Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)
1971-06-11 / nr. 7329
Pagina a 2-a ICARITEI După „Anotimpurile Griviţei“, „Lumina de dragoste", „Minus durerea", „Emoţii la trapez", „Ritmuri române „Sonete mute", Editura „Eminescu“ ne prilejuieşte o nouă intilnire cu poetul Ion Cringuleanu, prin apariţia volumului „Traversarea nedreptăţii". O materie poetică supusă tonului elegiac cu irizări domoale de cîntec şi vis reprezintă seducţia melodioasă care invită pe cititor la lectură atentă. Raportat creaţiei poetice anterioare, actualul volum marchează o treaptă în plus spre limpezire şi adincirea expresiei (Un foc lingă fîntină, Puntea). Cartea întreagă se defineşte ca expresia unei sincerităţi lipsită de TSATifUJ Consecvenţa meritorie cu care asigură ponderea principală în repertoriul fiecărei stagiuni dramaturgiei romaneşti clasice, interbelice şi mai ales contemporane, conferă Teatrului „Al. Davilla“ din Piteşti un loc distinct in peisajul vieţii teatrale din ţara noastră. Asumindu-şi răspundere«», de loc uşoară, a prezentării in premieră absolută a piesei „Sam“ de G.M. Zamfirescu, teatrul piteştean işi reafirmă elocvent crezul artistic, acela de a oferi publicului — intr-o cit mai elevată ţinută scenică — cele mai reprezentative valori ale creaţiei dramatice autohtone. In această piesă, pe nedrept uitată pină acum, autorul „Domnişoarei Nastasia" şi al lui „Ion Anapoda“ încearcă să întruchipeze, în destinul eroului titular, acea luptă eternă a omului cu viaţa, in multiplele şi complexele sale ipostaze. Existenţa scenică a lui Sam, „un om ca mine, ca tine, ca el“, se consumă intre o primă încercare de sinucidere, determinată de discrepanţa dintre iluziile sale tinereşti şi realitatea societăţii în care trăieşte, urmată de o dorinţă irezistibilă de a înfrunta lumea şi viaţa pentru că — spune el — „vreau să sufăr, să rid, să înving sau să fiu învins“, şi tragica aruncare in valuri, din final, unica soluţie, fiindcă — spune tot el — „suferinţa este singurul adevăr, singura viaţă, singura fericire, singura înălţare“. Căutările lui Sam, oscilaţiile sale între drumul luptei, spre care îl îndeamnă „femeia în roşu“, pe care o cheamă rînd pe rind Marusia, Aura, Klara Uhl sau Ida — sau cel al renunţării, către care îl imbie „femeia in alb“ — Duniasa, Mimi, Hilda sau Bianca — incapacitatea sa de a afla cel mai autentic răspuns la chinuitoarea întrebare despre realizarea plenară a individului, în viaţă şi în societate, reflectă pregnant gîndirea profundă a scriitorului, frămîntările dar şi limitele concepţiei sale filozofice. Conştient de dificultatea punerii în scenă a unei asemenea piese, in aşa fel incit spectatorul contemporan să poată desprinde esenţa gindirii şi a intenţiilor lui „Gemy“, regizorul Nae Cosmescu s-a străduit — şi a reuşit — să elimine din spectacol elementele formale inutile, artificiile exterioare conflictului principal, concentrând totul exclusiv pentru punerea în valoare a căutărilor etern umane ale eroului şi, implicit, a ideilor învestite de autor cu o forţă larg generalizatoare. A fost susţinut în materializarea cit mai expresivă şi pregnantă a concepţiei sale regizorale de cîţiva interpreţi, care au reuşit să discearnă particularităţile caracterologice esenţiale ale personajelor ce le-au fost încredinţate. Am reţinut din acest punct de vedere îndeosebi pe Vistrian Roman (Sam), unul din cei mai înzestraţi actori ai teatrului piteştean, care a izbutit, în cea mai mare parte a acţiunilor sale scenice, să transmită convingător tragica zbatere a omului în lupta cu viaţa, evoluţia oscilantă şi profilul spiritual contradictoriu al eroului. Elena Gurgulescu (in diferitele întruchipări scenice ale „femeii în roşu“) şi Dora Chertes („femeia în alb“) au reliefat particularităţile simbolice ale celor două tipuri, fără