Munca, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6237-6263)
1967-12-01 / nr. 6237
♦ ♦ ♦ ♦ ❖ DEPÂNIND FIRUL amintirilor... Pregătite cu minuţie, întrebările se dovedesc a fi de prisos ; cursul domol şi sinuos al amintirilor nu poate fi închis într-un chestionar chiar solemn. Asculţi şi nu-ţi vine a crede , la orice te-ai aştepta, dar nu ca aceşti oameni să poată grăi la fel ca toţi oamenii. Pentru că ei comunică şi trăiesc numai cîntînd. Cîntecul — modalitate de a trăi. Şi totuşi... Vorbesc despre ucenicia lor, despre anii de neuitat ăi întîlnirilor hotărîtoare cu arta, petrecuţi în acea splendidă pepinieră de talente care este Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor. Artistul emerit NICOLAE RAFAEL: „Am intrat în Ansamblu încă de la înfiinţare, se poate spune deci că sunt veteran. Elementelor recrutate din formaţiile artistice muncitoreşti li s-au creat aici strălucite condiţii de formare şi de afirmare. Eram cu toţii minaţi, de cm singur gmd : să nu înşelăm aşteptările. Primul spectacol, din 1947, „Cîntecul muncii“, a intreţut însă toate ...aşteptările.. A fost un succes grandios, sincer să fiu, mi-amintesc şi acum cu nostalgie de entuziasmul acelor vremuri... Ţin minte că Lucia Sturdza Bulandra a spus : „Avem de învăţat de la aceşti tineri“. Spectacolele erau date de un tineret entuziast, setos de artă, către culmile căreia noua epocă’ fi-- deschisese larg porţile. Am trăit emoţiile primelor‘concerte simfonice ,în întreprinderi... am trecut prin lungi turnee, îmi amintesc, de pildă, cum, la Braşov, am transformat, o uzină intr-un palat artistic, cu orchestra instalată printre macarale. Ansamblul a fost o strălucită şcoală de artă, de o rigurozitate extraordinară , şi cred că „secretul“ ei — dacă se poate vorbi de aşa ceva — stă în nesecatul filon de aur al tinereţii. Soliştii sau doar coriştii de atunci sunt azi primi solişti ai Operei din Bucureşti , dar ce teatru liric din ţară nu numără printre „stelele“ sale măcar cîţiva din foştii componenţi ai Ansamblului ? Şi nu cred că greşesc deloc dacă afirm că marile nume ale operei româneşti contemporane şi-au făcut ucenicia în cadrul Ansamblului. Mă gîndesc: la Nicolae Herlea, la Dan Iordăchescu, Ladislau Konya, Elena Dima Toroiman, Dorothea Palade, şi cîţi alţii. Subliniez încă o dată rolul de netăgăduit al ambianţei artistice, al creării unor condiţii deosebite de muncă, apoi încurajarea şi atenţia acordată“. Primul solist al T.O.R. LADISLAU KONYA : „Nu găsesc cele mai potrivite cuvinte care să exprime cît mai bine elogiul pe care il merită iniţiativa U.G.S.R. de a organiza periodic concursuri ale artiştilor amatori. Era în 1953 , la un concurs — ajuns în finala pe ţară, mi s-a propus să intru în Ansamblu. A fost marea cotitură a vieţii mele. Ansamblul a însemnat pentru mine adevărata întîlnire cu arta : lui îi datorez cel dinţii turneu în străinătate, in Austria, prilej cu care, prima dată în viaţă, am văzut o „Operă“. Şi întîmplarea a făcut ca pe scena aceleiaşi Opere din Viena să pot cînta, doar cîţiva ani mai tîrziu, ca prim solist! Dacă ne gîndim bine, totul pare un basm din „1001 de nopţi“ ! Păstrez, despre anii petrecuţi în Ansamblul sindicatelor, amintiri de neşters. Stadioane arhipline — nu pentru fotbal, ci la spectacolele noastre, frenezia spectatorilor şi a noastră, a artiştilor, întrecerea prietenească cu alte mari formaţii de acelaşi gen, toate acestea sunt momente de neuitat. Dar numai eforturile noastre n-ar fi fost de ajuns. Numai în climatul propice al socialismului asemenea „minuni“ sunt posibile". Solista T.O.B., MARIA SANDULESCU: „Ansamblul a fost o extraordinară pepinieră de talente, cu manifestări artistice de înalt nivel calitativ. Şi, aş spune, cred că dificultatea extremă a ceea ce se făcea a contribuit foarte mult la formarea noastră. Alegînd căile cele mai uşoare, de minimă rezistenţă, nu poţi realiza un adevărat progres. Concursurile însufleţite — ocazie de a depista talentele — constituiau o permanentă sursă de împrospătare a forţelor Ansamblului. Mi-aduc aminte cum, in 1955, după un asemenea concurs, am fost întrebată : ,,Fetiţo, vrei să vii la noi ?