Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)

1969-10-14 / nr. 6818

Cu toate forţele pentru­ ­ mmammnammmmasmmmmmammm­ încheierea cu succes a campaniei agricole de toamnă I * Inadmisibile săp­tămîni de „popas" ale sfeclei de zahăr • Sunt cartofi, dar... nu pe piaţă • Direc­ţii agricole judeţe­­ ne... absente la ape­ lul cultivatorilor • Fructe lăsate să se conserve... în pom! Pe traseul raidului nostru — judeţele SIBIU, ALBA şi CLUJ — recoltatul sfeclei de zahăr se face, atît în zonele de cîmpie cit şi submontane, în cea mai mare parte, con­form graficelor stabilite de către unităţile agricole cu fabricile de zahăr. Dar pe ici, pe colo, se mai înregistrează rămîneri în urmă în această privinţă. Specialiştii cu care am stat de vorbă sînt de a­­cord, în principiu, cu urgen­tarea, cu respectarea contrac­telor, deşi caută o sută de circumstanţe şi o mie de mo­tive prin sertarele birourilor. Intr-adevăr, era sîmbătă, dar cu mult înainte de sfîr­­şitul programului. La Direc­ţia agricolă a judeţului Alba nu am găsit totuşi nici un conducător. Am înţeles că sînt pe teren, la strînsul re­coltei. Dar funcţionarii ? Ar fi bine să fie şi ei alături de culegătorii de pe cîmp, dar nu sînt. Şi nici prin birouri... Totuşi, unul dintre ei era la post. In cunoştinţă de cauză, ne-a vorbit despre cele 36 000 tone de sfeclă de zahăr re­coltată pînă atunci (cantita­tea de sfeclă... rămasă în pămînt nu o cunoaşte)­ ,din care au fost transportate la bazele de recepţie 27 000 tone. Restul ? Stă pe cîmp, de săp­­tămîni de zile. Ne deplasăm la cîmp ca să ne convingem. Intr-adevăr, pe tarlalele cooperativelor a­­gricole de producţie din DAIA ROMANĂ, OARDA, CIUGUD, UNIREA, TEIUŞ, AIUD şi BEŢA, munţi de sfe­clă stau în bătaia brumei, vîntului şi ploilor, depreciin­­du-se. Sfecla s-a înmuiat, pierde din zaharuri pe zi ce trece... In spatele gării Sebeş au fost aduse 40 de tone de sfe­clă de la C.A.P. Daia Ro­mână. A doua zi, oamenii au adus şi un tractor cu dispo­zitiv de încărcare, cu cupă. Numai că, la gară, lucrurile s-au încurcat, şi astfel, sfe­cla, aşteaptă de peste zece zile să fie încărcată ! Cau­zele ? Sunt mai multe şi se intercondiţionează reciproc. In primul rînd, C.A.P.-urile nu respectă graficele de li­vrare la bazele de recepţie. Ori nu vin, ori vin „cu gră­mada“ şi „inundă“ rampa cu sfeclă. Acest lucru se dato­­reşte transportului extrem de anevois cu mijloace D.R.T.A. Iar la toate acestea, se adau­gă şi lipsa de vagoane C.F.R. pentru transportul sfeclei spre fabricile de zahăr. Şeful bazei de recepţie, Petru Postescu, primeşte în fiecare zi asigurări pentru... „a doua zi“ şi vorbe dulci din MIRCEA NOVAC C. ANDREI PETRE COZIA (Continuare in pag. 2-a) ÎN JUDEŢELE SIBIU, ALBA ŞI CLUJ Se impune un control mai sever in ONORAREA OBLIGAŢIILOR CĂTRE STAT IN ATENŢIA FURNIZORILOR ŞI MINISTERELOR TUTELARE Pe filiere, iarna vine eii şi iară „avizul“ fantaria ! Este adevărat că Iarna mai are Încă de parents cîteva poşte pînă la noi, dar suflarea ei rece­­ se simte de pe acum. Şi să nu uităm că Iarna pentru constructori este cu o lună mai lungă: 15 noiembrie — 15 martie. Bineînţeles, scriptic, că uneori se în­tinde chiar pe o jumătate de an. De aceea, dacă nu se fac pregătiri speciale încă din timpul verii, iarna stînjeneşte execuţia, conturbă ritmul de lucru şi une­ori produce chiar stagnări. Deci pentru conducerile organizaţiilor de construcţii „iarna“ începe, de regulă, chiar din august şi iulie. In vederea evitării întreruperilor în execuţie, a fo­losirii cît mai raţionale a potenţialului uman şi ma­terial, ca şi pentru realizarea unor lucrări de bună calitate, conducerea de partid a indicat ca în primul pătrat al anului să se realizeze între 22—25 la sută din planul anual. Evident, aceasta presupune luarea unor măsuri corespunzătoare menite a asigura rit­micitatea lucrului indiferent de capriciile vremii. Ialomiţa La cîţiva kilometri­ de Slobozia, în cîmpia Bără­ganului, constructorii Gru­pului de şantiere al I.C.M. Bucureşti durează cel mai mare obiectiv in­dustrial din judeţ — Com­binatul de îngrăşăminte chimice. Bazaţi pe expe­rienţa acumulată în reali­zarea unor obiective simi­lare, ei s-au angajat în faţa partidului să reducă termenul de execuţie cu un an, respectiv cu mai mult de o treime în com­paraţie cu durata lucrări­lor la C.I.C. Tr. Măgurele. P. IANCULESCU LUDOVIC CSATAI CORNEL ARDELEANU (Continuare in pag. 2­ a) Proletari din toate f­elfl-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6818 marți 14 octombrie 1969 6 pagini 30 bani ROMÂNIA - PORTUGALIA 1-0 CITIŢI IN PAG.