au fost create conducătorilor procesului de producţie posibilităţi mai largi de a urmări mai îndeaproape desfăşurarea fabricaţiei pe faze şi ope­raţii, de a interveni opera­tiv în programarea execu­ţiei. Totodată, această mă­sură a permis, aplicarea tehnologiei de grup, o răs­pundere mai mare faţă de îndeplinirea sarcinilor, oât şi o mai judicioasă folosire a capacităţilor de produc­­ţie. O altă măsură se referă la centralizarea dispecera­tului. Organizat la nivelul uzinei, dispecerii fiind re­partizaţi pe loturi de piese şi subansamble, realizează acum o urmărire mai con­cretă şi mai operativă în toate secţiile şi serviciile, o mai bună informare asu­pra stadiului de execuţie a fiecărui produs. Măsurile luate aici pe linia organi­zării ştiinţifice a produc­ţiei şi a muncii s-au mate­rializat în realizări deose­bite în producţie. In pri­mele patru luni s-a obţinut un spor la producţia globa­lă în valoare de peste 800 000 lei, iar la producţia marfă 319 000 lei peste pre­vederile planului. De re­marcat că şi ritmicitatea producţiei s-a îmbunătăţit, în decada I, bunăoară, s-a realizat în medie pe pa­tru luni o producţie în pro­porţie de 27,4 la sută, faţă de 18,3 la sută, cît s-a înre­gistrat în perioada cores­punzătoare din anul trecut, iar în decada a II-a de 30 la sută, faţă de 19,2 la sută. Comparîndu-le deci cu realizările din anul trecut, cifrele înscrise anul acesta sunt evident superioare. Să le privim însă din unghiul de vedere al posibilităţilor de aici, al înzestrării teh­nice, al capacităţii colecti­vului de muncă. De pe a­­ceastă poziţie observăm că ele nu sunt pe măsura po­sibilităţilor. Aşa cum ne-a precizat şi ing. Victor Bo­­cioagă, şeful serviciului producţie, s-au făcut lu­cruri bune pe linia organi­zării producţiei şi a mun­cii, dar mai sunt încă mul­te de făcut. Faptul că în prima decadă se realizează numai 27 la sută din pla­nul lunar dovedeşte, prin­tre altele, că în programa­rea şi urmărirea operativă a fabricaţiei sînt încă nea­junsuri, ale căror cauze trebuie căutate, descoperi­te şi înlăturate. Şi pe aceas­tă linie, comitetul sindica­tului — care şi-a adus un aport însemnat la realiză­rile de pînă acum, — poate să-şi sporească contribuţia, antrenînd mai activ comi­sia inginerilor şi tehnicie­nilor la rezolvarea proble­melor tehnice şi organiza­torice pe care le ridică pro­cesul de producţie, punînd în discuţia adunărilor lu­nare sindicale acele pro­bleme care să ducă nemij­locit la creşterea continuă a întregii activităţi econo­mice. Vratele secretarului general al Partidului Comunist din Spania Tovarăşul Santiago Car­rillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, împreună cu tova­răşul Alexandru Drăghici, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., a vizitat miercuri după-amiază Muzeul de is­torie a Partidului Comu­nist, a mişcării revoluţio­nare şi democratice din România. La sosire, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Cioroiu, directorul muzeului, şi Ion Lupescu, director adjunct. Tovarăşul Santiago Car­rillo a parcurs sălile în care sunt înfăţişate momen­te din lupta poporului ro­mân pentru libertate, pro­gres social şi economic, o­­prindu-se în faţa a nume­roase documente care mar­chează drumul glorios al poporului român din trecu­tul îndepărtat pînă în zile­le noastre. In încheierea vizitei, se­cretarul general al P.C. din Spania a semnat în Cartea de aur a muzeului. In aceeaşi zi, tovarăşul Santiago Carrillo a făcut o vizită la Academia de şti­inţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ de pe lingă C.C. al P.C.R. Aici­ a fost întîmpinat de tovarăşii Ion Iliescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Grigore Comar­­tin, rectorul Academiei, de cadre din conducerea Aca­demiei. Oaspetele s-a între­ţinut cu conducerea Aca­demiei, interesindu-se de organizarea şi funcţionarea acestei instituţii de învăţă­mânt superior. In faţa cadrelor didacti­ce, doctoranzilor şi studen­ţilor, tovarăşul Santiago Carrillo a făcut o expunere cu privire la unele aspecte ale situaţiei actuale din Spania. Expunerea a fost urmărită cu un deosebit in­teres. