Munca, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6082-6107)
1967-06-01 / nr. 6082
Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1-a) mai bune condiţiuni a Directivelor trasate de Congresul al IX-lea al Partidului, a accelerării progresului multilateral al României socialiste, în mod deosebit ne preocupăm de ridicarea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Anul trecut, veniturile oamenilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decit în 1965, cele ale salariaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pensionare care prevede îmbunătăţirea regimului general de acordare a pensiei, precum şi mărirea pensiilor actuale — măsură de care, după cum ştiţi, au beneficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensionari. Au fost mărite salariile la unele categorii de salariaţi, s-au redus preţurile la o serie de produse industriale. Comitetul Central şi guvernul au în vedere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în acest an să realizăm sarcina pusă de Congresul al IX-lea al partidului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei măsuri în 1967, în loc de 1968—1969, cum era prevăzut în Directivele Congresului al IX-lea, se datoreşte rezultatelor bune obţinute în dezvoltarea economiei, posibilităţilor create prin creşterea productivităţii muncii şi ridicarea eficienţei economice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de importantă. (Aplauze). Punînd în centrul activităţii sale preocuparea pentru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor economiei, partidul se îngrijeşte totodată de dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii, de perfecţionarea continuă a întregii activităţi sociale. Este cunoscut că construirea socialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea omenească. A construi socialismul, comunismul înseamnă a organiza întreaga activitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Numai astfel noua societate îşi va dovedi superioritatea, va asigura bunăstarea oamenilor muncii, va demonstra că este societatea cea mai avansată din lume (Aplauze). Preocupîndu-ne continuu de dezvoltarea patriei noastre, sîntem conştienţi că ne îndeplinim atît o îndatorire naţională, cît şi una internaţională, deoarece cu cît este mai puternică fiecare ţară socialistă în parte, cu cît condiţiunile de viaţă ale poporului sînt mai bune, cu atît este mai puternic sistemul mondial socialist, cu atît forţa de atracţie, influenţa socialismului în lume e mai puternică. Totodată avem în vedere că întărirea forţei economice a ţării creează condiţii şi pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, sporeşte capacitatea de apărare a patriei noastre. Aş dori, tovarăşi, să mă refer la cîteva probleme ale situaţiei internaţionale. După cum vă este cunoscut, în centrul politicii externe a României stă dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de colaborare şi prietenie cu toate ţările socialiste. în acelaşi timp, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Principiile de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru sunt respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi şi avantajul reciproc. Aceste principii găsesc o adeziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercurilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedeşte că ele corespund în mod obiectiv dezvoltării sociale, relaţiilor de viitor dintre ţări şi popoare. în ultima vreme, situaţia internaţională a fost tulburată de o serie de acţiuni agresive ale imperialismului, şi îndeosebi ale imperialismului american, care prin actele sale pune în pericol securitatea şi pacea lumii. Intensificarea acţiunilor agresive ale Statelor Unite ale Americii în Vietnam, bombardarea marilor centre şi oraşe ale Republicii Democrate Vietnam de către aviaţia americană creează o situaţie gravă pentru pacea din această regiune şi din întreaga lume. România a acordat şi acordă sprijinul său deplin atât material, cît şi politic şi diplomatic Republicii Democrate Vietnam. Noi considerăm necesară intensificarea acţiunilor politicediplomatice ale forţelor antiimperialiste în sprijinul Republicii Democrate Vietnam, pentru a determina pe agresori să oprească bombardamentele, să înceteze agresiunea, să lase poporul vietnamez să-și