Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-11 / nr. 7329

Pagina a 2-a ICARITE­I După „Anotimpurile Gri­­viţei“, „Lumina de dragoste", „Minus durerea", „Emoţii la trapez", „Ritmuri române „Sonete mute", Editura „E­­minescu“ ne prilejuieşte o nouă intilnire cu poetul Ion Cringuleanu, prin apariţia vo­­lumului „Traversarea nedrep­tăţii". O materie poetică supusă tonului elegiac cu irizări do­­m­oale de cîntec şi vis repre­zintă seducţia melodioasă ca­re invită pe cititor la lectu­ră atentă. Raportat creaţiei poetice anterioare, actualul volum marchează o treaptă în plus spre limpezire şi adin­­cirea expresiei (Un foc lingă fîntină, Puntea). Cartea în­treagă se defineşte ca expre­sia unei sincerităţi lipsită de TSATifUJ Consecvenţa meritorie cu­­ care asigură ponderea princi­pală în repertoriul fiecărei stagiuni dramaturgiei ro­maneşti clasice, interbelice şi mai ales contemporane, con­feră Teatrului „Al. Davilla“ din Piteşti un loc distinct in peisajul vieţii teatrale din ţara noastră. Asumindu-şi răspundere«», de loc uşoară, a prezentării in premieră absolută a piesei „Sam“ de G.M. Zamfirescu, teatrul pi­­teştean işi reafirmă eloc­vent crezul artistic, acela de a oferi publicului — intr-o cit mai elevată ţinută scenică — cele mai reprezentative valori ale creaţiei dramatice autohtone. In această piesă, pe nedrept uitată pină acum, autorul „Domnişoarei Nastasia" şi al lui „Ion Anapoda“ încearcă să întruchipeze, în destinul eroului titular, acea luptă e­­ternă a omului cu viaţa, in multiplele şi complexele sale ipostaze. Existenţa scenică a lui Sam, „un om ca mine, ca ti­ne, ca el“, se consumă intre o primă încercare de sinuci­dere, determinată de discre­panţa dintre iluziile sale tine­reşti şi realitatea societăţii în care trăieşte, urmată de o dorinţă irezistibilă de a în­frunta lumea şi viaţa pentru că — spune el — „vreau să sufăr, să rid, să înving sau să fiu învins“, şi tragica a­­runcare in valuri, din final, unica soluţie, fiindcă — spu­ne tot el — „suferinţa este singurul adevăr, singura via­ţă, singura fericire, singura înălţare“. Căutările lui Sam, oscilaţiile sale între drumul luptei, spre care îl îndeamnă „femeia în roşu“, pe care o cheamă rînd pe rind Maru­­sia, Aura, Klara Uhl sau Ida — sau cel al renunţării, că­tre care îl imbie „femeia in alb“ — Duniasa, Mimi, Hil­da sau Bianca — incapacita­tea sa de a afla cel mai au­tentic răspuns la chinuitoa­rea întrebare despre realiza­rea plenară a individului, în viaţă şi în societate, reflectă pregnant gîndirea profundă a scriitorului, frămîntările dar şi limitele concepţiei sale fi­lozofice. Conştient de dificultatea punerii în scenă a unei ase­menea piese, in aşa fel in­cit spectatorul contemporan să poată desprinde esenţa gindirii şi a intenţiilor lui „Gemy“, regizorul Nae Cos­­mescu s-a străduit — şi a reuşit — să elimine din spec­tacol elementele formale i­­nutile, artificiile exterioare conflictului principal, con­­centrând totul exclusiv pen­tru punerea în valoare a că­utărilor etern umane ale e­­roului şi, implicit, a ideilor învestite de autor cu o forţă larg generalizatoare. A fost susţinut în materializarea cit mai expresivă şi pregnantă a concepţiei sale regizorale de cîţiva interpreţi, care au reuşit să discearnă particula­rităţile caracterologice esen­ţiale ale personajelor ce le-au fost încredinţate. Am reţinut din acest punct de vedere în­deosebi pe Vistrian Roman (Sam), unul din cei mai în­zestraţi actori ai teatrului piteştean, care a izbutit, în cea mai mare parte a acţiu­nilor sale scenice, să tran­smită convingător tragica zbatere a omului în lupta cu viaţa, evoluţia oscilantă şi profilul spiritual contradicto­riu al eroului. Elena Gurgu­lescu (in diferitele întruchi­pări scenice ale „femeii în roşu“) şi Dora Chertes („fe­meia în alb“) au reliefat particularităţile simbolice ale celor două tipuri, fără să reuşească întotdeauna o schiţare mai pregnantă a unor trăsături specifice une­ia sau alteia dintre multiple­le ipostaze