Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)
1970-06-02 / nr. 7011
Pagina a 2-a (Urmere din pag. l a)zează acest harnic colectiv i şi respectă cuvintul dat. Pînă la încheierea schimbului II, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei au realizat, duminică, o producţie in valoare de 3,5 milioane lei. Numai în cele două duminici lucrate în luna mai, la uzina „23 August" s-a obţinut o producţie suplimentară ele peste 7 milioane lei. Incheindu-se bilanţul activităţii pe 5 luni, datele statistice, preliminare, relevă îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii. Producţia globală industrială realizată peste plan in acest interval se ridică la mai bine de 12 milioane de lei. ...Sectorul mecanic al întreprinderii de prefabricate „PROGRESUL“ a lucrat Sîmbătă, cu aproape întregul efectiv, pînă la orele 21. Cu ce s-a soldat acest schimb prelungit, aveam să aflăm abia duminică la prînz. Pentru că duminică s-a resimţit efortul pregătirilor efectuate. — Avem condiţii ca într-o zi normală — nea spus Teodor Ianculescu, şeful secţiei „Stasa“ — , utilajele funcţionează perfect, iar de simbătă am avut pregătite toate carcasele, precum şi împămîntările pentru stîlpii electrici, plăcuţe şi altele. Aşa se face că am putut turna, pînă acum, 55 mc beton în loc de 53 planificaţi. La rîndul lor, echipele conduse de maistrul Anghel Bolinteanu au pregătit complet o linie de grinzi T 13, schimbul următor neavind altceva de făcut, decit să toarne betonul... Scurtă sinteză : duminică , 180 mc de beton tarnaţi în panouri mari, stilpi electrici pentru zonele calamitate, tuburi, grinzi, chesoane, spalieri etc. Rezultatele acestea ne-au convins că putem trece la turnări mai masive de panouri mari pentru apartamente , de la 120—140 mc pe zi la 150 mc, ne-a spus Marin Tudor, secretarul comitetului de partid. Astfel vom reuşi ca la fiecare două zile să obţinem 1—3 apartamente în plus ; prin aceasta vom contribui la grăbirea construcţiei celor 5 000 de apartamente prevăzute in Hotărirea Comitetului Central al partidului şi a Consiliului de Miniştri. PITEŞTI, întreprinderea „TEJI-TI, LA“. La filatură, ţesători, finisaj, ca peste tot, oamenii au fost prezenţi lingă maşinile lor, dovedindu-se şi cu această ocazie demni de eroismul şi tăria sufletească a celor care, cu preţul unor jertfă)impirestonante, au înfruptat deslăijţuirea apelor Acest , fugiţi îl dovedeşte şi faptul că întreprinderea înregistrează o producţie zilnică cu 8 la sută mai mare decit realizările de acum o lună. Este o urmare atît a aplicării măsurilor tehnico-organizatorice, dar şi a întăririi spiritului de disciplină, exprimat printr-o mai bună folosire a capacităţii de producţie şi eliminării aproape în întregime a lipsurilor nemotivate ■ de la lucru. „Astăzi ca şi in cele, laite zile, ne spune maistrul principal Gheorghe Şerban de la ţesătoria „C, nu avem nici o absenţă şi lucrăm din plin cu toate cele 1 368 de războaie de ţesut“. La sfîrşitul schimbului, textiliştii piteşteni au adăugat la eforturile închinate refacerii economiei naţionale o producţie de 530 000 lei, magazia intreprindeţii îi exchind urcă 9 tone de fire şi 2000 mp .ţesături peste sarcinile obişnuite de plan. CONSTANŢA: zahăr, minereuri şi alte mărfuri încărcate sau descărcate de pe navele româneşti sau străine care se aflau ieri în port. PLOIEŞTI: Cu maximum de potenţial s-a lucrat duminică şi în unităţile economice din judeţul Prahova. Eforturile s-au materializat în realizarea unei produc ii a cărei valoare a depăşit 5 milioane lei, sumă care se adaugă celor aproape 130 000 000 lei-producţie suplimentară—realizată ■ de prahovei şi in primele cinci luni ale anului. In conştiinţă a mii de ieșeni chemarea către locurile de muncă a fost deosebit de puternică. In multe întreprinderi s-a lucrat ca într-o zi normală de lucru. Astfel, la FABRICA DE ANTIBIOTICE, ca să dăm numai un exemplu, pentru a doua oară în decursul lunii mai întregul personal a renunţat la ziua liberă pentru a da cantităţi suplimentare de antibiotice. S-a lucrat cu toate schimburile. „Colectivul nostru şi-a suplimentat de