hotărască singur soarta, fără amestec din afară. (Aplauze). Ne provoacă o deosebită îngrijorare lovitura militară organizată cu sprijinul Statelor Unite ale Americii în Grecia, evenimentele care au loc în această ţară şi care creează o stare de nelinişte în Balcani. Poporul român îşi exprimă deplina solidaritate cu forţele progresiste din Grecia care luptă pentru restabilirea libertăţilor democratice în patria lor. O situaţie deosebit de gravă, ce nelinişteşte profund toate popoarele, s-a creat în ultimul timp în Orientul Mijlociu. Poporul român sprijină lupta dreaptă a popoarelor arabe pentru apărarea independenţei şi cuceririlor lor democratice şi sociale, pentru realizarea aspiraţiilor lor de unitate naţională. Ne pronunţăm împotriva tuturor uneltirilor reacţiunii, ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele ale imperialismului american, la adresa ţărilor din Orientul Mijlociu. După părerea noastră, un război sau un conflict armat între statele arabe şi Izrael nu ar servi nici unora nici altora, ci numai cercurilor reacţionare, imperialismului internaţional. De aceea, poporul nostru îşi exprimă speranţa că se va face totul pentru evitarea unui conflict armat, că problemele litigioase se vor rezolvă pe calea înţelegerii între părţi, că se va ajunge la acorduri raţionale şi echitabile, care să ţină seama de drepturile legitime ale popoarelor interesate. Interesele popoarelor din Orientul Mijlociu, interesele generale ale păcii cer ca între ţările din această zonă să existe relaţii de colaborare, cer excluderea amestecului reacţiunii imperialiste în treburile lor interne, asigurarea progresului economic, naţional şi social al acestor ţări. România îşi manifestă solidaritatea deplină cu toate popoarele care luptă împotriva robiei coloniale, pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru apărarea şi consolidarea ei. O problemă de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea vieţii internaţionale contemporane este înfăptuirea securităţii europene. In conformitate cu Declaraţia adoptată în iulie anul trecut la Bucureşti de către ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, România desfăşoară o activitate intensă pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor de colaborare cu toate popoarele europene, fără deosebire de sistem social. Considerăm că aşezarea relaţiilor dintre ţările europene pe baze noi, care să asigure progresul economic-social al fiecăreia şi să excludă amestecul în treburile interne ale vreuneia, care să împiedice recurgerea la forţă pentru rezolvarea problemelor litigioase, este în interesul tuturor popoarelor europene şi corespunde totodată cauzei generale a progresului şi păcii în întreaga lume. O analiză generală a raportului de forţe pe plan internaţional ne arată că forţele antiimperialiste sunt tot mai puternice. Acţionînd unit şi cu fermitate, ele pot dejuca manevrele şi acţiunile agresive ale imperialismului, pot asigura pacea în lume. Nu putem însă să nu remarcăm că atîta timp cît există imperialism, există şi pericolul agresiunilor militare, — şi evenimentele din ultimii ani demonstrează acest lucru — inclusiv pericolul unui război mondial. Aceasta relevă cu acuitate necesitatea de a se depune eforturi pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, şi în mod deosebit a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cărora le revine rolul hotărîtor în lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru apărarea păcii în lume. (Aplauze). Ţinînd seama de cele arătate mai sus, partidul şi guvernul nostru consideră că, ducînd o politică activă de coexistenţă paşnică, de întărire a securităţii europene, a unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, este necesar să acorde totodată toată atenţia întăririi continue a capacităţii de luptă şi de apărare a patriei noastre. După cum ştiţi, România, ca şi toate ţările socialiste, se pronunţă pentru lichidarea blocului agresiv NATO şi, concomitent, a Pactului de la Varşovia, considerînd că desfiinţarea blocurilor militare este în folosul securităţii europene, va contribui la stabilirea unor relaţii de încredere între popoare. Desigur, însă, că atîta timp cît există blocul agresiv NATO trebuie să existe şi Pactul de la Varşovia, şi ca membră a acestui pact România se preocupă