­IN­A LA RUBRICA START : „Zburăm spre Mexic“, comentariu de ION BĂIEŞU, „Acest public minu­nat..." „Colocviu în min. 91", „Dintre sute de impresii... doar cîteva concluzii“. Cartea de vizită a unei echipe Balonul şutat de Dobrin a lovit palmele lui Damas, a ricoşat in bară și apoi in plasă. Saltul portarului portughez, care va urma momentului, se va do­vedi tardiv. Nimeni și nimic nu mai poate Întuneca bucuria martorului ocular... Dumitrache TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului PHILIBERT TSIRANANA Preşedintele Republicii Malgaşe TANANARIVE cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Malgaşe, îmi face plăcerea ca, în numele guvernului şi poporului ro­mân, precum şi al meu personal, să vă adresez dumnea­voastră şi poporului malgaş felicitări cordiale şi urări de fericire şi prosperitate, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-malgaşe se vor dezvolta continuu, în Interesul reciproc şi al păcii în lume. Cu înaltă consideraţion*. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Românie Excelenţei Sale Domnului SALIM RABYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud ADEN Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Populare a Ye­menului de Sud, vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări pentru fericirea şi sănătatea Excelenţei Voas­tre, pentru progresul poporului sud-yemenit. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima încrederea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dez­volta continuu spre binele ambelor popoare, al cauzei colaborării şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România VIZITA TOVARĂŞILOR NICOL­AE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER, IN INDIA Duminică dimineaţa a pă­răsit Capitala, plecînd spre India, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la in­vitaţia preşedintelui Repu­blicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită o­­ficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Con­siliului de Miniştri sunt în­soţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Cornel Burtică, minis­trul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al mi­nistrului industriei con­strucţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi to­varăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­ch, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Mi­niştri, conducători de in­stituţii centrale şi organiza­ţii obşteşti, generali, zia­rişti. Erau de faţă B. D. Gos­­wami, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste P­omânia. Un mare număr de bucu­­reşteni, prezenţi la aero­port, au salutat cu deose­bită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedintele Consiliului de Miniştri. ★ In drum spre India, avio­nul prezidenţial român a făcut o escală la Taşkent. Pe aeroportul capitalei Uzbekistanului, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, cu soţia, preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, şi persoanele oficiale ce îi însoţesc au fost întîmpinaţi de Rahmankul Kurbanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Uzbece, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Uzbekis­tan, V. Lomonosov, mem­bru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan, R. Nisanov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan, N. Matd­anov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan, A. Abdalin, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Sovietului Suprem al R.S.S. Uzbece. Au fost, de asemenea, prezenţi Teodor Mari­­nescu, ambasadorul Româ­niei la Moscova, şi membri ai ambasadei.­­ Un grup de pionieri au o­­ferit oaspeţilor flori. Oaspeţii români îşi vor continua drumul spre Delhi luni dimineaţa. (Agenpre*) SOSIREA LA DELHI DELHI IS. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolaa Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spa­ţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare in cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi solii Ro­mâniei pe străvechiul pă­mînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt pur­tătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prie­tenie, şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvolta­rea continuă a bunelor re­laţii statornicite între cele două ţări şi popoare, baza­te pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, nea­mestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români în capita­la Indiei, atît de înaltele oficialităţi Indiene, cit şi de populaţia oraşului, confir­mă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi con­lucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul conso­lidării unui climat de pace şi înţelegere între popoa­rele întregii lumi. Ora 12:30. — Pe aeropor­tul militar din Delhi ateri­zează lin avionul preziden­ţial, la bordul căruia a so­sit preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, îm­preună