în care autorul surprinde pe cele două per­sonaje feminine ale piesei sale. Poate cea mai armoni­oasă şi echilibrată compozi­ţie din întregul spectacol, determinată de intuirea exac­tă a datelor psihice şi a va­lenţelor simbolice ale perso­najului, a realizat-o Dem. Ni­­culescu în rolul bătrînului Yar. In ciuda unor inegalităţi din interpretare sau a unor elemente insuficient adincite şi finisate, această primă re­prezentare a piesei „Sam“ de G.M. Zamfirescu se înscrie ca un eveniment demn de reţinut în viaţa teatrală a ţării. LUCIA BOGDAN „S A­M“ de G.M. ZAMFIRESCU iM. Drumul formaţiilor corale ale amatorilor, spre scenele consacrate pină nu de mult numai profesioniştilor, este astăzi parcurs continuu de tot mai multe colective de artişti amatori. Selecţionarea , exigenţă a vocilor, organiza­rea riguroasă a formaţiilor, prezenţa dirijorilor de înal­tă competenţă în fruntea a­­cestora, ridicarea interpretării la nivelul unei pretenţioase şi minuţioase caligrafii ar­tistice, sunt elemente, ce au concurat la apropierea sen­sibilă a corurilor de amatori de cele profesioniste. Prima sală de concert a ţării — Ateneul Român, — a găzduit recent un concert coral susţinut de cinci for­maţii dintre cele mai repre­zentative pentru mişcarea corală din Capitală : corul sindicatelor Finanţe—bănci, dirijor St. Mureşeanu, corul sindicatelor M.T.Tc., dirijor Zaharia Popescu, corul sin­dicatelor uzinelor ”23 August şi ’’Republica”, dirijor Vasile Dogaru, corul de cameră al sindicatelor sanitare, dirijor dr. Mircea Diaconescu, corul sindicatelor din municipiul Bucureşti, dirijor D.D. Bo­tez, maestru emerit al ar­tei. Dovadă a evoluţiei din ultimul an şi, totodată, pre­misă a realizărilor viitoare, programul concertului a ex­primat posibilităţile reale ale formaţiilor, relevîndu-le meritele incontestabile. Cinci coruri, cinci timbruri, cinci stiluri diferite. Adaptat calită­ţilor specifice fiecărei forma­ţii, repertoriul concertului a fost pe cit de variat, pe atit de expresiv. Corul bărbătesc al sindicatelor Finanţe-bănci, cunoscut prin amplitudinea sf­ sonoră, susţinută de bani de certă valoare, a prezentat cinci lucrări cu o tematică largă — cîntecul de patrie şi partid, cîntecul liric şi pre­lucrarea folclorică. După cîn­­tarea în forţe a acestei pri­me formaţii, a urmat corul feminin al M.T.Tc. Reperto­riul a fost dominat de nota lirică : două prelucrări fol­clorice, două miniaturi cla­sice, cintecul plin de opti­mism „Cintăm a ţării tînă­­ră grădină“ (D.D. Botez) şi elegia „Seara pe deal“ de Vasile Popovici. După pro­gramul tipic constituit din lucrări scrise pentru cor pe Voci egale — corurile reuni­te ale uzinelor „23 August“ şi „Republica“, publicul a avut revelaţia unei deosebite prezenţe artistice — corul de cameră al sindicatelor sani­tare. Echilibrat şi îndrăzneţ, repertoriul formaţiei a adap­tat obişnuite partituri ale­­ge­nului coral in general, unui curat stil cameral : „Pămint al ţării mele“, de Zaharia Popescu, „In temeiul codru­lui“, de D. D. Botez, „Imn bizantin“ de Doru Popovici, „In cinstea marii sărbători“, de Laurenţiu Profeta şi — surpriza ! — un negro spiri­tuals. Concertul a fost înche­iat în mod semnificativ de corul sindicatelor din muni­cipiul Bucureşti. Impunătoa­re ca volum şi, în egala mă­sură, ca valoare, formaţia condusă de profesorul D. D. Botez cuprinde astăzi voci de primă mărime ale căror cali­tăţi tehnice şi artistice fac posibilă abordarea unui re­pertoriu tot mai dificil. Va­rietatea programului a adus în faţa spectatorilor un mo­zaic de lucrări cu tematică, diversă : valsul „Surîs de vară“, de Ion Nicorescu, ală­turi de cintecul de masă „Cinci decenii“, de Th. Bra­­tu, „Sunt ceferist“, de Dumitru Bughici, „Vatră de mindri eroi“, de Gh. Bazavan, pre­lucrarea folclorică „Mă dusei la tîrg la moţi", de Tudor Jarda şi altele. Ţinuta şi prestanţa formaţiei conferite de valoarea autentică a in­terpretării, repertoriul acce­sibil şi plăcut au lăsat audi­toriului o excelentă impresie în finalul