permanent de întărirea capacităţii sale de luptă, de dezvoltarea colaborării şi cooperării cu armatele celorlalte ţări frăţeşti membre ale Pactului de la Varşovia. Noi considerăm că cooperarea între armatele ţărilor socialiste participante la Pactul de la Varşovia, ca, în general, între ţările socialiste, trebuie să se bazeze pe relaţii de egalitate, de suveranitate deplină, dar, în acelaşi timp, pe o strînsă colaborare, pe pregătirea comună pentru a putea, în caz de necesitate, să acţioneze în comun. Este clar, tovarăşi, fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperialismul va dezlănţui un război, România, ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfrîngerea agresorilor imperialişti. (Aplauze prelungite). Desigur, întreaga politică a partidului şi guvernului nostru este îndreptată spre evitarea unui nou război şi avem convingerea că dacă ţările socialiste, mişcarea comunistă, forţele antiimperialiste vor acţiona cu toată fermitatea, strîns unite, se va putea împiedica războiul mondial. Noi acţionăm astfel convinşi fiind că numai în condiţiuni de pace popoarele lumii vor putea să-şi asigure progresul economic şi social, la care aspiră. Lupta pentru pace este preocuparea permanentă a partidului şi guvernului nostru. Vorbind despre politica externă a partidului şi guvernului nostru, subliniind faptul că armata reprezintă garanţia realizării cu succes a politicii noastre externe, doresc să evidenţiez că partidul dă o înaltă apreciere activităţii armatei, sprijinului deplin pe care ea îl acordă politicii de pace şi securitate a României. (Aplauze). Desigur, tovarăşi, lupta pentru pace nu este uşoară. De aceea considerăm că armatei noastre îi revin şi în viitor sarcini mari. Pentru a susţine cu fermitate politica internă şi externă a statului, armata trebuie să fie tot mai puternică. Asta înseamnă că trebuie să acordaţi şi mai multă atenţie ridicării continue a nivelului de pregătire de luptă şi politică a trupelor, perfecţionării măiestriei militare a cadrelor de ofiţeri şi subofiţeri, sporirii cunoştinţelor militarilor, întăririi disciplinei şi ordinei militare, trăsături de bază ale unei armate moderne, puternice. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia educării armatei noastre în spiritul glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate naţională şi socială, a dragostei pentru marile realizări pe care le înfăptuieşte poporul pe calea construirii vieţii noi, socialiste. Fiecare ostaş, însufleţit de sentimentul nobil al patriotismului socialist, să fie oricînd gata să-şi servească patria şi poporul. (Aplauze). Partidul şi guvernul sunt conştiente că pentru a întări capacitatea de apărare a patriei noastre este nevoie să facem eforturi şi mai mari pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, cu toate că aceasta impune sarcini mari economiei noastre naţionale, îmbunătăţind dotarea unităţilor şi marilor unităţi cu tehnică de luptă, trebuie să acordăm totodată atenţie îngrijirii şi folosirii cît mai judicioase a acesteia. Este necesar să acordăm mai multă atenţie îmbunătăţirii şi perfecţionării armamentului fabricat în ţară, precum şi producerii de noi tipuri de armament. Consider că este necesar să se studieze necesitatea de introducere a maşinilor de calcul electronic în conducerea şi comanda trupelor. Trebuie să se stabilească în acest scop un plan de măsuri care să prevadă dotarea trupelor noastre, începînd cu eşaloanele superioare, cu maşini de calcul electronic de comandă, care vor îmbunătăţi rapiditatea luării hotărîrilor şi măsurilor şi transmiterii ordinelor. In acest sens se gîndesc partidul şi guvernul să acţioneze pentru perfecţionarea înzestrării tehnice şi ridicarea capacităţii de luptă a armatei noastre, astfel incit ca să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle ce-i revin. Comitetul Central al partidului, guvernul ţării, îşi exprimă convingerea că ofiţerii, subofiţerii, toţi militarii forţelor noastre armate vor munci şi în viitor fără preget pentru a-şi perfecţiona continuu măiestria militară, pentru a ridica capacitatea de luptă a fiecărei unităţi şi subunităţi, pentru a fi gata în orice moment să-şi îndeplinească datoria sfîntă de a apăra patria, cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze). Urez din toată inima tuturor