Munca, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6237-6263)

1967-12-01 / nr. 6237

♦ ♦ ♦ ♦ ❖ DEPÂNIND FIRUL amintirilor... Pregătite cu minuţie, întrebările se dovedesc a fi de prisos ; cursul domol şi sinuos al amin­tirilor nu poate fi închis într-un chestionar chiar solemn. Asculţi şi nu-ţi vine a crede , la orice te-ai aştepta, dar nu ca aceşti oameni să poată grăi la fel ca toţi oamenii. Pentru că ei comu­nică şi trăiesc numai cîntînd. Cîntecul — modali­tate de a trăi. Şi totuşi... Vorbesc despre uceni­cia lor, despre anii de neuitat ăi întîlnirilor ho­tărî­toare cu arta, petrecuţi în acea­ splendidă pepinieră de talente care este Ansamblul artis­tic al Uniunii Generale a Sindicatelor. Artistul emerit NICOLAE RAFAEL: „Am intrat în Ansamblu încă de la în­fiinţare, se poate spune deci că sunt veteran. Ele­mentelor recrutate din for­maţiile artistice muncito­reşti li s-au creat aici stră­lucite condiţii de formare şi de afirmare. Eram cu toţii minaţi, de cm singur gmd : să nu înşelăm aştep­tările. Primul spectacol, din 1947, „Cîntecul muncii“, a intreţut însă toate ...aş­teptările.. A fost un suc­ces grandios, sincer să fiu, mi-amintesc şi acum cu nostalgie de entuziasmul a­­celor vremuri... Ţin minte că Lucia Sturdza Bulandra a spus : „Avem de învăţat de la aceşti tineri“. Specta­colele erau date de un ti­neret entuziast, setos de artă, către culmile căreia noua epocă’­­ fi-- deschisese larg porţile. Am trăit emo­ţiile primelor‘concerte sim­fonice ,­în întreprinderi... am trecut prin lungi turnee, îmi amintesc, de pildă, cum, la Braşov, am tran­sformat­, o uzină intr-un palat artistic, cu orchestra instalată printre macarale. Ansamblul a fost o stră­lucită şcoală de artă, de o rigurozitate extraordinară , şi cred­­ că­ „secretul“ ei — dacă se poate vorbi de aşa ceva — stă în nesecatul filon de aur al tinereţii. Soliştii sau doar coriştii de atunci sunt azi primi so­lişti ai Operei din Bucu­reşti , dar ce teatru liric din ţară nu numără prin­tre „stelele“ sale măcar cîţiva­ din foştii componenţi ai Ansamblului ? Şi nu cred că greşesc deloc dacă afirm că marile nume ale operei româneşti contem­porane şi-au făcut ucenicia în cadrul Ansamblului. Mă gîndesc: la Nicolae Herlea, la Dan Iordăchescu, Ladis­­lau Konya, Elena Dima Toroiman, Dorothea Pala­de, şi cîţi alţii. Subliniez încă o dată rolul de netă­găduit al ambianţei artis­tice, al creării unor condi­ţii deosebite de muncă, apoi încurajarea şi atenţia acordată“. Primul solist al T.O.R. LADISLAU KONYA : „Nu găsesc cele mai potrivite cuvinte care să exprime cît mai bine elogiul pe care il merită iniţiativa U.G.S.R. de a organiza periodic con­cursuri ale artiştilor ama­tori. Era în 1953 , la un concurs — ajuns în finala pe ţară, mi s-a propus să intru în Ansamblu. A fost marea cotitură a vieţii mele. Ansamblul a însem­nat pentru mine adevărata întîlnire cu arta : lui îi da­torez cel dinţii turneu în străinătate, in Austria, pri­lej cu care, prima dată în viaţă, am văzut o „Operă“. Şi întîmplarea a făcut ca pe scena aceleiaşi Opere din Viena să pot cînta, doar