“ „La noi“, adică în Ansamblul artistic al sindicatelor. Cadrul în care ne-am dezvoltat, cu profesori străluciţi, a contribuit de asemenea foarte mult la formarea noastră ca adevăraţi artişti. Seriozitatea pregătirii, nivelul ei ridicat, faptul că eram încurajaţi cu dragoste şi stimă, sunt elemente care au dus la afirmarea Ansamblului artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor“. MIRCEA IORGULESCU Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor împlinește 20 de ani de activitate DRAME CINE VA DESCHIDE UŞA? — Luceafărul (15 87 67 8 ; 11 ; 13 ; 16; 18,15 ; 20,30. UN TAXI PENTRU TOBRUK — Capitol (10 29 ’7) 9,15; 11,30; 13,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20. OPERAŢIUNEA CROSSBOW — Bucegi (17 05 471 9-13,30 în con- tinuare ; 16 ; 18,15 ; 20,30. — Mioriţa (14 27 14) 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. . OCOLUL Tomis (21 49 46) — 16; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. PE CER TRECE CARUL MARE — Munca (21 50 97) — 16; 18,15; 20,30. SORA CEA MARE - Viitorul (11 48 03) 15,30; 18; 20,30. SUBTERANUL - Volga (11 91 26) 10 ; 12 ; 14 ; 18,15 ; 20,30. SFIDAREA — Lira (3171 71) 16 ; 18 ; 20. MUZICALE O PATA FERICITA - Grlvlta (17 08 531 - 9 i ti,15 : 13,38 ; 18 i 18.15 : 20,38, Gloria (22 44 011 9 ; 11,15 s 13.30 : 16 : 18,13 i 20.30 - Melodia (12 06 881 9 ( 11.15 : 13,45 : 16,15 ; 18.45 : 21 -Victoria (18 28 TOI 9 j 11.15 ; 13,30 i 18.15 ; 18,30 i 20.45. AVENTURI REÎNTOARCEREA TOT SUBE COUP - Patria (11 88 25) — 10 : 12.15 ( 14,30 ; 16,45 ; 19 | 21,15. — Festival (15 63 841 9 ; 11.15 | 13.30 | 16,15 ! 18,45 ! 21. CANALIILE - Unirea (17 10 211 15.30 1 18 . 20.30 POVESTEA TARULUI SALTAN — Popular (31 15 171 15,30 ; 18 ! 20.30 CINE CĂLĂREȘTE UN TIGRU — 15,30 ; 18; 20,30. PASAREA PHÖNIX — Viitorul — 15,15; 16; 20,45.----- —— TESTAMENTUL INCASULUI -Progresul (23 94 101 15,30 ; 18 ; 20,30. . COMISARUL în — CotrocWI (13 82 581 15,30 ; -18 26,30. AMPRENTA------ Parent H I (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 20,30. LOANA - Republica (11 03 72) 8,45 ; 12 ; 14,30 ; 18,45 ; 19 ; 21,15. __București (15 61 54) 8,45- 11,15; 13,45; 18,15 ; 18,45 ; 21 - Modern (15 87 87) 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30; 16,45 ; 21 ... .................... ZECE NEGRI MITITEI — Arta (213186) 9 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. — Floreasca (33 29 711 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30. SINDBAD MARINARUL — Doina (16 35 38) 11,30; 13,45; 16 ; 18.30 ; 20.45. Vitan (21 39 82) 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30. FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD — Flacăra (21 35 40) — 14.30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30. COMEDII I I I I I I I I UN IDIOT LA PARIS — Glu- ( lestl (17 55 46) — 15; 17; 19; 21. I PROFESORUL DISTRAT — Fe- I , roviar (16 22 731 8,30 : 10,45 ; 13 ; 1 ■ 15.30 : !8 ; 20,15. — Eieelslor ■ : (18 10 88| 9,15 ; 12 : 14,15 ; 16,30 ; I 19; 21,15. — Aurora (35 04 66) I 8.30 ; 10,45 i 43 ; 15,30 ; 18 : 20,30 • — Flamura (23 07 40) 9 ; 11,15 ; ■ 13.30 ; 10 ; 18,15 ; 