militarilor Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România succese tot mai mari în activitatea lor închinată patriei socialiste. (Aplauze, urale prelungite). Masă în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă în saloanele Consiliului de Miniştri, în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de asemenea, generali în rezervă, în timpul mesei, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activitatea armatei noastre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi statului, apreciere exprimată în cadrul adunării activului de bază al Forţelor Armate prin glasul cel mai autorizat al secretarului general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a relevat, în continuare, că armata română este astăzi mai solid şi mai conştient integrată ca oricînd în aspiraţiile poporului nostru. O importanţă deosebită pentru această unitate indestructibilă între popor şi armată o constituie faptul că fiecare ostaş al ţării este în acelaşi timp un soldat credincios al Partidului. In toastul său, generalcolonel Ion Ioniţă, ministrul forţelor armate, a exprimat recunoştinţa fierbinte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi generalilor armatei noastre pentru grija deosebită manifestată de conducerea partidului şi statului faţă de forţele armate ale patriei noastre. Ministrul forţelor armate a dat glas angajamentului solemn al armatei de a munci cu pasiune şi perseverenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiune încredinţată de partid şi guvern, să apere cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi suveranitatea sa naţională. A luat cuvîntul, de asemenea, amiralul în rezervă Petre Bărbuneanu, cel mai vîrstnic dintre participanţii la întâlnirea cu activul Forţelor Armate. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. iAgerprm) în Editura Politica a apârut: MATERIALISM ISTORIC (manual) întocmit pe baza programelor în vigoare în învăţămintul superior, manualul este destinat în primul rînd studenţilor, cursanţilor din învăţămîntul ideologic, propagandiştilor, precum şi tuturor celor ce doresc să cunoască principiile de bază ale materialismului istoric. După un capitol introductiv care prezintă o schiţă istorică a concepţiilor sociale premarxiste şi caracterizează esenţa revoluţiei săvîrşite de marxism în gîndirea socială, manualul cuprinde următoarele capitole : Natura şi societatea ; Formaţiunea socială ; Producţia materială — temelia dezvoltării sociale ; Dialectica bazei şi suprastructurii ; Rolul maselor şi al personalităţii în istorie ; Clasele sociale şi lupta de clasă ; Revoluţia socială; Statul şi dreptul ; Formele istorice de comunitate umană ; Familia ; Conştiinţa socială şi formele ei; Cultura ; Progresul social ; Omul în societatea contemporană ; Valoarea teoretică şi metodologică a materialismului istoric ; Curente şi orientări în gândirea sociologică contemporană. Vizitele delegaţiei C. C. S. din R. P. Ungară In continuarea călătoriei pe care o întreprinde în ţara noastră, în zilele de 30 şi 31 mai a.c., delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Ungară, condusă de tovarăşul Virizlay Gyula, secretar al Consiliului Central, a vizitat Uzinele „Steagul Roşu“ Braşov, complexul turistici Poiana Braşov, Uzinele de fire şi fibre sintetice din Săvineşti, Casa de cultură a sindicatelor din Bacău. Oaspeţii au vizionat la Braşov şi Bacău spectacole de folclor susţinute de formaţiuni artistice de amatori ale sindicatelor. In timpul vizitelor, delegaţia sindicală ungară a purtat discuţii prieteneşti cu muncitori, ingineri, tehnicieni şi activişti sindicali interesîndu-se de activitatea cultural-educativă de masă a organelor sindicale, de contribuţia lor la îndeplinirea sarcinilor de plan. De asemenea, membrii delegaţiei au avut convorbiri la Biroul Executiv al Consiliului regional Braşov al U.G.S.R. cu care prilej au fost informaţi despre activitatea sindicatelor din regiune. Vizita în ţară a delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Ungară continuă. TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a trimis o telegramă de felicitare secretarului de stat al afacerilor externe al Republicii Tunisiene, Habib Bourghiba jr., cu ocazia celei de-a XlI-a aniversări a Zilei naţionale a Tunisiei. (Ager preş) Informaţii La