acestei prestigioa­se manifestări organizate de Consiliul municipal al sindi­catelor Bucureşti. ALINA POPOVICI Veleităţi de profesionalism Există însă acolo, la Vul­tureştii de Argeş, un în­văţător care a intuit, cum puţini alţii au ştiut s-o facă, inepuizabilul apetit al copi­lăriei de pretutindeni şi din totdeauna pentru joc şi cu­loare. Şi n-a rămas aici. În­văţătorul Ion Mărgescu şi-a zis că sufletul copiilor, pe­­ care el ii învăţase să ţină în mină o carte şi un condei, ar putea fi aşternut în linii şi culoare. Pentru că prea multă candoare se risipea aiurea şi multe vise cu ochii des­chişi se plăsmuiau zadarnic. Din toată cheltuiala de prisos s-ar fi putut înfiripa o lume. Şi lumea, născută din gîndul curat al copiilor, a început să prindă viaţă. Aşa a apărut pictura copiilor din Vultureşti. Presa, radioul şi televiziu­nea, au consemnat faptul, s-au entuziasmat pe rînd sau împreună, cuvintele fru­moase au curs din belşug. Şi poate că rareori ca acum critica de specialitate s-a consumat intr-un consens unanim. Expoziţia „Culori din Vul­tureşti“, deschisă In holul sălii de spectacole a Casei Centrale a Armatei, prile­juieşte vizitatorilor o nouă întilnire cu pictura copiilor din Vultureşti. Mii de stele căzute in flori, buchete de flori aruncate pe boltă, o navă care-şi taie dium­ prin­tre ele urcînd spre lumi ne­cunoscute, o casă prin feres­trele căreia s-or fi uitat co­piii la ninsoarea de-afară, un căţel frate cu „Zdreanţă“, o altă casă, a bunicilor poate, pajiştea pe care s-o-.­ fi zbenguit in zile lungi de vară, unul de la poale cu ve­chea lui tentaţie, un gard despărţind pofta copiilor de livada vecinului şi o cărare care le uneşte, „Prîslea cel voinic şi merele de aur“, un şotron şi nişte volănaşe, „Albă ca zăpada“, braţele deschise ale mamei,­­nişte flori care ar putea fi copii sau nişte copii care ar putea fi flori, o capră care se în­­căpăţînează să aibă tot trei iezi, ala - bala - portocala, şcoala şi cartea de citire, „Fratele meu Puiu“, hai să dăm mină cu mină, soarele sus ca o pară de foc, şi co­drul freamătă alături, şi oameni, mulţi oameni, popu­­lînd un univers al marilor uimiri, al bucuriilor esenţia­le. Semnează, ca la catalog, Bichi Elena (9 ani), Ivaşcu Luminiţa (13 ani) Săndules­­cu Viorel (11 ani,) Păunoiu Viorica (9 ani), Arsenescu Puiţa (13 ani), Diaconescu Lucia (13 ani), Crusanda Du­mitru (13 ani)... MARIN STOIAN La Vultureşti nu s-a intimplat nici o minune HMM De patru secole ne-am o­­bişnuit să socotim „Regele Lear“ printre capodoperele literaturii universale. De pa­tru secole am înconjurat tra­gedia acestui părinte şi rege cu mantia romantică a mitu­lui. Eliberat, însă, de stratifi­cările romantice, Lear cîştigă în profunzime, devine un a­­devărt­ general uman în afa­ra unui timp şi a unui spa­ţiu real. Avînd ca punct de plecare această idee, Kozinţev o pre­lungeşte, îi adaugă sensuri şi rezonanţe noi specifice evu­lui nostru. Tragedia individu­lui devine în filmul lui Ko­zinţev o tragedie socială. Pentru că, declara undeva regizorul, „cu tot caracterul excepţional al destinului său, Lear al lui Shakespeare nu poate fi separat de suferin­ţele celorlalţi, de „marşul du­rerii“ în care intră unii după alţii eroii tragediei, Edgar, „ regele Lear Kent, bătrânul Gloucester“ şi apoi, am adăuga noi, întrea­ga cohortă a dezmoşteniţilor soartei, care, în filmul lui Ko­zinţev, apar la tot pasul, ca un leit-motiv, sau, mai de­grabă, ca o amplificată me­taforă a însăşi tragediei dez­moştenitului rege Lear. Este de fapt singurul punct de e­­chilibru al tragediei. Pentru Kozinţev, Lear în­seamnă degringolada uluitoa­re a omului în animal, în bestie instinctuală. Fără să urmărească însă pas cu pas, această involuţie, prezentîn­­du-ne-o ca pe o axiomă, ca pe un dat ce derivă firesc din context. Kozinţev simpli­fică la maximum datele par­titurii shakespeariene. Lipsit de frămîntare interioară, de măreţie, redus la condiţia u­­nui om simplu, surprins de asprimea vieţii, Lear este