două ori angajamentul iniţial luat la începutul anului , subliniază directorul adjunct Alexandru Pascal. Vom produce peste plan 1500 M.U.I. penicilină şi derivaţi, faţă de 500 M.U.I. cît ne propusesem la început. Situaţia grea prin care trec unele regiuni ale ţării cere un consum sporit de antibiotice şi noi nu precupeţim nici un efort pentru a le fabrica. De altfel numai în decursul acestei luni am produs peste plan aproape 200 000 flat naive penicilină, streptortricină, moldamin, salvocidin şi cloranfenicol. Numai astăzi, de pildă, vom produce medicamente de peste 1 milion lei, care vor fi imediat expediate acolo unde va fi nevoie. PORŢILE DE FIER: Aici se lucrează zi şi noapte fără întrerupere. Constructorii au turnat în corpul barajului cel de al ■ 100 000-lea m.c. de beton. Numai în luna mai, în corpul viitorului stăvilar al Dunării, au fost turnaţi 46 000 mc beton, cu 5 000 în plus faţă de plan şi cu 18 000 mai mult decit in luna aprilie. Angajamentul ferm al muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor de pe şantierul „baraj-, al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, de a turna lunar peste 50 000 mc betoane, pentru a atinge cota finală a barajului pînă la începutul lunii octombrie a.c„ va fi o contribuţie fie; bp.z) la realizarea angajamentului comun al tuturor constructorilor, mentorilor şi instalatorilor, de a pune în producţie pînă la sfîrşitul anului două hidroagregate în loc de unul, cit prevede planul. FOCŞANI: Pe cele 26 265 ha de vie, cit însumează suprafaţa viticolă a judeţului, prima operaţie de stropire a fost în întregime executată. In ultimele zile s-a trecut la efectuarea celui de a! doi-lea stropit. Concomitentitatea desfăşoară în ritm intetisvv, acţiunea de combatere a buruienilor din podgorii, prăşitul fiind executat în proporţie de peste 70 la sută Pentru remedierea stricăciunilor provocate de calamităţi s-a trecut, la evacuarea apei de pe cele 152 ha inundate, la revizuirea spălerilordoborîţi de apă Si.de vînt/Ta rpfacerea drumurilor avariate. Pe suprafeţele unde ploile abundente şi repezi au spălat terenul se administrează îngrăşăminte chimice suplimentare. DUMINICA ..' ’■ S ’V ’ ... ^ ..... . . ■ I ,, . SCHIMB NORMAL i. Această a două duminică constănţeană declarată zi de muncă şi de solidaritate socialistă a reunit la danele portului Constanţa, pe şantiere, in fabrici, uzi- TAQT • ne, .şi pe ogoare, mii de oak» * meni care au făcut o dovadă impresionantă a efortului lor comun Cînd Vin impuls viu întrecerii socialiste, echipele de docheri de la C.N.M. „Navrom“ Constanţa , au manipulat, în această ,zi, peste 50 000 tone de ciment, oţel beton, tuburi, bumbac. Duminică, 31 mai, uzinele „23 August“, secţia montaj locomotive. Numai lucrările prestate de cei 976 salariaţi prezenţi aici in trei schimburi echivalează cu manopera necesară montajului unei locomotive de 1250 cai putere. O producţie aproape dublă faţă de cea realizată în zilele obişnuite de lucru. • .* .: Foto: P. COZIA HOTĂRÂREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare *■ , • • -v . -• -• a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei (Urmare din pag. l-a) ’ • porcii de carne’ livraţi în viu la greutatea de101—115 kg vor fi sporite cu 1,50 lei/kg . La lapte de oaie, se majorează preţul de cumpărare cu 0,30 lei/litru ; — La lapte de vacă, în scopul stimulării producătorilor de a livra cantităţi sporite la fondul de stat, se majorează actualele preţuri de cumpărare pentru laptele livrat de cooperativele agricole de producţie, de membrii acestoraşi producătorii individuali, cu 0,45 lei/litru la cantităţile livrate în perioada 1 noiembrie—30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai—30 octombrie. La întreprinderile agricole de stat se majorează preţurile de livrare cu 0,25 lei/litru in perioada 1 noiembrie—30 aprilie şi cu 0,10 lei/litru în perioada 1 mai— 30 octombrie. 2. — Se vor menţine in continuare sporurile de preţ în vigoare pentru livrarea animalelor în perioada de iarnă şi primăvară. 