invitaţia ministrului finanţelor, Aurel Vijoli, miercuri după-amiază a sosit în Capitală ministrul finanţelor al Italiei, Luigi Preti, care face o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Alexandru Grecu, preşedintele Uniunii Sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii s-a întors de la Praga, unde în zilele de 24—26 mai a luat parte la sesiunea Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din transporturi, porturi şi pescuit. Ieri s-a Înapoiat în Capitală delegaţia Uniunii Sindicatelor din întreprinderile de construcţii şi materiale de construcţii, condusă de ing. Mircea Georgescu, preşedintele Uniunii, care a luat parte la lucrările Conferinţei internaţionale a sindicatelor din construcţii, industria lemnului şi a materialelor de construcţii ce a avut loc la Berlin în zilele de 22—26 mai a.c. (Agerpres) ★ ★ TRAGEREA PRONOEXPRES Nr. 22 din 31 mai 1967 EXTRAGEREA I : 48, 36, 39, 44, 16, 8 — 33, 29. EXTRAGEREA a 11-a , 16, 3, 8, 42, 40, 18 — 10, 41 La odihnă pe Valea Timişului Foto * S. EMIL Programarea (Urmare din pag. 1-a) lor, al asaltului cu toate consecințele lor negative: neritmicitate, eforturi în plus din partea muncitorilor, suprasolicitarea utilajelor, calitatea necorespunzătoare. Ca urmare a studiilor întreprinse, s-a dovedit încă o dată necesitatea lansării lucrărilor în producţie pe baza devansărilor. In felul acesta, principalele componente ale produselor, îndeosebi cele cu ciclu lung de fabricaţie, trebuie să fie turnate, forjate şi uzinate cu 1—2 luni înainte de timpul fixat pentru montarea produsului finit, astfel incit să se asigure un decalaj corespunzător între secţia montaj şi celelalte. Ilustrăm aceasta prin următorul exemplu: componentele instalaţiei de comandă hidraulică prevăzută pentru montaj în luna mai, au fost programate şi realizate în secţiile primare (calde) în luna martie, iar uzinarea lor în luna aprilie. La fel s-a procedat cu rotoarele turbosuflantelor şi cu alte piese şi subansamble ale produselor ce se execută aici. Tot în scopul perfecţionării programării şi urmăririi operative a producţiei au fost luate şi o serie de măsuri pe linie organizatorică. Bunăoară, pînă nu de mult, uzinajul şi montajul formau un singur sector, ceea ce îngreuna mult conducerea operativă, urmărirea realizării ritmice a sarcinilor de plan. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, sectorul amintit a fost împărţit în două secţii distincte : uzinaj şi montaj. In felul acesta au fost create conducătorilor procesului de producţie posibilităţi mai largi de a urmări mai îndeaproape desfăşurarea fabricaţiei pe faze şi operaţii, de a interveni operativ în programarea execuţiei. Totodată, această măsură a permis, aplicarea tehnologiei de grup, o răspundere mai mare faţă de îndeplinirea sarcinilor, oât şi o mai judicioasă folosire a capacităţilor de producţie. O altă măsură se referă la centralizarea dispeceratului. Organizat la nivelul uzinei, dispecerii fiind repartizaţi pe loturi de piese şi subansamble, realizează acum o urmărire mai concretă şi mai operativă în toate secţiile şi serviciile, o mai bună informare asupra stadiului de execuţie a fiecărui produs. Măsurile luate aici pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii s-au materializat în realizări deosebite în producţie. In primele patru luni s-a obţinut un spor la producţia globală în valoare de peste 800 000 lei, iar la producţia marfă 319 000 lei peste prevederile planului. De remarcat că şi ritmicitatea producţiei s-a îmbunătăţit, în decada I, bunăoară, s-a realizat în medie pe patru luni o producţie în proporţie de 27,4 la sută, faţă de 18,3 la sută, cît s-a înregistrat în perioada corespunzătoare din anul trecut, iar în decada a II-a de 30 la sută, faţă de 19,2 la sută. Comparîndu-le deci cu realizările din anul trecut, cifrele înscrise anul acesta sunt evident superioare. Să le privim însă din unghiul de vedere al posibilităţilor de aici, al înzestrării tehnice, al capacităţii colectivului de muncă. De pe această poziţie observăm că ele nu sunt pe măsura posibilităţilor. Aşa cum ne-a precizat şi ing. Victor Bocioagă, şeful serviciului producţie, s-au făcut lucruri bune pe linia organizării producţiei şi a muncii, dar mai sunt încă multe de făcut. Faptul că în prima decadă se realizează numai 27 