20.30. CUM SA FURI UN MILION - | Moșilor (12 52 63) — 15 ; 17,45 ; 20,30. FRENCH CANCAN — Colen- | tina (35 07 09) 16 ; 18,15 ; 20,30. I PROSTĂNACUL — Drumul Sării (31 28 13) 15 ; 17,30 ; 20. OPERA DE TREI PARALE - | Central (14 12 24) 8 ; 11,30 : 14,30 i 17.30 ; 20,30 CASTELANII — Crlnga)) I (17 38 81) — 15,30 ; 18 ; 20,30. I I I ISTORICE SALVELE AUROREI — Dacia (16 26 10) 8,30—20,45 (ln conti- I nuare). ECOU PE COASTA — Lumina * (18 23 35) 9—18 (tn continuare) ; I 18,30 i 20,30. VULTURII ZBOARA DEVRE- ME — Union (13 49 04) 15,30 ; 18 ; I 20,30. — Buzesti (16 82 70) 15 ; I 17,45 ; 20,30. RĂZBUNĂTORII — Rahove I |24 91 001 15,30 ; 18 ; 20,30. SPARTACUS (ambele serii) — Pacea (31 32 52) — 16 . 19.30. I DOCUMENTARE I MONDOCANE ! Timpuri noi — 0—21 in continuare,... I I I I I I Relaţia dintre strădanii (Urmare din pag. 1 a brigadă artistică de agitaţie). Colectivul de artişti ama-z I tori de la Uzina mecanică din Paşcani a depus multă străduinţă pentru realizarea operetei „Baba Hîrca“ de Matei Millo, la un nivel artistic mulţumitor. Tîmplarul C. Abrahamfi, instructor al formaţiei şi interpret foarte înzestrat al rolului titular, are meritul de a fi eliminat cu discernămînt elementele desuete sau naive, valorificînd ceea ce este realmente durabil în această lucrare din patrimoniul clasic al teatrului ieşean. Dacă avem în vedere mai ales corul sindicatului în’ Văţărmiml Iaşi (dirijor prof. Dumitru Chiriac) şi fanfara sindicatului Uzinei mecanice „Nicolina“ (dirijor I. Şerban) se remarcă şi o chibzuită alegere a repertoriului, care a cuprins lucrări ca : „Ştefan, Ştefan, domn cel mare“, „Răsunetul Ardealului“, valsul „Amintiri din Iaşi“ şi „Sârbca de la Poeni“. Şi binecunoscuta brigadă artistică de agitaţie de la Fabrica de antibiotice din Iaşi (instructor actorul Valeriu Burlacu) a dovedit o lăudabilă grijă pentru crearea unui program cu un conţinut bogat, actual, concret. Mîndria justificată şi dragostea pentru „flaconaşul“ care întruchipează eforturile creatoare ale colectivului fabricii, s-a îmbinat, în programul brigăzii, cu o l atitudine intransigentă faţă de tot ceea ce stinghereşte pe alocuri avintul continuu al producţiei, progresul tehnic sau disciplina în muncă. Casa de cultură a sindi-catelor din Iaşi a prezentat în finală două formaţii care au cîştigat, în ultimii ani, adeziunea unui mare număr de spectatori, prin continua strădanie de a realiza spectacole intere-sante şi atractive : orchestra de muzică uşoară şi ansamblul de estradă, amîndouă beneficiind de îndrumarea competentă şi entuziastă a dirijorului M. Mo încercăm să ne explicăm care sunt motivele pentru care aceste două reputate formaţii au avut în finală o apariţie palidă, neconcludentă, lipsită de strălucire. Ţintind ineditul cu orice preţ, orchestra a executat un repertoriu mediocru care nu i-a pus în valoare posibilităţile interpretative şi i-a dezavantajat şi pe soliştii pe care i-a acompaniat. Nu negăm necesitatea de a face eforturi în vederea promovării unui repertoriu mai puţin obişnuit, dar nu prin concesii faţă de calitatea artistică a pieselor muzicale interpretate, ci dimpotrivă, printr-o maximă exigenţă. în ce priveşte ansamblul de estradă, obligaţia de a prezenta în concurs doar selecţiuni i-a impus pe creatorii spectacolului să opereze o alegere nu tocmai inspirată. Au rămas... fragmente satirice cu o problematică minoră, frizînd pe alocuri vulgaritatea (apariţia Coanei Chiriţa în postura de „şoferiţă“ este de un gust îndoielnic) care au estompat celelalte elemente valoroase (dans modern, solişti etc.) Sintetizîndu-ne impresiile de la finală, am constatat — cu părere