cîţiva ani mai tîrziu, ca prim solist! Dacă ne gîn­­dim bine, totul pare un basm din „1001 de nopţi“ ! Păstrez, despre anii petre­cuţi în Ansamblul sindica­telor, amintiri de neşters. Stadioane arhipline — nu pentru fotbal, ci la specta­colele noastre, frenezia spectatorilor şi a noastră, a artiştilor, întrecerea prie­tenească cu alte mari for­maţii de acelaşi gen, toate acestea sunt momente de neuitat. Dar numai efortu­rile noastre n-ar fi fost de ajuns. Numai în climatul propice al socialismului a­­semenea „minuni“ sunt po­sibile". Solista T.O.B., MARIA SANDULESCU: „Ansam­blul a fost o extraordinară pepinieră de talente, cu manifestări artistice de înalt nivel calitativ. Şi, aş spune, cred că dificultatea extremă a ceea ce se fă­cea a contribuit foarte mult la formarea noastră. Alegînd căile cele mai uşoare, de minimă rezis­tenţă, nu poţi realiza un adevărat progres. Con­cursurile însufleţite — oca­zie de a depista talentele — constituiau o permanentă sursă de împrospătare a forţelor Ansamblului. Mi-a­­duc aminte cum, in 1955, după un asemenea concurs, am fost întrebată : ,,Fetiţo, vrei să vii la noi ?“ „La noi“, adică în Ansamblul artistic al sindicatelor. Ca­drul în care ne-am dezvol­tat, cu profesori străluciţi, a contribuit de asemenea foarte mult la formarea noastră ca adevăraţi ar­tişti. Seriozitatea pregăti­rii, nivelul ei ridicat, fap­tul că eram încurajaţi cu dragoste şi stimă, sunt ele­mente care au dus la afir­marea Ansamblului artis­tic al Uniunii Generale a Sindicatelor“. MIRCEA IORGULESCU Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor împlinește 20 de ani de activitate DRAME CINE VA DESCHIDE UŞA? — Luceafărul (15 87 67­ 8 ; 11 ; 13 ; 16; 18,15 ; 20,30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Capitol (10 29 ’7) 9,15; 11,30; 13,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20. OPERAŢIUNEA CROSSBOW — Bucegi (17 05 471 9-13,30 în con-­­ tinuare ; 16 ; 18,15 ; 20,30. —­­ Mioriţa (14 27 14) 9,30 ; 12 ; 15,30 ;­­ 18 ; 20,30. . OCOLUL Tomis (21 49 46) — 1­6; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30.­­ PE CER TRECE CARUL MARE — Munca (21 50 97) — 16; 18,15; 20,30. SORA CEA MARE - Viitorul (11 48 03) 15,30; 18; 20,30. SUBTERANUL - Volga (11 91 26) 10 ; 12 ; 14 ; 18,15 ; 20,30. SFIDAREA — Lira (3171 71) 16 ; 18 ; 20. MUZICALE O PATA FERICITA - Grlvlta (17 08 531 - 9 i ti,15 : 13,38 ; 18 i 18.15 : 20,38, Gloria (22 44 011 9 ; 11,15 s 13.30 : 16 : 18,13 i 20.30 - Melodia (12 06 881 9 ( 11.15 : 13,45 : 16,15 ; 18.45 : 21 -Victoria (18 28 TOI 9 j 11.15 ; 13,30 i 18.15 ; 18,30 i 20.45. AVENTURI REÎNTOARCEREA TOT SUBE COUP - Patria (11 88 25) — 10 : 12.15 ( 14,30 ; 16,45 ; 19 | 21,15. — Festival (15 63 841­­ 9 ; 11.15 | 13.30 | 16,15 ! 18,45 ! 21. CANALIILE - Unirea (17 10 211 15.30 1 18 . 20.30 POVESTEA TARULUI SALTAN — Popular (31 15 171 15,30 ; 18 ! 20.30 CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU — 15,30 ; 18; 20,30. PASAREA PHÖNIX — Viitorul — 15,15; 16; 20,45.