să reuşească întotdeauna o schiţare mai pregnantă a unor trăsături specifice uneia sau alteia dintre multiplele ipostaze în care autorul surprinde pe cele două personaje feminine ale piesei sale. Poate cea mai armonioasă şi echilibrată compoziţie din întregul spectacol, determinată de intuirea exactă a datelor psihice şi a valenţelor simbolice ale personajului, a realizat-o Dem. Niculescu în rolul bătrînului Yar. In ciuda unor inegalităţi din interpretare sau a unor elemente insuficient adincite şi finisate, această primă reprezentare a piesei „Sam“ de G.M. Zamfirescu se înscrie ca un eveniment demn de reţinut în viaţa teatrală a ţării. LUCIA BOGDAN „S AM“ de G.M. ZAMFIRESCU iM. Drumul formaţiilor corale ale amatorilor, spre scenele consacrate pină nu de mult numai profesioniştilor, este astăzi parcurs continuu de tot mai multe colective de artişti amatori. Selecţionarea , exigenţă a vocilor, organizarea riguroasă a formaţiilor, prezenţa dirijorilor de înaltă competenţă în fruntea acestora, ridicarea interpretării la nivelul unei pretenţioase şi minuţioase caligrafii artistice, sunt elemente, ce au concurat la apropierea sensibilă a corurilor de amatori de cele profesioniste. Prima sală de concert a ţării — Ateneul Român, — a găzduit recent un concert coral susţinut de cinci formaţii dintre cele mai reprezentative pentru mişcarea corală din Capitală : corul sindicatelor Finanţe—bănci, dirijor St. Mureşeanu, corul sindicatelor M.T.Tc., dirijor Zaharia Popescu, corul sindicatelor uzinelor ”23 August şi ’’Republica”, dirijor Vasile Dogaru, corul de cameră al sindicatelor sanitare, dirijor dr. Mircea Diaconescu, corul sindicatelor din municipiul Bucureşti, dirijor D.D. Botez, maestru emerit al artei. Dovadă a evoluţiei din ultimul an şi, totodată, premisă a realizărilor viitoare, programul concertului a exprimat posibilităţile reale ale formaţiilor, relevîndu-le meritele incontestabile. Cinci coruri, cinci timbruri, cinci stiluri diferite. Adaptat calităţilor specifice fiecărei formaţii, repertoriul concertului a fost pe cit de variat, pe atit de expresiv. Corul bărbătesc al sindicatelor Finanţe-bănci, cunoscut prin amplitudinea sf sonoră, susţinută de bani de certă valoare, a prezentat cinci lucrări cu o tematică largă — cîntecul de patrie şi partid, cîntecul liric şi prelucrarea folclorică. După cîntarea în forţe a acestei prime formaţii, a urmat corul feminin al M.T.Tc. Repertoriul a fost dominat de nota lirică : două prelucrări folclorice, două miniaturi clasice, cintecul plin de optimism „Cintăm a ţării tînără grădină“ (D.D. Botez) şi elegia „Seara pe deal“ de Vasile Popovici. După programul tipic constituit din lucrări scrise pentru cor pe Voci egale — corurile reunite ale uzinelor „23 August“ şi „Republica“, publicul a avut revelaţia unei deosebite prezenţe artistice — corul de cameră al sindicatelor sanitare. Echilibrat şi îndrăzneţ, repertoriul formaţiei a adaptat obişnuite partituri alegenului coral in general, unui curat stil cameral : „Pămint al ţării mele“, de Zaharia Popescu, „In temeiul codrului“, de D. D. Botez, „Imn bizantin“ de Doru Popovici, „In cinstea marii sărbători“, de Laurenţiu Profeta şi — surpriza ! — un negro spirituals. Concertul a fost încheiat în mod semnificativ de corul sindicatelor din municipiul Bucureşti. Impunătoare ca volum şi, în egala măsură, ca valoare, formaţia condusă de profesorul D. D. Botez cuprinde astăzi voci de primă mărime ale căror calităţi tehnice şi artistice fac posibilă abordarea unui repertoriu tot mai dificil. Varietatea programului a adus în faţa spectatorilor un mozaic de lucrări cu tematică, diversă : valsul „Surîs de vară“, de Ion Nicorescu, alături de cintecul de masă „Cinci decenii“, de Th. Bratu, „Sunt ceferist“, de Dumitru Bughici, „Vatră de mindri eroi“, de