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Virgil Trofin a delegaţiei tineretului din R. D. Vietnam Miercuri la amiază, tova­răşul Virgil Trofin, secre­tar al C.C. al P.C.R., a pri­mit delegaţia tineretului din R.D. Vietnam, condusă de Hoang Dinh Song, mem­bru al Biroului Permanent al C.C. al Uniunii Tinere­tului celor ce muncesc din Vietnam, care, la invitaţia U.T.C., face o vizită in ţara noastră. Au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Petru Enache, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, to­vărăşească. Vizitele delegaţiei iraniene Miercuri dimineaţa mem­brii delegaţiei iraniene, condusă de Ismail Riahl, ministrul agriculturii, au avut o întrevedere cu Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut joc o convorbire în legătu­ră cu perspectivele de dez­voltare a relaţiilor comer­ciale în domeniul agricul­turii între cele două ţări. In aceeaşi zi, membrii delegaţiei s-au întâlnit cu preşedintele Consiliului Su­perior al Agriculturii, Ni­colae Giosan, şi membri ai conducerii Consiliului. Mi­nistrul iranian şi membri ai delegaţiei au făcut un schimb de păreri cu privi­re la dezvoltarea în conti­nuare a cooperării tehnico­­ştiinţifice în domenii ale agriculturii care interesea­ză ambele ţări. La convorbiri a partici­pat Cyrus Zoka, însărcina­tul cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti. Miercuri la amiază, Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a primit delegaţia iraniană, condusă de Ismail Blahi, ministrul agriculturii. La primire au participat Nicolae Giosan, preşedin­tele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihai Su­­der, ministrul economiei forestiere, precum şi Cyrus Zoka, însărcinatul cu afa­ceri, ad-interim al Iranului la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme de inte­res reciproc. ★ Miercuri după-amiază, delegaţia agricolă iraniană, condusă de Ismail Riahi, ministrul agriculturii, care la invitaţia Consiliului Su­perior al Agriculturii a fă­cut o vizită în ţara noas­tră, a părăsit Capitala. La plecare, oaspeţii au fost salutaţi de Nicolae Giosan, preşedintele Con­siliului Superior al Agri­culturii, şi alte persoane oficiale române, precum și Cyrus Zoka, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Iranului la București. (Agerpres) ★ Sosirea unei delegaţii de specialişti în economia forestieră din R.P. Ungară Miercuri dimineaţa a so­sit în Capitală o delegaţie de specialişti în economia forestieră din R. P. Unga­ră, condusă de László Föl­des, locţiitor al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, şeful Departa­mentului silviculturii. La sosirea în Gara de Nord, oaspeţii au fost salu­taţi de Mihai Suder, mi­nistrul economiei fores­tiere, de funcţionari supe­riori din acest minister. Au fost prezenţi József Vince, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In timpul şederii în ţara noastră, delegaţia va face o vizită de studii în ex­ploatări forestiere, combi­nate de industrializare a lemnului, institute de cer­cetări şi proiectări din acest sector, şcoli profesio­nale şi