la sută din planul lunar dovedeşte, printre altele, că în programarea şi urmărirea operativă a fabricaţiei sînt încă neajunsuri, ale căror cauze trebuie căutate, descoperite şi înlăturate. Şi pe această linie, comitetul sindicatului — care şi-a adus un aport însemnat la realizările de pînă acum, — poate să-şi sporească contribuţia, antrenînd mai activ comisia inginerilor şi tehnicienilor la rezolvarea problemelor tehnice şi organizatorice pe care le ridică procesul de producţie, punînd în discuţia adunărilor lunare sindicale acele probleme care să ducă nemijlocit la creşterea continuă a întregii activităţi economice. Vratele secretarului general al Partidului Comunist din Spania Tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, împreună cu tovarăşul Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a vizitat miercuri după-amiază Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. La sosire, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Cioroiu, directorul muzeului, şi Ion Lupescu, director adjunct. Tovarăşul Santiago Carrillo a parcurs sălile în care sunt înfăţişate momente din lupta poporului român pentru libertate, progres social şi economic, oprindu-se în faţa a numeroase documente care marchează drumul glorios al poporului român din trecutul îndepărtat pînă în zilele noastre. In încheierea vizitei, secretarul general al P.C. din Spania a semnat în Cartea de aur a muzeului. In aceeaşi zi, tovarăşul Santiago Carrillo a făcut o vizită la Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ de pe lingă C.C. al P.C.R. Aici a fost întîmpinat de tovarăşii Ion Iliescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Grigore Comartin, rectorul Academiei, de cadre din conducerea Academiei. Oaspetele s-a întreţinut cu conducerea Academiei, interesindu-se de organizarea şi funcţionarea acestei instituţii de învăţământ superior. In faţa cadrelor didactice, doctoranzilor şi studenţilor, tovarăşul Santiago Carrillo a făcut o expunere cu privire la unele aspecte ale situaţiei actuale din Spania. Expunerea a fost urmărită cu un deosebit interes. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Virgil Trofin a delegaţiei tineretului din R. D. Vietnam Miercuri la amiază, tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia tineretului din R.D. Vietnam, condusă de Hoang Dinh Song, membru al Biroului Permanent al C.C. al Uniunii Tineretului celor ce muncesc din Vietnam, care, la invitaţia U.T.C., face o vizită in ţara noastră. Au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Petru Enache, prim-secretar al C.C. al U.T.C. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Vizitele delegaţiei iraniene Miercuri dimineaţa membrii delegaţiei iraniene, condusă de Ismail Riahl, ministrul agriculturii, au avut o întrevedere cu Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej a avut joc o convorbire în legătură cu perspectivele de dezvoltare a relaţiilor comerciale în domeniul agriculturii între cele două ţări. In aceeaşi zi, membrii delegaţiei s-au întâlnit cu preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Nicolae Giosan, şi membri ai conducerii Consiliului. Ministrul iranian şi membri ai delegaţiei au făcut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea în continuare a cooperării tehnicoştiinţifice în domenii ale agriculturii care interesează ambele ţări. La convorbiri a participat Cyrus Zoka, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti. Miercuri la amiază, Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a primit delegaţia iraniană, condusă de Ismail Blahi, ministrul agriculturii. La primire au participat Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, precum şi Cyrus Zoka, însărcinatul cu afaceri, ad-interim al Iranului la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme de interes reciproc. ★ Miercuri după-amiază, delegaţia agricolă iraniană, condusă de Ismail Riahi, ministrul agriculturii, care la invitaţia Consiliului Superior al Agriculturii a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit Capitala. La plecare, oaspeţii au fost salutaţi de Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi alte persoane oficiale române, precum și Cyrus Zoka, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Iranului la București. (Agerpres) ★ Sosirea unei