----- —— TESTAMENTUL INCASULUI -Progresul (23 94 101 15,30 ; 18 ; 20,30. . COMISARUL în — CotrocWI (13 82 581 15,30 ; -18­­ 26,30. AMPRENTA------ Parent H I (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 20,30. LOANA - Republica (11 03 72) 8,45 ; 12 ; 14,30 ; 18,45 ; 19 ; 21,15. __București (15 61 54) 8,45-­ 11,15­; 13,45; 18,15 ; 18,45 ; 21 - Mo­­dern (15 87 87) 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30; 16,45 ; 21 ... .................... ZECE NEGRI MITITEI — Arta (213186) 9 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. — Floreasca (33 29 711 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30. SINDBAD MARINARUL — Doi­na (16 35 38) 11,30; 13,45; 16 ; 18.30 ; 20.45.­­ Vitan (21 39 82) 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30. FANTOM­AS CONTRA SCOT­LAND YARD — Flacăra (21 35 40) — 14.30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30. COMEDII I I I I I I I I UN IDIOT LA PARIS — Glu- ( lestl (17 55 46) — 15; 17; 19; 21. I PROFESORUL DISTRAT — Fe- I , roviar (16 22 731 8,30 : 10,45 ; 13 ; 1 ■ 15.30 : !8 ; 20,15. — Eieelslor ■ : (18 10 88| 9,15 ; 12 : 14,15 ; 16,30 ; I 19; 21,15. — Aurora (35 04 66) I 8.30 ; 10,45 i 43 ; 15,30 ; 18 : 20,30 • — Flamura (23 07 40) 9 ; 11,15 ; ■ 13.30 ; 10 ; 18,15 ; 20.30. CUM SA FURI UN MILION - | Moșilor (12 52 63) — 15 ; 17,45 ; 20,30. FRENCH CANCAN — Colen- | tina (35 07 09) 16 ; 18,15 ; 20,30. I PROSTĂNACUL — Drumul Sării­­ (31 28 13) 15 ; 17,30 ; 20. OPERA DE TREI PARALE - | Central (14 12 24) 8 ; 11,30 : 14,30 i 17.30 ; 20,30 CASTELANII — Crlnga)) I (17 38 81) — 15,30 ; 18 ; 20,30. I I I ISTORICE SALVELE AUROREI — Dacia (16 26 10) 8,30—20,45 (ln conti- I nuare). ECOU PE COASTA — Lumina * (18 23 35) 9—18 (tn continuare) ; I 18,30 i 20,30. VULTURII ZBOARA DEVRE-­­ ME — Union (13 49 04) 15,30 ; 18 ; I 20,30. — Buzesti (16 82 70) 15 ; I 17,45 ; 20,30. RĂZBUNĂTORII — R­ah­ove I |24 91 001 15,30 ; 18 ; 20,30. SPARTACUS (ambele serii) —­­ Pacea (31 32 52) — 16 . 19.30. I DOCUMENTARE I MONDO­CANE ! Timpuri noi­­ — 0—21 in continuare,... I I I I I I Relaţia dintre strădanii (Urmare din pag. 1­ a­­­ brigadă artistică de agita­­­­ţie). Colectivul de artişti ama-z I tori de la Uzina mecanică din Paşcani a depus multă străduinţă pentru realiza­rea operetei „Baba Hîrca“ de Matei Millo, la un nivel artistic mulţumitor. Tîm­­plarul C. Abrahamfi, in­structor al formaţiei şi in­terpret foarte înzestrat al rolului titular, are meritul de a fi eliminat cu discer­nămînt elementele desuete sau naive, valorificînd ceea ce este realmente durabil în această lucrare din pa­trimoniul clasic al teatrului ieşean. Dacă avem în vedere mai ales corul sindicatului în­’ Văţărmiml Iaşi (dirijor prof. Dumitru Chiriac) şi fanfa­ra sindicatului Uzinei me­canice „Nicolina“ (dirijor I. Şerban) se remarcă şi o chibzuită alegere a reper­­toriului, care a cuprins lu­crări ca : „Ştefan, Ştefan, domn cel mare“, „Răsune­tul Ardealului“, valsul „A­­mintiri din Iaşi“ şi „Sârbca de la Poeni“. Şi binecunos­cuta brigadă artistică de agitaţie de la Fabrica de antibiotice din Iaşi (in­structor actorul Valeriu Burlacu) a dovedit o lăuda­bilă grijă pentru crearea unui program cu un