plat, palid, fără relief. Ne­bunia lui , provocată de în­ţelegerea bruscă, dureroasă a adevărului, nu mai are o ex­­plicaţie plauzibilă. Nu mai este momentul paroxistic al tragediei. Centrul de greutate se deplasează pe tragedia co­lectivă „a unei civilizaţii ce merge spre pieire“. Sigur că ne îndepărtăm substanţial de tragedia propusă de Shakes­peare, dar trebuie să vedem, să înţelegem şi să judecăm filmul dintr-o altă perspecti­vă — aceea a omului contem­poran chemat să valorifice, să actualizeze şi să-şi apro­pie adevărul general uman. In acest sens filmul lui Ko­zinţev este o viziune origina­lă, îndrăzneaţă, discutabilii din punct de vedere al au­tenticităţii transpunerii, dar, emoţionantă. Contribuie, de­sigur, la susţinerea ei inter­pretarea lui Iuri Iarvel, ima­ginea sculpturală a lui Ionas Griţius şi muzica lui Dimitrie Şostakovici, ce se substituie tăieturilor operate în versul shakespearian. L. PLUTAŞU Meditaţii pe o temă dată’) „Traversarea nedreptăţii“ ostentaţie şi pedanterie. Ten­taţia picturală a imaginii do­­bindeşte uneori o francheţe şi candoare deosebită ca în poemul „Ninge frumos“ : Prin fîntîni şi peste lume / Ninge / E un potop alb / E o rătăci­re / In alb / Acum ai putea veni / Cîntecele abia pot fi auzite / Griul bubuie în ară­tură, are visul facerii / Am putea dansa pe vîrfuri / Pe suflete, pe gene, pe clipe / Am putea fi albi / Atit de sfint ninge. O componentă a poeziei lui Ion Cringuleanu o reprezin­tă insă meditaţia gravă asu­pra existenţei, iar ca un re­flex al acestei atitudini, frag­mentele de viaţă care le transpun afirmă o stare de încredere, de aprigă tensiune interioară. Spirit reflexiv, poetul refuză explozia spon­taneităţii, selectează şi ordo­nează impresiile, le pătrunde sensul lor intim şi apoi le transpune cu un patos ca­pabil să reliefeze ineditul, farmecul unic al momentu­lui poetic. In citeva poeme, versul primeşte intonaţii dra­matice dominate de o auten­tică incandescenţă a dorului, a luminii, căutindu-se pe si­ne. Atmosfera imprimată aici, necesitatea organică a poetu­lui de a îmbrăţişa spaţii largi, mereu altele, împlinind astfel o chemare predestinată a unui temperament nostal­gic, se traduce printr-un pa­tetism cald al etalării senti­mentelor și crezului poetic, fără nimic ostentativ sau gra­tuit sonor. Înzestrat cu o ra­ră sensibilitate în sesizarea pulsului maselor de oameni, în toate stările materiei, în toate elementele vieţii, poe­tul Ion Cringuleanu nu caută in acest volum reflexia per­sonalităţii sale, ci o impune categoric. Descinzind în me­diul înconjurător, in lucruri, poetul acordă acestora sen­suri şi semnificaţii majore, privindu-le prin acţiunea u­­mană asupra lor. Cu „Traversarea nedreptă­ţii“, Ion Cringuleanu dovedeş­te o pătrundere adâncă în ex­perienţa stărilor sufleteşti, o înţelegere poetică a forme­lor de manifestare, a feno­menelor, a ideilor, a senti­mentelor. I. VIDRIGHIN MUNKA BĂRĂGANUL­­­IN PRAGUL SECERIŞULUI... ...dar planul de acţiune nu concordă încă cu perioada optimă de recoltare • „INIMA“ BĂRĂGANULUI A DEVE­NIT AURIE •PESTE 1 500 DE MAŞINI ŞI UTILAJE AŞTEAPTĂ DECLANŞA­REA „ATACULUI“ LA RECOLTAT • ÎN GENERAL PREGĂTIRILE SUNT TERMINATE, DAR DE CE NU ÎN TO­TALITATE ? • FUNCȚIONAREA LA ÎNTREAGA CAPACITATE ESTE SOLU­ȚIA DE BAZĂ ÎN REALIZAREA VI­TEZEI OPTIME LA RECOLTAT • MECANIZATORI, NU UITAŢI CĂ ÎN LUNA IUNIE ZIUA ARE 16 ORE ! Nesfîrşitele cîmpii cu grîu, orz, ovăz ale Bărăganului au dat in pîrgă, semn că în scurt timp va incepe seceri­şul. Pentru ca această im­portantă şi plăcută lucrare a culesului să se desfăşoare la timpul optim, evitindu-se astfel pierderi de recoltă prin scuturare, Ministerul A­­griculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi A­­pelor a stabilit ca repararea tuturor maşinilor şi utilajelor necesare perioadei respecti­ve să fie terminată pină la 10 iunie în toate judeţele din sudul ţării. Cu o zi îna­inte, adică pe 9 iunie, ne-am deplasat in judeţul Ialomiţa şi, după ce am avut o con­vorbire pe această