3. Se va acorda cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producătorilor individuali o primă de 300—500 lei, pentru fiecare junincă la prima fătare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4. — Membrii cooperatori şi producătorii individuali din zonele de deal şi munte vor putea, cumpăra anual,de la stat următoarele cantităţi de porumb: — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1 000 litri lapte ; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează peste 1 000 litri lapte. . . . Pentru tineretul , bovin şi porcii ce se contractează şi livrează statului, producătorii vor primi in continuare cantităţile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. „p — începînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori şi producătorii individuali care contractează şi livrează organizaţiilor socialiste de stat sau cooperatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7 — In vederea sprijinirii acţiunii de dezvoltare asectorului zootehnic, vor fi degrevate de impozite : — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere ; • de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile specifice procesului de producţie în zootehnie ce se livrează, cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8. Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea preţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Preţul cu amănuntul la lapte de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu amănuntul la preparate şi conserve de carne, precum şi la produse lactate. Se vor menţine actualele „preţuri cu amănuntul la sortimentele fie carne de calitatea *a II-a, slănină, untură şi organe cu excepţia , specialităţilor — precum şi la "toate subprodusele rezultate din sacrificarea animalelor. De asemenea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. • 19. — întreprinderilor agricole, de staţii cooperativelor agricole de producţie lerevine sarcina să folosească din plin întreaga frită tehnico-materilă şi resursele de care ele dispun, în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fondul de stat cu mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de Taöto,' lîtîă" şi' oiîă. In acelaşi timp, unităţile socialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel încît să se asigure în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare trebuie să livreze la fondul pieţei cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comerciale cu sortimentele mai ieftine, in proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control permanent asupra respectării stricte, la toate produsele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Ministerul Comerţului Interior, unităţile comerciale vor lica măsuri dis, perfecţionare a desfacerii produselor, de repartizare . judţdie casă spft.. teritoriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimentelor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11. Prevederile prezentei hotărîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Consiliului de Miniștri. ★ . Prin majorarea preţurilor de cumpărare a produselor animaliere prevăzute în aceastăHotărîre, ca şi prin acordarea de" prime, reducerile şi degrevările de impozite, ţărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimentare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vînzare cu amănuntul, potrivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului, în acest an si-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şimajorare a salariilor in toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor pe salarii, s-au asigurat salariaţilor cîştiguri suplimentare de peste 12 miliarde lei anual. • Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a producătorilor agricoli prevăzute în această hotărîre va asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. MUNKA Efortul să rodească înzecit (Urmare din pag. l a) semn ca nimeni, nici un om nu e singur," că.. încordarea unanimă a puterilor ne’va ..scoate deasupra nevoilor. Evident/”oră, speranțelor - nu trebuie confundată cu ora iluziilor. E greu, e încă greu, ne va mai fi o vreme-greu, " pierderile" sînt uriaşe, încă necalculate, și poate că la ora