conţi­nut bogat, actual, concret. Mîndria justificată şi dra­gostea pentru „flaconaşul“ care întruchipează efortu­rile creatoare ale colecti­vului fabricii, s-a îmbinat, în programul brigăzii, cu o l atitudine intransigentă faţă de tot ceea ce stinghe­reşte pe alocuri a­vin­tul continuu al producţiei, pro­­gresul tehnic sau discipli­na în muncă. Casa de cultură a sindi-catelor din Iaşi a prezentat în finală două formaţii care­­ au cîştigat, în ultimii ani,­­ adeziunea unui mare nu­măr de spectatori, prin continua strădanie de a realiza spectacole intere-­sante şi atractive : orches­tra de­ muzică uşoară şi an­samblul de estradă, am­în­două beneficiind de îndru­marea competentă şi entu­ziastă a dirijorului M. Mo­ încercăm să ne explicăm care sunt motivele pentru care aceste două reputate formaţii au avut în finală o apariţie palidă, neconclu­dentă, lipsită de strălucire. Ţintind ineditul cu orice preţ, orchestra a executat un repertoriu mediocru care nu i-a pus în valoare posibilităţile interpretative şi i-a dezavantajat şi pe so­liştii pe care i-a acompa­niat. Nu negăm necesitatea de a face eforturi în ve­derea promovării unui re­pertoriu mai puţin obiş­nuit, dar nu prin concesii faţă de calitatea artistică a pieselor muzicale inter­pretate, ci dimpotrivă, prin­­tr-o maximă exigenţă. în ce priveşte ansamblul de estradă, obligaţia de a prezenta în concurs doar se­­lecţiuni i-a impus pe crea­torii spectacolului să ope­reze o alegere nu tocmai inspirată. Au rămas... frag­mente satirice cu o proble­matică minoră, frizînd pe alocuri vulgaritatea (apari­ţia Coanei Chiriţa în pos­tura de „şoferiţă“ este de un gust îndoielnic) care au estompat celelalte elemente valoroase (dans modern, solişti etc.) Sintetizîndu-ne impresii­le de la finală, am constatat — cu părere de rău — că în activitatea artiştilor a­­matori din regiunea Iaşi nu s-a statornicit o relaţie corespunzătoare între stră­danii — posibilităţi şi rea­lizări.. S-a muncit cu pa­siune şi perseverenţă. Sunt multiple posibilităţi mate­riale şi umane. Există o ambianţă propice unor rea­lizări strălucite. Vechea tra­diţie culturală a Iaşului şi vertiginoasa lui dezvoltare industrială stau chezăşie. Atunci, pentru ce realizări­le nu ating încă nivelul do­rit, aşteptat, necesar ? Considerăm că în relaţia mai sus amintită nu a acţionat cu suficientă efi­cienţă un element deosebit de important. E vorba de posibilităţile de îndrumare artistică a amatorilor. Nici Teatrul Naţional, nici Ope­ra şi nici Filarmonica — vorbind do­ar de cele mai importante instituţiii de artă ale oraşului — nu a­­cordă sprijinul cuvenit miş­cării artistice de amatori, nu-l consideră încă o îndatorire cetăţenească. Multe din formaţiile fi­naliste ar fi putut — cu potenţialul de care dispun — să atingă un nivel artis­tic superior, dacă ar fi be­neficiat de o asistenţă de specialitate permanentă, entuziastă, dezinteresată. Pentru a determina un veritabil flux în activitatea artiştilor amatori din re­giunea Iaşi, este necesar să se întreprindă o acţiune sistematică, permanentă şi temeinică pe linia creării unor relaţii de colaborare fireşti cu instituţiile de artă profesionale. I I I I I I I rosanu. VINERI 1 DECEMBRIE 18.00 — Drumuri 9­ popasuri. Emisiune turisticft 18.30 — Pentru copii : A.B.C. — De ce ? 