Gh. Bazavan, prelucrarea folclorică „Mă dusei la tîrg la moţi", de Tudor Jarda şi altele. Ţinuta şi prestanţa formaţiei conferite de valoarea autentică a interpretării, repertoriul accesibil şi plăcut au lăsat auditoriului o excelentă impresie în finalul acestei prestigioase manifestări organizate de Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti. ALINA POPOVICI Veleităţi de profesionalism Există însă acolo, la Vultureştii de Argeş, un învăţător care a intuit, cum puţini alţii au ştiut s-o facă, inepuizabilul apetit al copilăriei de pretutindeni şi din totdeauna pentru joc şi culoare. Şi n-a rămas aici. Învăţătorul Ion Mărgescu şi-a zis că sufletul copiilor, pe care el ii învăţase să ţină în mină o carte şi un condei, ar putea fi aşternut în linii şi culoare. Pentru că prea multă candoare se risipea aiurea şi multe vise cu ochii deschişi se plăsmuiau zadarnic. Din toată cheltuiala de prisos s-ar fi putut înfiripa o lume. Şi lumea, născută din gîndul curat al copiilor, a început să prindă viaţă. Aşa a apărut pictura copiilor din Vultureşti. Presa, radioul şi televiziunea, au consemnat faptul, s-au entuziasmat pe rînd sau împreună, cuvintele frumoase au curs din belşug. Şi poate că rareori ca acum critica de specialitate s-a consumat intr-un consens unanim. Expoziţia „Culori din Vultureşti“, deschisă In holul sălii de spectacole a Casei Centrale a Armatei, prilejuieşte vizitatorilor o nouă întilnire cu pictura copiilor din Vultureşti. Mii de stele căzute in flori, buchete de flori aruncate pe boltă, o navă care-şi taie dium printre ele urcînd spre lumi necunoscute, o casă prin ferestrele căreia s-or fi uitat copiii la ninsoarea de-afară, un căţel frate cu „Zdreanţă“, o altă casă, a bunicilor poate, pajiştea pe care s-o-. fi zbenguit in zile lungi de vară, unul de la poale cu vechea lui tentaţie, un gard despărţind pofta copiilor de livada vecinului şi o cărare care le uneşte, „Prîslea cel voinic şi merele de aur“, un şotron şi nişte volănaşe, „Albă ca zăpada“, braţele deschise ale mamei,nişte flori care ar putea fi copii sau nişte copii care ar putea fi flori, o capră care se încăpăţînează să aibă tot trei iezi, ala - bala - portocala, şcoala şi cartea de citire, „Fratele meu Puiu“, hai să dăm mină cu mină, soarele sus ca o pară de foc, şi codrul freamătă alături, şi oameni, mulţi oameni, populînd un univers al marilor uimiri, al bucuriilor esenţiale. Semnează, ca la catalog, Bichi Elena (9 ani), Ivaşcu Luminiţa (13 ani) Săndulescu Viorel (11 ani,) Păunoiu Viorica (9 ani), Arsenescu Puiţa (13 ani), Diaconescu Lucia (13 ani), Crusanda Dumitru (13 ani)... MARIN STOIAN La Vultureşti nu s-a intimplat nici o minune HMM De patru secole ne-am obişnuit să socotim „Regele Lear“ printre capodoperele literaturii universale. De patru secole am înconjurat tragedia acestui părinte şi rege cu mantia romantică a mitului. Eliberat, însă, de stratificările romantice, Lear cîştigă în profunzime, devine un adevărt general uman în afara unui timp şi a unui spaţiu real. Avînd ca punct de plecare această idee, Kozinţev o prelungeşte, îi adaugă sensuri şi rezonanţe noi specifice evului nostru. Tragedia individului devine în filmul lui Kozinţev o tragedie socială. Pentru că, declara undeva regizorul, „cu tot caracterul excepţional al destinului său, Lear al lui Shakespeare nu poate fi separat de suferinţele celorlalţi, de „marşul durerii“ în care intră unii după alţii eroii tragediei, Edgar, „ regele Lear Kent, bătrânul Gloucester“ şi apoi, am adăuga noi, întreaga cohortă a dezmoşteniţilor soartei, care, în filmul lui Kozinţev, apar la tot pasul, ca un leit-motiv, sau, mai degrabă, ca o amplificată metaforă a însăşi tragediei dezmoştenitului rege Lear. Este de fapt singurul punct de echilibru al tragediei. Pentru Kozinţev, Lear înseamnă degringolada