actuală, de nesocotit. Nu vom putea pune la loc într-o zi sau o săptămînă ceea ce s-a distrus cu atîta oarbă furie. Dar cel mai însemnat lucru e altul, derivînd dintr-o decizie ce nu poate fi frîntă sau părăsită : vom reconstrui totul, temeinic şi gospodăreşte şi toate rănile vor fi tămăduite. Pentru ca să realizăm acest program e nevoie, în continuare, de aceeaşi fermitate de care am dat dovadă în ceasurile rele. E nevoie de energie, de cumpăt, de iniţiative inspirate, de un spirit colectiv exemplar, de austeritate şi de economie. Poate că niciodată mai mult ca acum să dăm dovada virtuţilor ce ne-au făcut să biruim nevoile : calm, înţelepciune şi prevedere. Sunt comandamente morale obligatorii la toate eşaloanele. Pretutindeni unde munca n-a fost oprită activitatea e în toi, mai spornică decit înainte. Trebuie insă să avem grijă, fiecare dintre noi, indiferent unde lucrăm, să muncim astfel incit efortul fiecăruia să rodească înzecit. Azi, mai mult decit ieri, mai tare ca oricînd, e obligatorie grija pentru fiecare cui, pentru fiecare șurub, pentru fiecare clipă de muncă ce se cuvine să nu se irosească. Bătălia cu apele nu, se dă numai la cotul Dunării, în dreptul Brăilei, Galaţilor sau la Tulcea. Bătălia cu apele se dă oriunde respiră şi munceşte o fiinţă omenească. Ora speranţelor e o oră de veghe ! RĂSPUNDEM PRIN FAPTE (Urmare din pag. l-agajamentele in întrecere şi alte colective de cimentişti : cei de la fabrica „Temelia“ din Braşov cu încă 4000 tone la ciment, 2000 tone la var, peste 15000 tone piatră spartă ; cei de la fabrica din Medgidia să producă peste plan in lunile acestea 500 metri tuburi din azbociment pentru reţelele de canalizare şi 5000 tone de ciment. Colectivul întreprinderii de prefabricate din beton celular autoelavizat din Doiceşti a hotărit să lucreze in trei schimburi, inclusiv duminica, pentru a produce in plus blocuri de zidărie din beton celular aferente unui număr de circa 200 de apartamente să ajute regiunile sinistrate cu 5 tone oţel-beton diin economiile realizate prin efort propriu. Şi la cele două mari întreprinderi de materiale de construcţii din judeţul Timiş („Ceramica“, Slimbolia şi „Mondial“ Lugoj) muncitorii au hotărit să lucreze în această perioadă un program prelungit cie IOV Brev pe zi. Numai in 5 zile s-au produs peste plan 250 000 blocuri de zidărie uşoară şi cărămizi, 30 000 ţigle ş.a. Angajamentul reînnoit al colectivului fabricii din Lugoj de a devansa sarcinile de plan perttru ultima perioadă a anului, în Trimestrele II şi.'. Iii, va asigura o producţie suplimentară de 500 000 blocuri de zidărie uşoară şi cărămizi, precum şi 150 000 ţigle. In vederea compensării producţiei pierdute ca urmare a inundaţiilor suferite de întreprinderea de gearmuri din Tirnăveni, colectivul Fabricii de geamuri Scăeni-Prahova a luat o iniţiativă lăudabilă, susţinută de comitetul sindicatului , s-a hotărit ca, pînă la reintrarea în producţie a fabricii din Tirnăveni, să preia întreaga sarcină de export ce revenea acesteia şi, in plus, să realizeze peste angajamentul luat in întrecerea socialistă aproape în întregime cantitatea de 208 000 mp geam tras şi laminat, stabilit pe centrala industrială. Aceleaşi sentimente nobile au determinat pe salariaţii din unităţile de construcţii din Capitală să se angajeze ca, prin muncă voluntară să realizeze 15 milioane bucăţi cărămizi, cantitate cu care se vor putea reconstrui peste 1 200 locuinţe individuale. Printr-o folosire mai judicioasă a materialelor şi evitarea risipei, se vor economisi şi pune la dispoziţia judeţelor calamitate peste 2000 mp geamuri, 2 300 mc prefabricate, 075 tone ciment, 9,6 tone cuie, materiale pentru instalaţii ş.a. Este demn deevidenţiat şi iniţiativa multor proiectanţi care s-au angajat să execute voluntar, în timpul liber, proiectele de reconstrucţie a unor clădiri, instalaţii, drumuri etc. In acest sens, la Institutul „Proiect“ Bucureşti se vor efectua peste 20 000 ore, voluntar, la C.S.A.P.C. Cluj — 10 000 ore etc. Fără îndoială, numeroase alte exemple pot completa această imagine sugestivă a întăririi cu care oamenii muncii din