19.00 — Antologie şcolară 19.30 — TELEJURNALUL DE SEARĂ 20.00 — Studioul muzical. Valsul (II) 20.40 — Tainele profesiunilor 21.00 — REFLECTOR 21.15 — Film artistic : ,,Scott in Antartica“ — producţie studiourilor engleze TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti , vremea se menţine în general umedă, cu cerul mai mult noros. Temporar ploaie slabă. Vînt potrivit predominînd din sectorul sud-estic. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între —1 şi +1 grade, iar maxima între 3 şi 5 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme în gene­ral umedă şi în răcire trep­tată. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipita­ţii sub formă de ploaie, la­­poviţă şi ninsoare. Vînt po­trivit. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse intre —6 și +4 grade, local mai coborîte, iar maximele în­tre —4 și +6 grade. Dimi­neața ceață. I. C. M. SECŢIA BERCENI • Şefi manevră cu şcoală de gr. II-M.C. C.F.R. • Mecanici locomotivă Diesel cu şcoa­lă de gr. III-mişcare tracţiune-C.F.R. • 1 post merceolog I. aprovizionare • 1 post contabil I. Transportul la serviciu va fi asigurat de către întreprindere. Informaţii suplimentare se pot cere la se­diul I.C.M. Berceni (linia de centură), ma­șina 62 — telefon: 23.11.77 — 23.22.28. primeşte înscrieri pentru UCENICI LA LOCUL DE MUNCA în specialitatea CONFECŢII, ÎNCĂLŢĂMINTE înscrierile se primesc pînă la data de 28.XII.1967. Examenul constă în probă scrisă şi orală la limba română şi matematică din materia clase­lor V—VIII. Condiţii: absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani, vîrsta 15—1S ani, domiciliul stabil în orașul București. Cetatea Neamţului (Urmare din pag. 1-a) lor, a nepoţilor şi a strănepoţilor, povaţa. Şi nu o dată chibzuinţă lor rece, profundă, vi­zionară, în momentele cele mai grele ale în­cleştării, învingea urgia. Cetatea Neamţului, cu pereţii ei robuşti, du­raţi din piatră, temerari peste vreme, o găsim veşnic tulburătoare. Ruinile îţi transmit pio­­şie, cupola cerului se transformă în dom al­bastru, iar zidul, turnat cu începere din anul 1374, devine altar al re­culegerilor Sacre. Şi cite legende măreţe nu-ţi reapar in minte ! Şi cite fapte eroice nu-ţi limpe­zesc conştiinţa Pentru că, abia terminată, în 1391, Cetatea Neamţu­lui e împresurată de oş­tile lui Sigismund de Luxemburg, în 1395. Asediu prelungit, insis­tent, dar departe de a-i supune tăria. Bastion rivnit, ea rezistă şi altor armate după aceea, sul­tanului Mahomed al II-lea, in 1476, regelui Sobieski, în 1691, însemnele vitejiei moldovene au intrat de mult, cu litere de aur, in istorie. Glasul cro­nicilor a emoţionat în­ţelepciunea, s-a tran­sformat mai apoi în o­­peră literară. Negruzzi, Bolintineanu, Alecsan­­dri, Sadoveanu şi alţii au dăruit nopţi de ve­ghe, la masa de scris, Cetăţii Neamţului. Acum Cetatea Neam­ţului işi doarme în tih­nă