de rău — că în activitatea artiştilor amatori din regiunea Iaşi nu s-a statornicit o relaţie corespunzătoare între strădanii — posibilităţi şi realizări.. S-a muncit cu pasiune şi perseverenţă. Sunt multiple posibilităţi materiale şi umane. Există o ambianţă propice unor realizări strălucite. Vechea tradiţie culturală a Iaşului şi vertiginoasa lui dezvoltare industrială stau chezăşie. Atunci, pentru ce realizările nu ating încă nivelul dorit, aşteptat, necesar ? Considerăm că în relaţia mai sus amintită nu a acţionat cu suficientă eficienţă un element deosebit de important. E vorba de posibilităţile de îndrumare artistică a amatorilor. Nici Teatrul Naţional, nici Opera şi nici Filarmonica — vorbind doar de cele mai importante instituţiii de artă ale oraşului — nu acordă sprijinul cuvenit mişcării artistice de amatori, nu-l consideră încă o îndatorire cetăţenească. Multe din formaţiile finaliste ar fi putut — cu potenţialul de care dispun — să atingă un nivel artistic superior, dacă ar fi beneficiat de o asistenţă de specialitate permanentă, entuziastă, dezinteresată. Pentru a determina un veritabil flux în activitatea artiştilor amatori din regiunea Iaşi, este necesar să se întreprindă o acţiune sistematică, permanentă şi temeinică pe linia creării unor relaţii de colaborare fireşti cu instituţiile de artă profesionale. I I I I I I I rosanu. VINERI 1 DECEMBRIE 18.00 — Drumuri 9 popasuri. Emisiune turisticft 18.30 — Pentru copii : A.B.C. — De ce ? 19.00 — Antologie şcolară 19.30 — TELEJURNALUL DE SEARĂ 20.00 — Studioul muzical. Valsul (II) 20.40 — Tainele profesiunilor 21.00 — REFLECTOR 21.15 — Film artistic : ,,Scott in Antartica“ — producţie studiourilor engleze TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti , vremea se menţine în general umedă, cu cerul mai mult noros. Temporar ploaie slabă. Vînt potrivit predominînd din sectorul sud-estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între —1 şi +1 grade, iar maxima între 3 şi 5 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme în general umedă şi în răcire treptată. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —6 și +4 grade, local mai coborîte, iar maximele între —4 și +6 grade. Dimineața ceață. I. C. M. SECŢIA BERCENI • Şefi manevră cu şcoală de gr. II-M.C. C.F.R. • Mecanici locomotivă Diesel cu şcoală de gr. III-mişcare tracţiune-C.F.R. • 1 post merceolog I. aprovizionare • 1 post contabil I. Transportul la serviciu va fi asigurat de către întreprindere. Informaţii suplimentare se pot cere la sediul I.C.M. Berceni (linia de centură), mașina 62 — telefon: 23.11.77 — 23.22.28. primeşte înscrieri pentru UCENICI LA LOCUL DE MUNCA în specialitatea CONFECŢII, ÎNCĂLŢĂMINTE înscrierile se primesc pînă la data de 28.XII.1967. Examenul constă în probă scrisă şi orală la limba română şi matematică din materia claselor V—VIII. Condiţii: absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani, vîrsta 15—1S ani, domiciliul stabil în orașul București. Cetatea Neamţului (Urmare din pag. 1-a) lor, a nepoţilor şi a strănepoţilor, povaţa. Şi nu o dată chibzuinţă lor rece, profundă, vizionară, în momentele cele mai grele ale încleştării, învingea urgia. Cetatea Neamţului, cu pereţii ei robuşti, duraţi din piatră, temerari peste vreme, o găsim veşnic tulburătoare. Ruinile îţi transmit pioşie, cupola cerului se transformă în dom albastru, iar zidul, turnat cu începere din anul 1374, devine altar al reculegerilor Sacre. Şi cite legende măreţe nu-ţi reapar in minte ! Şi cite fapte eroice nu-ţi limpezesc conştiinţa Pentru că, abia terminată, în 1391, Cetatea Neamţului e împresurată