temă cu ing Gheorghe Pescaru, di­rectorul întreprinderii de me­canizare a agriculturii, am pornit prin mai multe uni­tăţi să vedem care este rea­litatea. Peste tot pe unde am poposit, la staţiunile Bog­dana, Cuza Vodă, Roşeţ, An­­drăşeşti, Feteşti, Slobozia, am constatat cu satisfacţie că reparaţiile la maşinile şi uti­lajele necesare recoltatului păioaselor, erau terminate de mult, acestea fiind de acum repartizate pe secţii. Tre­buie să arătăm insă că în atelierele S.M.A. Ciocăneşti, Ialomiţa, Lehliu am mai gă­sit maşini şi utilaje încă de­montate. Din discuţiile avute cu unii mecanici agricoli, ne-am dat seama că rămî­­nerea în urmă se datoreşte faptului că aici nu a existat suficientă preocupare în or­ganizarea muncii pentru exe­cutarea reparaţiilor la toate maşinile şi utilajele din do­tare. Este cazul ca şi unită­ţile amintite să recupereze cit mai urgent rămînerea în urmă, astfel că nici o com­bină şi maşină de balotat să nu fie indisponibilă la recol­tat. Precizarea noastră se im­pune in ciuda faptului că, in judeţul Ialomiţa, situaţia se prezintă destul de bine. Din cele­­ 039 combine C 1 şi C 3, 87 combine autopropulsate, 183 prese de balotat P.M. F-5, 95 prese P.P.F. de mare productivitate, 281 cositori şi 56 greble de cit dispune anul acesta întreprinderea de me­canizare, pentru recoltarea culturilor cerealiere şi a cul­turilor furajere, peste 95 la sută sunt gata de intrat în lan. Această forţă , care, la prima vedere, pare destul de impunătoare faţă de supra­faţa mare din inima Bărăga­nului cultivată cu cereale pă­­ioase, precum şi de produc­ţiile ridicate ce se evaluează în lan­ţ trebuie să fie în aşa fel organizată ca în cel mult 12 zile recoltarea să fie terminată pe întreaga supra­faţă. Ori cu o încărcătură planificaă pe fiecare com­bină echivalentă cu C 1 de nu­ ■ mai 66 hectare, aceasta în­seamnă că recoltatul în ju­deţul Ialomiţa va fi termi­nat in aproape o lună de zile, ceea ce nu este admis. Iată de ce este absolut ne­cesar ca Direcţia generală agricolă împreună cu con­ducerea întreprinderii jude­ţene de mecanizare, să re­examineze viteza de lucru zilnică stabilită pentru fie­care combină, astfel incit maşinile să lucreze la capa­citatea maximă. De aceea, credem că sunt posibilităţi certe ca în loc de 3 hectare pe combină — chiar dacă starea culturii nu permite să fie folosită toată lăţimea de lucru — să se prevadă 5—6 hectare. Bineînţeles că pen­tru aceasta fiecare agregat trebuie să lucreze întreaga zi-lumină, în condiţii perfec­te de funcţionare. Şi suntem­ convinşi că se va realiza a­­cest lucru, deoarece măsura luată de către comitetele de direcţie şi comitetele sindica­telor din staţiunile de me­canizare a agriculturii de a asigura un număr corespun­zător de mecanizatori pen­tru schimbul doi, va fi de bun augur. De altfel, în ve­derea funcţionării în bune condiţii a maşinilor şi utila­jelor la recoltat, actualele ac­ţiuni de verificare a combi­nelor prin comisii de supra­­recepţii, precum şi inventa­rierea tuturor pieselor de schimburi de la reperele su­puse unui grad ridicat de uzură in timpul lucrului, vor fi de un real folos. Toate acţiunile întreprinse trebuie să fie completate cu o mai judicioasă organizare a acţiunii de reparaţii acci­dentale, astfel incit in nici o secţie de mecanizare din cele 24 de staţiuni, să nu lipsească un atelier mobil bine utilat. Avem certitudinea că aces­te măsuri la care, fireşte, se vor adăuga hărnicia şi pri­ceperea fiecărui mecanizator, vor asigura un plus de efi­ciență muncii pentru strîn­­gerea, fără pierderi a în­tregii recolte. MIRCEA NOVAC M­O­M­E­N­T­O .........................■ ■■■........... ■■■....................