tehnice de învăţă­­mînt superior. Seara, ministrul econo­miei forestiere a oferit în cinstea delegaţiei o masă la restaurantul „Pescăruş“ (Agerpres) ***★***+******+* *****★★*********★+★**★+★★* *+****★++*+★**** Perfecţionarea sistemului informaţional (Urmare din pag. 1-a) M.F. şi D.C.S., 119 formulare tipizate de M.I.U. ca urmare a sarcinilor trasate de orga­nele M.F., D.C.S., B.N.R.S.R., C.S.P., C.S.M.S. etc., precum şi 297 formulare create de întreprindere pentru a răs­punde cererilor din primele două categorii. Trebuie, de asemenea, re­ţinut faptul că modificarea formularelor fără a mai dis­cuta despre suprimarea lor nu se poate face decât cu avizele şi aprobările pe toate treptele şi că pe par­curs, conducerea corectă a acestor formulare şi folosi­rea corespunzătoare a date­lor este controlată de „îm­puterniciţi“ care au dreptul de a aplica sancţiuni legale. Deci o cantitate de timp consumată pentru reconsti­tuirea unor fapte intrate practic în domeniul trecu­tului. — Socotiţi, aşadar, că perfecţionarea sistemu­lui informaţional ar tre­bui extinsă la toate ve­rigile, inclusiv la orga­nele centrale ? — Fără îndoială. Cu toate că în întreprinderea noastră se aplică o organizare îm­bunătăţită, evitarea muncii inutile va putea fi efectiv realizată numai prin stabi­lirea raţională a relaţiilor de subordonare şi control din afară, pe verticală şi pe orizontală. — Aceasta va permite, desigur, şi eliminarea paralelismelor şi supra­punerilor. Din acest punct de vedere ce re­zultate pot fi consemna­te în ceea ce priveşte organizarea internă a în­treprinderii ? — Specializarea conduce­rii, comasarea unor servicii, schimbarea structurii sarci­nilor la altele, mecanizarea unor procese de evidenţă ne-au pus în situaţia de a elimina o parte din aceste paralelisme şi deci sîntem în măsură ca treptat să pro­cedăm la lichidarea celor care depind de noi. Aşa, de exemplu, parale­lismul sarcinilor existente între serviciile planificare, producţie, desfacere, pe li­nia lansării producţiei, a fost eliminat prin atribuirea acestor sarcini integral ser­viciului planificare şi apli­carea unui nou sistem de lansare în producţie, con­struit pe principiul satisfa­cerii integrale a contracte­lor economice. Efectele eco­nomice ale acestui sistem a­­plicat din trimestrul II a.c. se concretizează printre al­tele în respectarea contrac­telor încheiate cu beneficia­rii interni şi externi, reali­zarea şi depăşirea sarcinilor de producţie-marfă vîndută şi încasată, a sarcinilor de beneficii. Realizarea pe a­­ceastă cale, la timp, a mij­loacelor financiare a deter­minat folosirea unui volum mai mic de credite şi astfel reducerea cheltuielilor pen­tru dobînzi, numai în aceas­tă perioadă, cu peste 100 000 lei. Aplicarea sistemului de lansare îmbunătăţit s-a do­vedit a fi şi economic pen­tru întreprindere întrucît la secţia de încălţăminte, în­deplinirea sarcinii de redu-­­ cere a preţului de cost pe luna aprilie s-a soldat cu economii peste plan de 400 000 lei. Pe linia simpli­ficării semnalez că perso­nalul tehnic şi economic care înainte completa şi ur­mărea situaţia producţiei pe 12—14 formulare, face în prezent operaţiile respec­tive pe un singur formular de bază şi 2—3 anexe, teh­nicienii şi economiştii avînd astfel timp pentru interpre­tarea datelor. In prezent sîntem preocupaţi de a in­troduce un sistem îmbună­tăţit de lansare şi urmărire a producţiei în tăbăcării. Sînt cîteva din concluziile ce se desprind din efortu­rile care se fac pentru ra­ţionalizarea, mărirea efi­cienţei şi operativităţii muncii de conducere în în­treprinderea noastră.

Next