de oştile lui Sigismund de Luxemburg, în 1395. Asediu prelungit, insistent, dar departe de a-i supune tăria. Bastion rivnit, ea rezistă şi altor armate după aceea, sultanului Mahomed al II-lea, in 1476, regelui Sobieski, în 1691, însemnele vitejiei moldovene au intrat de mult, cu litere de aur, in istorie. Glasul cronicilor a emoţionat înţelepciunea, s-a transformat mai apoi în operă literară. Negruzzi, Bolintineanu, Alecsandri, Sadoveanu şi alţii au dăruit nopţi de veghe, la masa de scris, Cetăţii Neamţului. Acum Cetatea Neamţului işi doarme în tihnă somnul. Spiritul ei, învăluit în gesturi eroice, e încă viu. Iar noi, contemporanii, s-ar cuveni să-i cinstim, pe măsura însemnătăţii istorice, trecutul. S-au încercat unele lucrări de conservare şi restaurare, de transformare a măreţului edificiu in muzeu. N-ar fi rău ca ele să fie continuate. Pentru că, de acest lăcaş sunt legate nu numai fapte legendare, ci Si obiceiuri, datini. COMARNIC produce REG. PLOIEŞTI Industriei Siderurgice, Industriei Chimice, Industriei Petrolului pe bază de re- ■ .. - partiţie, produse refractare Şi Hureaxa pentru furnale, canpere, oţelării şi laminoare. Dopuri şi piese de scurgeri pentru căldările de turnat oţel, de la 1 la 200 tone. PLACAJE PLĂCI AGLOMERATE CHERESTEA DIVERSE MOBILE CURBATE PARCHETE DIFERITE LĂZI ȘI AMBALAJE produce. str. Horticulturii nr. 10 telefon 1120 LIVREAZĂ FARA REPARTIŢIE: bandă de protecţie din p.v.c. pentru izolări de conducte de transport ţiţei, gaze, irigaţii; comenzile se pot adresa pentru anul 1968 în cel mai scurt timp la întreprinderea de materiale izolatoare şi de finisaj, Turda, str. Horticulturii, nr. 10 ÎNTREPRINDEREA ENERGO-REPARAŢII Bucureşti bd. Mărăşeşti nr. 2, raionul N. Bălcescu telefon 23 38 57 angajează urgent: • Ingineri şi tehnicieni, normatori, proiectanţi şi tehnologi în specificul construcţiilor de maşini. • Economist planificare • Inspector pentru probleme de învăţămînt • Distribuitor materiale • Dactilografă temporară • Strungari, frezori, borhwerkişti, caruselişti, rabotori categoria 5—7. • Găuritori filetatori categ. 4—6 • Bibliotecar principal • Muncitori necalificaţi • Maşinist pod rulant • Matriţeni S.D. V. categ. 5—7. Toţi cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu şi cu domiciliu stabil în oraşul Bucureşti. aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA, întreprinderea forestieră Tg. Secuiesc produce şi livrează pe bază de comenzi ferme fără repartiţie următoarele produse : — şarpante pentru grajd vite 107 capete — şopron pentru sortat fructe — şarpante acoperite pentru sortat fructe — panouri din lemn refolosibile pentru cofraj — podinele pentru schele — ferme pentru magazii de cereale — gherete pentru agenţii de circulaţie C.F.R. — lăzi de uz general (pentru untură, ouă etc.) — barăci refolosibile din P.F.L. şi placa. Tego întreprinderile interesate se vor adresa în scris sau prin telefon nr 380 Tg. Secuiesc. INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI PROIECTARE PENTRU INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ (ICPE), cu sediul în București bd. T. Vladimirescu nr. 45—47 raion Lenin. ANGAJEAZA PRIN CONCURS • Şef secţie prototipuri avînd diplomă de inginer electrotehnic sau electromecanic cu stagiu de minimum 6 ani. • Șef serviciu financiar cu studii superioare şi stagiu în funcţii economice. • Gestionar principal. • Instalatori tehnico-sanitari pînă la categoria VII. • Fochist temporar categoria VII. Cererile însoţite de memoriu de activitate se vor prezenta la serviciul personal-învăţămînt din bd. Tudor Vladimirescu nr. 45—47, raionul Lenin — telefon 31 22 11.