somnul. Spiritul ei, învăluit în gesturi eroi­ce, e încă viu. Iar noi, contemporanii, s-ar cu­veni să-i cinstim, pe măsura însemnătăţii is­torice, trecutul. S-au încercat unele lucrări de conservare şi restau­rare, de transformare a măreţului edificiu in muzeu. N-ar fi rău ca ele să fie continuate. Pentru că, de acest lă­caş sunt legate nu nu­mai fapte legendare, ci Si obiceiuri, datini. COMARNIC produce REG. PLOIEŞTI Industriei Siderurgice, In­dustriei Chimice, Industriei Petrolului pe bază de re- ■ .. - partiţie, produse refractare Şi Hureaxa pentru furnale, canpere, oţelării şi laminoare. Do­puri şi piese de scurgeri pentru căldările de turnat oţel, de la 1 la 200 tone. PLACAJE PLĂCI AGLOMERATE CHERESTEA DIVERSE MOBILE CURBATE PARCHETE DIFERITE LĂZI ȘI AMBALAJE produce. str. Horticulturii nr. 10 telefon 1120 LIVREAZĂ FARA REPARTIŢIE: bandă de protecţie din p.v.c. pen­tru izolări de conducte de transport ţiţei, gaze, irigaţii; comenzile se pot adresa pentru anul 1968 în cel mai scurt timp la întreprinderea de ma­teriale izolatoare şi de finisaj, Tur­da, str. Horticulturii, nr. 10 ÎNTREPRINDEREA ENERGO-REPARAŢII Bucureşti bd. Mărăşeşti nr. 2, raionul N. Bălcescu telefon 23 38 57 angajează urgent: • Ingineri şi tehnicieni, normatori, proiectanţi şi tehnologi în speci­ficul construcţiilor de maşini. • Economist planificare • Inspector pentru probleme de în­­văţămînt • Distribuitor materiale • Dactilografă temporară • Strungari, frezori, borhwerkişti, caruselişti, rabotori categoria 5—7. • Găuritori filetatori categ. 4—6 • Bibliotecar principal • Muncitori necalificaţi • Maşinist pod rulant • Matriţeni S.D. V. categ. 5—7. Toţi cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu şi cu domiciliu stabil în oraşul Bucureşti. aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA, întreprinderea forestieră Tg. Secuiesc produce şi livrează pe bază de comenzi ferme fără repartiţie următoarele produse : — şarpante pentru grajd vite 107 capete — şopron pentru sortat fructe — şarpante acoperite pentru sortat fructe — panouri din lemn refolosibile pentru cofraj — podinele pentru schele — ferme pentru magazii de cereale — gherete pentru agenţii de circulaţie C.F.R. — lăzi de uz general (pentru untură, ouă etc.) — barăci refolosibile din P.F.L. şi placa.­ Tego întreprinderile interesate se vor adresa în scris sau prin telefon nr 380 Tg. Secuiesc. INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI PROIECTARE PENTRU INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ (ICPE), cu sediul în București bd. T. Vladimirescu nr. 45—47 raion Lenin. ANGAJEAZA PRIN CONCURS • Şef secţie prototipuri avînd di­plomă de inginer electrotehnic sau electromecanic cu stagiu de minimum 6 ani. • Șef serviciu financiar cu studii superioare şi stagiu în funcţii economice. • Gestionar principal. • Instalatori tehnico-sanitari pînă la categoria VII. • Fochist temporar categoria VII. Cererile însoţite de memoriu de activitate se vor prezenta la serviciul personal-învăţămînt din bd. Tudor Vladimirescu nr. 45—47, raionul Lenin — telefon 31 22 11.

Next