delegaţii de specialişti în economia forestieră din R.P. Ungară Miercuri dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie de specialişti în economia forestieră din R. P. Ungară, condusă de László Földes, locţiitor al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, şeful Departamentului silviculturii. La sosirea în Gara de Nord, oaspeţii au fost salutaţi de Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, de funcţionari superiori din acest minister. Au fost prezenţi József Vince, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. In timpul şederii în ţara noastră, delegaţia va face o vizită de studii în exploatări forestiere, combinate de industrializare a lemnului, institute de cercetări şi proiectări din acest sector, şcoli profesionale şi tehnice de învăţămînt superior. Seara, ministrul economiei forestiere a oferit în cinstea delegaţiei o masă la restaurantul „Pescăruş“ (Agerpres) ***★***+******+* *****★★*********★+★**★+★★* *+****★++*+★**** Perfecţionarea sistemului informaţional (Urmare din pag. 1-a) M.F. şi D.C.S., 119 formulare tipizate de M.I.U. ca urmare a sarcinilor trasate de organele M.F., D.C.S., B.N.R.S.R., C.S.P., C.S.M.S. etc., precum şi 297 formulare create de întreprindere pentru a răspunde cererilor din primele două categorii. Trebuie, de asemenea, reţinut faptul că modificarea formularelor fără a mai discuta despre suprimarea lor nu se poate face decât cu avizele şi aprobările pe toate treptele şi că pe parcurs, conducerea corectă a acestor formulare şi folosirea corespunzătoare a datelor este controlată de „împuterniciţi“ care au dreptul de a aplica sancţiuni legale. Deci o cantitate de timp consumată pentru reconstituirea unor fapte intrate practic în domeniul trecutului. — Socotiţi, aşadar, că perfecţionarea sistemului informaţional ar trebui extinsă la toate verigile, inclusiv la organele centrale ? — Fără îndoială. Cu toate că în întreprinderea noastră se aplică o organizare îmbunătăţită, evitarea muncii inutile va putea fi efectiv realizată numai prin stabilirea raţională a relaţiilor de subordonare şi control din afară, pe verticală şi pe orizontală. — Aceasta va permite, desigur, şi eliminarea paralelismelor şi suprapunerilor. Din acest punct de vedere ce rezultate pot fi consemnate în ceea ce priveşte organizarea internă a întreprinderii ? — Specializarea conducerii, comasarea unor servicii, schimbarea structurii sarcinilor la altele, mecanizarea unor procese de evidenţă ne-au pus în situaţia de a elimina o parte din aceste paralelisme şi deci sîntem în măsură ca treptat să procedăm la lichidarea celor care depind de noi. Aşa, de exemplu, paralelismul sarcinilor existente între serviciile planificare, producţie, desfacere, pe linia lansării producţiei, a fost eliminat prin atribuirea acestor sarcini integral serviciului planificare şi aplicarea unui nou sistem de lansare în producţie, construit pe principiul satisfacerii integrale a contractelor economice. Efectele economice ale acestui sistem aplicat din trimestrul II a.c. se concretizează printre altele în respectarea contractelor încheiate cu beneficiarii interni şi externi, realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie-marfă vîndută şi încasată, a sarcinilor de beneficii. Realizarea pe această cale, la timp, a mijloacelor financiare a determinat folosirea unui volum mai mic de credite şi astfel reducerea cheltuielilor pentru dobînzi, numai în această perioadă, cu peste 100 000 lei. Aplicarea sistemului de lansare îmbunătăţit s-a dovedit a fi şi economic pentru întreprindere întrucît la secţia de încălţăminte, îndeplinirea sarcinii de redu- cere a preţului de cost pe luna aprilie s-a soldat cu economii peste plan de 400 000 lei. Pe linia simplificării semnalez că personalul tehnic şi economic care înainte completa şi urmărea situaţia producţiei pe 12—14 formulare, face în prezent operaţiile respective pe un singur formular de bază şi 2—3 anexe, tehnicienii şi economiştii avînd astfel timp pentru interpretarea datelor. In prezent sîntem preocupaţi de a introduce un sistem îmbunătăţit de lansare şi urmărire a producţiei în tăbăcării. Sînt cîteva din concluziile ce se desprind din eforturile care se fac pentru raţionalizarea, mărirea eficienţei şi operativităţii muncii de conducere în întreprinderea noastră.