—............. VINERI — 11 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualităţi 10.30 Fonoteca pentru copii 11.05 Din cîntecele popoarelor 11.15 Consultație juridică 12 30 întilnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14.44 Cîntece din folclorul păs­toresc 15.00 Buletin de știri 15.05 Revista economică 16 00 Radiojurnal 16 15 Din melodiile fanfarei 17.30 Concert de muzică populară 20.05 Zece melodii preferate 21.00 Bijuterii muzicale 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 22 55 Moment poetic 24.00 Buletin de știri 0,03—6,00 Estrada nocturnă PROGRAMUL II 6 00—8 10 Program muzical de di­mineaţă 7 00 Radiojurnal 12.03 Avanpremieră cotidiană 12.15 Caruselul succeselor — mu­zică uşoară 13.00 Radiojurnal 13.15 Concert de prînz 15.00 Şlagăre de Temistocle Popa 15.20 Cîntece populare 16 00 Radiojurnal 16.15 Pe Valea Prahovei — muzică uşoară 16 55 Sfajul medicului 17.05 Varietăţi folclorice 19,50 Noapte bună, copii. 23,00 Buletin de ştiri 013 Concert pentru orchestră de Witold Lutoslavski 0,55—1,00 Buletin de ştiri SIMBATA 12 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 9.30 Mioriţa 10 00 Buletin de ştiri 11.05 Pe teme folclorice — muzică uşoară 12 30 întilnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană 13.30 Radiodivertisment muzical 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier 17.00 Ştiinţă tehnică, fantezie 17.30 Album folcloric 20.45 La hanul melodiilor 22.00 Radiojurnal 0,03—6.00 Estrada nocturnă PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de di­mineaţă 7.00 Radiojurnal 9.00 Cîntă corul de copii al Ra­­dioteleviziunii 9.35 Selecţiuni din opereta Tim­pul chitarelor" de Lopez 10.50 Cîntece şi jocuri populare 12.03 Avanpremieră cotidiană 13.00 Radiojurnal 14.00 Buletin de ştiri 15.05 Melodii de neuitat de Ion vasilescu 15.20 Muzică populară 16 00 Radiojurnal 16.15 Cîntece de nuntă 17.30 Teatru serial „Zodia Cance­rului" de M. Sadoveanu (Seria Vl-a) 17.50 Muzică ușoară 19 40 Jocuri populare 22 00 Romanțe 23.00 Buletin de știri „cupa DAVIS". Semifinalele zonei europene, grupa B. România - Iugoslavia Cel de-al treilea pas spre „salatieră“4 în avanpremiera „Nimic nu ne îndreptăţeş­te să fim neliniştiţi in pri­vinţa lui Ilie Năstase“, ne-a asigurat ieri doctorul lotu­lui. Ion Ştefan, aflat pe cen­tralul de la Progresul, în timp ce pe teren campionul nostru susţinea un antrena­ment „dur“ în compania lui Sever Dron, interlocutorul nostru a continuat să ne dea amănunte despre expecientul său. Ilie Năstase a coborît luni din avion încă afectat de viroza căilor respiratorii şi unele complicaţii, pe care le-a avut de înfruntat zece zile, în timpul internaţionale­lor de la Roland Garros. Dar nu atit maladia in sine a fost îngrijorătoare, ci starea de epuizare, provocată de dureri, medicamentaţie,­­alimentaţia redusă prin lipsa de apetit, toate suportate în regim de efort maxim competiţional. Acum însă Iliuţă este de­plin restabilit. Ne-a confir­­mat-o nu numai doctorul Ion Ştefan, ci şi întreaga lui com­portare pe parcursul celor 40 de minute de antrenament. S-a deplasat cu repeziciune, serviciul, voleul şi stop-vo­­leul au avut adresă şi efica­citate. Dar să-i dăm cuvîn­­tul celui în cauză, care du­pă antrenament a venit în tribună. „Mi-am recăpătat nu nu­mai «apetitul» alimentar, ci şi pe cel pentru tenis...“ După discuţia purtată în jurul Roland Garros-ului, pe care „îl va cîştiga cu cer­titudine la anu’“, Iliuţă ne-a vorbit cu mult optimism des­pre meciul cu Iugoslavia, care se va desfăşura pe „Progresul“ cu începere de azi, timp de trei zile, fără să ascundă însă dificultatea lui. Aci a intervenit în discuţie şi Ion Ţiriac, venit între timp de la vestiar. Cu mul­tă competenţă, dovedind în­că o dată marele său talent de comentator, a subliniat, la rindul său, dificultăţile in­­tîlnirii pe care a numi­t-o una dintre cele mai gre­le pe care le-am avea de în­fruntat în eventualitatea cind am ajunge în Challenge Round. Atuul nostru, a ur­mat Ţiriac, a fost că in ul­timul timp ne-am putut pre­zenta în Cupa Davis cu o echipă formată din jucători de mari competiţii, de valoa­re apropiată. La ora actuală iugoslavii au o echipă cu a­­celeaşi caracteristici ca şi ale formaţiei noastre, fiind mai puternică decât aceea de anul trecut care ne-a elimi­nat în deplasare, în