cu soţia, Elena Mau­rer, pentru a face o vizită oficială în India la invita­ţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat ro­mân și Indian flutură pe aeroport, profilîndu-se (Continuare în pag. 3-a) Cuvintul preşedintelui Varahagiri Venka­ta Giri Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimate doamne, Iubiţi oaspeţi, Sunt fericit să vă adre­sez, dv, domnule preşedin­te, in numele guvernului şi poporului Indiei, ca şi in numele meu personal, un cald salut de bun-sosit. Ne bucurăm că primul-mi­­nistru şi ministrul de ex­terne al ţării dumneavoas­tră, sunt, de asemenea, prezenţi şi le transmitem şi domniilor lor căldurosul nostru salut. Vizita dumneavoastră, deşi scurtă, continuă în mod oportun practica con­vorbirilor la nivel Înalt, care, din fericire, există între guvernele noastre. Ţin să vă asigur, domnu­le preşedinte, că aşteptăm cu mare nerăbdare schim­bul de opinii cu dumnea­voastră şi cu distinşii dumneavoastră colegi, asu­­pra unor probleme care privesc relaţiile dintre cele două ţări, In diverse domenii, ca şi in proble­mele mai vaste ale situa­ţiei Internaţionale actuale. Sunt sigur că Întrevederile noastre vor aduce o con­tribuţie deosebită la pro­movarea relaţiilor priete­neşti dintre India şi Ro­mânia. In timpul vizitei dum­neavoastră in India, domnule preşedinte, veţi avea posibilitatea să vedeţi o parte din monumentele istoriei şi culturii indiene, precum şi realizări ale In­diei noastre noi. Sperăm că veţi aprecia vizita dum­neavoastră in India ca plăcută şi utilă. Cunoaşte­rea de către dumneavoas­tră personal a ţării noas­tre, să sperăm, de aseme­nea, că va constitui încă o verigă a relaţiilor de prie­tenie dintre India şi Ro­mânia. Vă adresez, din nou, tu­turor, un cordial „Bun­­venit”. Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte, Doamnă prim-ministru, Doamnelor şi domnilor, Păşind pe pămîntul In­diei, doresc să vă adresez, în numele meu şi al soţiei mele, al preşedintelui gu­vernului, Ion Gheorghe Maurer, şi al celorlalţi co­laboratori care mă înso­ţesc, un cordial şi cald salut de prietenie. Am răspuns cu deosebită plăcere invitaţiei de a vi­zita frumoasa dumneavoas­tră ţară, de a ne întilni cu conducătorii statului indian, de a cunoaşte nemijlocit viaţa şi preocu­pările minunatului dum­neavoastră popor. Permi­­teţi-mi să folosesc aceste prime momente ale vizitei spre a vă exprima cele mai vii mulţumiri pentru amabila invitaţie, pentru ospitalitatea cu care ne întîmpinaţi. Intre România şi India există o distanţă de peste 5 000 de kilometri ; aceas­ta nu poate împiedica însă popoarele noastre să se ■imtă aproape unul de al­tul, să colaboreze strins şi să-şi unească eforturile pentru a face să triumfe în lume înaltele idealuri ale progresului şi păcii. Venim în India animaţi de dorinţa ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi India să cunoască o şi mai mare dezvoltare, în folosul şi spre binele ambelor po­poare, ca înţelegerea şi conlucrarea dintre cele două ţări in soluţionarea problemelor majore ale vieţii internaţionale con­temporane să fie şi mai însemnată. Cu convingerea că vizi­ta se va înscrie ca un aport pozitiv la dezvolta­rea raporturilor româno­­indiene, la promovarea no­bilelor deziderate de pace şi securitate ale omenirii contemporane, permite­­ţi-mi, domnule preşedinte, să dau, încă o dată, expre­sie mesajului de prietenie pe care România — prin noi — il adresează Indiei, întregului dumneavoastră popor. DINEU OFICIAL Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în saloanele Pa­latului Prezidenţial „Rash­­trapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea preşedin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul României în India. Din partea indiană au participat primul ministru, Indira Gandhi, G.S. Chil­­lon, preşedintele Camerei Populare a Indiei, M. Hi­­dayatullan, preşedintele Curţii Supreme a In­diei, Dinesh Singh, mi­nistrul afacerilor externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jagjivan Ram, mi­nistrul Agriculturii şi Ali­mentaţiei, Bhagat Bali Ram, ministrul comerţului exterior şi al aprovizionă­rii, C. M. Poonacha, minis­trul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educaţiei şi problemelor ti­neretului, Triguna Sen, mi­nistrul pentru petrochimie, minelor şi metalurgiei, Vio­­let Alva, vicepreşedinte al Consiliului statelor, Hans Raj Gupta, primarul oraşu­lui, deputaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oa­meni de afaceri, ziarişti, în timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmos­feră deosebit de cordială, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică şi dansuri indie­ne, inspirate din inestima­bilul tezaur folcloric al acestei ţări

Next