ramura noastră înţeleg să-şi aducă aportul la ştergerea urmărilor calamităţii, pentru dezvoltarea neîntreruptă a economiei naţionale. Asemenea fapte permit, intr-o primă evaluare, să se aprecieze că Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, prin depăşirea planului pe trimestrul în curs, va contribui la aprovizionarea suplimentară a judeţelor calamitate cu următoarele materiale, a căror livrare a şi început : 10 000 tone fiment, 8 km tuburi de presiune din azbociment, 200 000 mp materiale hidroizolatoare, 1 000 mc panouri din beton armat, 5 000 mp fîşii prefabricate pentru planşee, 1 000 mc stilpi pentru reţele electrice, 2 500 tone ipsos, elemente de zidărie din beton celular autoclavizat in cantitate echivalentă cu 5 milioane bucăţi cărămizi, peste 200 000 mp geam, 150 tone de obiecte sanitare din porţelan şi alte mari cantităţi de tuburi, cărămizi izolatoare, vată minerală, criblură. Conform măsurilor, aprobate in colegiul ministerului, la unele unităţi care au suferit de pe urma inundaţiilor, ca de exemplu fabricile de produse refractare Dej, geamuri Tirnăveni, cărămizi Satu Mare, Sighişoara, Mureşeni, Tirnăveni, sunt deplasate colective de specialişti din cadrul direcţiilor generale, centralelor industriale, din proiectare şi cercetare, care ajută la repunerea in funcţiune a acestora. In acestezile, membrii Biroului executiv al Comitetului Uniunii se află in întreprinderi, pe şantiere unde, împreună cu, comitetele sindicatelor sprijină efectiv acţiunile ce se întreprind pentru limitarea efectelor negative cauzate de inundaţii, pentru asigurarea unui volum sporit de materiale de construcţii care să compenseze pierderile de producţie înregistrate de unităţile calamitate din ramură, pentru asigurarea punerii în funcţiune la termenele stabilite a obiectivelor de investiţii. Paralel cu aceste preocupări, în colaborare cu organele teritoriale ale U.G.S.R., ei sprijină luarea unor măsuri concrete in cadrul unităţilor, la fiecare etc. de muncă, in vederea valorificării rezervelor existente care să conducă la realizarea şi depăşirea angajamentelor luate la introducerea Unui regim sever de economii la toate categoriile de cheltuieli şi în special lacele materiale (reducerea consumului specific de materii prime şi materiale, combustibil, energie electrică ş.a.), la evitarea cheltuieilor neeconomice"şi şi eliminarea rebuturilor. Munca perseverentă, plină de abnegaţie a sindicatelor, a tuturor salariaţilor din construcţii şi industria materialelor de construcţii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, va da, fără îndoială, roadele aşteptate. Greutăţile şi pagubele provocate de inundaţii trebuie grabnic înlăturate şi făurite alte bunuri care să asigure mersul nostru înainte, realizarea cu succes a mărețului program elaboratde partid de dezvoltare multilaterală a patriei. MEDGIDIA. Cimentiştii au consemnat, la sfîrşitul zilei de duminică ,o nouă victorie pe frontul realizărilor în producţie : încheierea reparaţiilor capitale planificate la moara de ciment nr. 12 şi la cuptorul de clincher nr. 3. BRAŞOV. La uzinele „Tractorul“ şi „Steagul Roşu“, „Rulmentul“ şi „Hidromecanica". Combinatul chimic din Făgăraş şi cel din oraşul Victoria, la Fabrica de ciment „Temelia“,şi la întreprinderea deprefabricate, şi în alte peste 40 de unităţi economice s-a muncit cu eforturi sporite. Intr-o singură zi, întreprinderile din judeţ au realizat o producţie în valoare de peste 10 milioane lei. BĂTĂLIA RECOLTEI . Duminică s-a lucrat din plin şi pe ogoare. După situa iile scadente centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, rezultă că în întreprinderile agricole de stat din suprafaţa de 997 253 hectare,planificată, au fost insămînţate pînă la 31 mai 842 634 adică 84 la sută. Condiţiile deosebit de vitrege existente pînă acum din ţara noastră au stînjenit mult desfăşurarea în bune condiţiuni a lucrărilor agricole. în momentul de faţă, toţi lucrătorii ogoarelor desfăşoară o amplă acţiune, zi şi noapte, fără întrerupere, pentru înlăturarea pagubelor produse de revărsarea apelor, astfel ca fiecare palmă de pămînt