condiţii, e drept, vitrege... Dacă la Maribor jucătorul nr. 1 al oaspeţilor noştri, Franulo­­vici, a fost secondat de Spear, jucător bun, dar atit, de astă dată el va avea ală­turi pe Iovanovici reintro­dus după o absenţă de cîţiva ani, jucător cu lovituri deo­sebit de puternice, cu o mare experienţă competiţională, care în ultimul timp a cules multe rezultate meritorii. In ceea ce priveşte şan­sele echipei noastre în pro­iecţia tragerii la sorţi a me­ciurilor (după noi avanta­joasă), precum şi a posibili­tăţilor de a obţine în prima zi un 2-0, Ion Ţiriac a ur­mat cu multă abilitate : „In ultimii ani am cîştigat toate întîlnirile cu Iovano­vici, iar în palmaresul întîl­­nirilor Năstase­ Franulovici, românul are o netă supre­maţie. Dar, există un „dar“, deşi credem cu tărie în re­vanşă, deci în victoria echi­pei noastre“. Asociindu-ne părerii lui Ţiriac, socotim că suntem­ în asentimentul cititorilor noş­tri dacă încheiem articolul de faţă cu urarea : „Succes în cel de-al treilea pas spre «Salatieră» !“. In urma tragerii la sorţi, programul celor trei zile de întreceri se prezintă astfel : Azi (14,30) : Ilie Năstase— Zeliko Franulovici ; Ion Ţiriac—Bora Iovanovici. Sîmbătă (15,15) : meciul de dublu. Duminică (14,30) : Ion Ţiriac—Zeliko Franulovici ; Ilie Năstase—Bora Iovano­vici. S-a stabilit că meciurile urmează să fie întrerupte din pricina întunericului la ora 19,30. PAUL CERNESCU Din toate sporturile în cadrul Campionatului european de fotbal s-au dis­put­at trei noi întîlniri. Cu un rezultat surprinză­tor s-a încheiat partida de la Copenhaga, unde selecţiona­ta Danemarcei a reuşit 35 învingă cu scorul de 1-0 reprezentativa Scoţiei. La Oslo, echipa Bulgariei a întrecut cu scorul de 4—1 formaţia Norvegiei. Selecţionata Suediei a ter­minat la egalitate : 0—0 pe teren propriu cu echipa Ita­liei. La­ Rijeka s-au întîlnit se­lecţionatele Iugoslaviei şi Ir­landei intr-un meci contînd pentru preliminariile turneu­lui olimpic de fotbal. Fotba­liştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2—0. In cadrul aceleiaşi competiţii, la Atena, echipa Poloniei a dis­pus cu scorul de 1—0 de formaţia Greciei. PRAGA. — In cadrul con­cursului internaţional atletic desfăşurat la Bratislava, spor­tivul român Constantin Cir­­stea a cîştigat proba de să­ritură în înălţime cu rezul­tatul de 2,02 m. AMSTERDAM. — Celebrul fotbalist olandez Johan Cruyff, component al echipei Ajax Amsterdam (recenta cîştigătoare a „Cupei cam­pionilor europeni”), a cerut să fie inclus pe lista de trans­feruri a clubului său. Se cre­de că prin această cerere Cruyff încearcă să exercite presiuni asupra conducerii clubului Ajax pentru a ob­ţine o revizuire a contractu­lui său. BUDAPESTA.­­ Turneul internaţional feminin de şah „Memorialul Kato Haman“ a continuat la Balatonszeplak cu disputarea partidelor din runda a 9-a. Maestra româncă Marga­reta Perevoznic (cu piesele negre) a cîștigat la Heem­­skerk. In clasament conduce Ve­­rpezi (Ungaria) cu 6,5 punc­te, urmată de Perevoznic (România) — 6 puncte, Po­­gorevici (România), Bilek (Ungaria), Porubski (Unga­ria) — cu cite 5,5 puncte fie­care etc. PARIS. — Pugilistul fran­cez Jean Claude Bouttier este noul campion european la ca­tegoria mijlocie. In meciul disputat la Paris în prezen­ţa a 12 000 de spectatori, Bouttier l-a invins net la puncte pe deţinătorul titlului, boxerul italian Carlo Du­ran. VARŞOVIA. — Cu prilejul unui concurs atletic interna­ţional desfăşurat la Varşovia, sportivul polonez Wladis­­law Nikiciuk a cîştigat pro­ba de aruncarea suliţei cu rezultatul de 81,14 m. VINERI — 11 IUNIE 1971 14.30 Deschiderea emisiunii 18.50 Lumea copiilor 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. • Sport 20.10 Reflector 20.25 Panoramic ştiinţific 21.10 Film artistic : Oglinda cu două feţe. Producţie a stu­diourilor franceze 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA — 12 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 15.30 Deschiderea emisiunii. Te­nis de cîmp : România— Iugoslavia 