să reintre în circuitul agricol. Peste tot se munceşte cu toate mijloacele mecanice, cît şi manuale la reînsămînţarea culturilor. Aşa se face că majoritatea întreprinderilor agricole de stat din întreaga ţară au terminat întreţinerea culturilor prăşitoare din epoca întiia şi o parte din cea de a doua. I.A.S. din judeţele Ialomiţa, Constanţa, Dolj, Buzău, Ilfov, Mehedinţii Vaslui, Brăila sunt mai avansate, în general, însă, această muncă este mult rămasă în urmă. Din totalul de hectare însămînţate în I.A.S. au fost executate lucrările de întreţinere a culturilor din epoca a doua la floarea-soarelui în proporţie de 37 la sută, iar la porumb abia de 6 la sută. Iată de ce este necesar ca în zilele următoare ritmul lucrărilor agricole şi în special al întreţinerii culturilor prăşitoare să se intensifice, folosindu-se din plin fiecare zi şi fiecare oră bună de lucru în cîmp. Mării 2 iunie 1970 „Valenţele puterii umane“ Sub acest titlu, duminică seara a fost prezentat pe micul ecran un film documentar, impresionantă sinteza cinematografică a bătăliei oamenilor cu natura dezlănţuită. Acest film — semnat de Dionisie Şinean şi Traian Ulea — continuă, de fapt, seria unor operative reportaje înregistrate pe peliculă de realizatorii micului ecran în tot intervalul de timp care s-a scurs de la invazia năpăstuitoare a apelor ieșite din albii. Am văzut astfel, săptămînă trecută, un scurt metraj, consacrat luptei îndîrjite cu Dunărea, de-a lungul întregului său curs românesc, acolo unde oamenii apără cu îndîrjire şi eroism aşezările omeneşti, întreprinderi industriale, şantiere, ogoare întinse şi mănoase, printre care şi uriaşa vatră ele pîine din Insula Mare a Brăilei. Am văzut Dejul, şi Tg. Mureşul, şi Mediaşul, şi alte oraşe ale ţării prin care a trecut stihia apelor, în plină campanie de reconstrucţie, de refacere, de vindecare a rănilor lăsate da ape. Am mai văzut un scurt-metraj semnat de Aristide Buhoiu. „Rănile pămîntului", o incursiune pe înaltele platouri ale Vrancei, acolo unde rrelieful se modifică de la o zi la alta, acolo unde falii imense trag în hăul lor case, livezi, vechi aşezări omeneşti. Am văzut uri reportaj dintr-o comună ardeleană distrusă de ape, unde — ca şi în multe alte locuri — oamenii construiesc temelii noi, îşi refac prin muncă dîrză şi susţinută,operativă, aşezările lor, mai frumoase, mai solide ca cele dinaintea inundaţiilor. Ţara întreagă este antrenată într-o bătălie deloc uşoară şi de durată : bătălia reconstrucţiei. „Valenţele puterii umane" cuprinde numeroase şi emoţionante documente ale eroismului şi solidarităţii umane, constituind totodată un omagiu adus demnităţii şi abnegaţiei celor care au ştiut să înfrîngă urgia apelor, să-şi biruie propria durere, pentru a porni uriaşa muncă de reconstrucţie în care este angrenată ţara întreagă. Am ascultat tulburătoarele relatări ale unor martori oculari, despre invazia incredibil de puternică a apelor, despre operaţiunile de salvare. Valenţele puterii umane s-au verificat într-o dramatică şi crîncenă încleştare. Am ascultat gîndurile oamenilor, hotărirea lor, nestrămutată de a depăşi cu fruntea sus, momentele critice. „Va veni vremea cînd totul va fi cum a fost“... „Satul va fi mai frumos"... „Ne refacem locuințele distruse"... Sînt fraze care revin mereu în reportajele televiziunii, rostite de oameni pe care îi vedem in plin efort creator, muncind cu sîrg pentru refacerea distrugerilor. Operatorii şi reporterii televiziunii ne-au înfăţişat multealte aspecte din munca îndîrjită pentru vindecarea rănilor provocate de inundaţii. Reportaje din uzine şi fabrici din cele două „duminici ale muncii“ în care colectivele unor mari întreprinderi au lucrat din plin pentru recuperarea pagubelor pricinuite de calamitate. Reportaje filmate de cineaştii amatori din localităţile lovite de ape. Reportaje filmate de înşişi participanţii la operaţiunile de salvare şi de reconstrucţie. Micul ecran şi-a mobilizat în aceste zile forţele pentru a înfăţişa în plenitudinea semnificaţiilor sale ampla şi solidara bătălie a reconstrucţiei pe care o duce ţara întreagă. CĂLIN CALIMAN