17.30 Emisiune în limba ger­mană 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. • Sport 20.10 Tele-enciclopedia 21.00 Film serial : INCORUP­TIBILII 21.50 în direct : Cursa automo­bilistică de 24 de ore de la Le Mans 22.05 Portativ internaţional 22.50 Muzică de petrecere şi romanţe 23.10 Telejurnalul de noapte Cu prilejul „Zilei miliţiei“ O INTERESANTĂ MANIFESTARE CULTURAL-SPORTIVA Duminică, 13 iunie a.c. orele 10, va avea loc pe sta­dionul „Dinamo“, din şo­seaua Ştefan cel Mare, o manifestare cultural-spor­­tivă, organizată cu prilejul „ZILEI MILIŢIEI“. Programul va cuprinde de­monstraţii aplicative, de ur­mărire şi prindere a infrac­torilor cu ajutorul cîinilor, concursuri acrobatice de con­ducere a motocicletelor, de­monstraţii de călărie, exer­ciţii pe teme miliţieneşti executate de către pionieri, precum şi demonstraţii de karate, judo, şi auto-apă­­rare. Intrarea liberă • HELLO DOLLY — PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20 • 100 DE DOLARI PENTRU SERIF — SCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30. FESTIVAL — 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30. • REGELE LEAR — CAPITOL — 14,15; 17, 20 • APA CA UN BIVOL NEGRU — CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,15; 20,30. • ȘI CAII SE ÎMPUSCA, NU-I ASA ? - FEROVIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30. - MODERN - 9; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 ; 20 - CAPI­TOL — 9,15 ; 11,45 • BATALIA DE PE NERETVA — GRIVITA — 9; 12,30; 16; 19,30 — AURORA — 9; 12,30; 16; 19,30 — FLAMURA - 9; 12,30; 16; 19,30 • FACEREA LUMII — BUCEGI — 15,30; 18; 20,30 — FLOREAS­­CA — 15,30; 18,15; 20,30 • VULPILE ȘI ȘORICEII - TIMPURI NOI - 9—20,15 în continuare • PRINTRE COLINELE VERZI — VIITORUL — 15,45; 18; 20,15 • O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI - EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30 — MIORIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30 — TOMIS — 9; 12,30; 16 - LUCEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30 • DA­I ÎNAINTE COWBOY -MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 — BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 13; 18,15; 20,30 - FAVORIT - 9,15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30 — • 7 — MOȘILOR — 15,30; 18; 20,30 • ELEFANTUL SLOWLY — VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 • BUTCH CASSIDY SI SUN­DANCE KID - LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 — PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15 • CLANUL SICILIENILOR — ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE PO­POARE - 15,30; 17,45; 20 • B.D. INTRA IN ACTIUNE - DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • DOMICILIUL CONJUGAL — BUZESTI - 15,30; 18 - ARTA — 15,30; 18 • CEI TREI CARE AU SPE­RIAT VESTUL — DACIA — 8,45—20 în continuare. • PREȚUL PUTERII - UNI­REA — 15,30; 18; 20,15 • SERATA - LIRA — 15,30; 18 • HAIDUCII LUI SAPTECAI, ZESTREA DOMNITEI RALU — MUNCA — 15, 19 • MIHAI VITEAZUL - COS­MOS — 15—19 • CAZUL C.L. — FLACARA — 15,30; 18; 20,15 • 100 DE CARABINE - DRU­MUL SĂRII - 15,30; 17,45; 20 • EU. FRANCISC SKORINA - FERENTARI — 15,30; 17,45; 20 • SUNETUL MUZICII — GIU­­LEȘTI - 15,30; 19 — VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45 • PE COMETA — PACEA — 16, 18, 20 • TRANDAFIRI ROŞII PEN­TRU ANGELICA - CRÎNGAŞI — 15,30; 18; 20,15 • VAGABONDUL — POPULAR — 10; 15,30; 19 • LOS TARANTOS — VITÁN — 15,30; 19 • DE ȘAPTE ORI ȘAPTE - RAHOVA — 15,30; 18, 20,15 Vineri 11 iunie 7977 PRONOSTICUL ZIARULUI NOSTRU pentru concursul Pronosport nr. 24 Etapa din 13 iunie 1971 Dinamo Bucureşti — „U“ Craiova 1 C.F.R. Cluj — Steagul roşu 1 Petrolul — Steaua IX Farul — U.T. Arad 1 C.F.R. Timişoara — „V“ Cluj 1X2 F.C. Argeş — Rapid IX S.C. Bacău — Politehnica Iaşi 1 Metrom — Sp. Studenţesc 1 2 S.N. Olteniţa — Portul I Dunărea Giurgiu — Metalul Tîrg. 1 C.F.R. Arad — Minerul Baia Mare 1 Gloria Bistriţa — Olimpia Oradea IX C.S.M. Reşiţa — Minerul Anina 1

Next