uluitoare a omului în animal, în bestie instinctuală. Fără să urmărească însă pas cu pas, această involuţie, prezentîndu-ne-o ca pe o axiomă, ca pe un dat ce derivă firesc din context. Kozinţev simplifică la maximum datele partiturii shakespeariene. Lipsit de frămîntare interioară, de măreţie, redus la condiţia unui om simplu, surprins de asprimea vieţii, Lear este plat, palid, fără relief. Nebunia lui , provocată de înţelegerea bruscă, dureroasă a adevărului, nu mai are o explicaţie plauzibilă. Nu mai este momentul paroxistic al tragediei. Centrul de greutate se deplasează pe tragedia colectivă „a unei civilizaţii ce merge spre pieire“. Sigur că ne îndepărtăm substanţial de tragedia propusă de Shakespeare, dar trebuie să vedem, să înţelegem şi să judecăm filmul dintr-o altă perspectivă — aceea a omului contemporan chemat să valorifice, să actualizeze şi să-şi apropie adevărul general uman. In acest sens filmul lui Kozinţev este o viziune originală, îndrăzneaţă, discutabilii din punct de vedere al autenticităţii transpunerii, dar, emoţionantă. Contribuie, desigur, la susţinerea ei interpretarea lui Iuri Iarvel, imaginea sculpturală a lui Ionas Griţius şi muzica lui Dimitrie Şostakovici, ce se substituie tăieturilor operate în versul shakespearian. L. PLUTAŞU Meditaţii pe o temă dată’) „Traversarea nedreptăţii“ ostentaţie şi pedanterie. Tentaţia picturală a imaginii dobindeşte uneori o francheţe şi candoare deosebită ca în poemul „Ninge frumos“ : Prin fîntîni şi peste lume / Ninge / E un potop alb / E o rătăcire / In alb / Acum ai putea veni / Cîntecele abia pot fi auzite / Griul bubuie în arătură, are visul facerii / Am putea dansa pe vîrfuri / Pe suflete, pe gene, pe clipe / Am putea fi albi / Atit de sfint ninge. O componentă a poeziei lui Ion Cringuleanu o reprezintă insă meditaţia gravă asupra existenţei, iar ca un reflex al acestei atitudini, fragmentele de viaţă care le transpun afirmă o stare de încredere, de aprigă tensiune interioară. Spirit reflexiv, poetul refuză explozia spontaneităţii, selectează şi ordonează impresiile, le pătrunde sensul lor intim şi apoi le transpune cu un patos capabil să reliefeze ineditul, farmecul unic al momentului poetic. In citeva poeme, versul primeşte intonaţii dramatice dominate de o autentică incandescenţă a dorului, a luminii, căutindu-se pe sine. Atmosfera imprimată aici, necesitatea organică a poetului de a îmbrăţişa spaţii largi, mereu altele, împlinind astfel o chemare predestinată a unui temperament nostalgic, se traduce printr-un patetism cald al etalării sentimentelor și crezului poetic, fără nimic ostentativ sau gratuit sonor. Înzestrat cu o rară sensibilitate în sesizarea pulsului maselor de oameni, în toate stările materiei, în toate elementele vieţii, poetul Ion Cringuleanu nu caută in acest volum reflexia personalităţii sale, ci o impune categoric. Descinzind în mediul înconjurător, in lucruri, poetul acordă acestora sensuri şi semnificaţii majore, privindu-le prin acţiunea umană asupra lor. Cu „Traversarea nedreptăţii“, Ion Cringuleanu dovedeşte o pătrundere adâncă în experienţa stărilor sufleteşti, o înţelegere poetică a formelor de manifestare, a fenomenelor, a ideilor, a sentimentelor. I. VIDRIGHIN MUNKA BĂRĂGANULIN PRAGUL SECERIŞULUI... ...dar planul de acţiune nu concordă încă cu perioada optimă de recoltare • „INIMA“ BĂRĂGANULUI A DEVENIT AURIE •PESTE 1 500 DE MAŞINI ŞI UTILAJE AŞTEAPTĂ DECLANŞAREA „ATACULUI“ LA RECOLTAT • ÎN GENERAL PREGĂTIRILE SUNT TERMINATE, DAR DE CE NU ÎN TOTALITATE ? • FUNCȚIONAREA LA ÎNTREAGA CAPACITATE ESTE SOLUȚIA DE BAZĂ ÎN REALIZAREA VITEZEI OPTIME LA RECOLTAT • MECANIZATORI, NU UITAŢI CĂ ÎN LUNA IUNIE ZIUA ARE 16 ORE ! Nesfîrşitele cîmpii cu grîu, orz, ovăz ale Bărăganului au dat in pîrgă, semn că în scurt timp va incepe secerişul. Pentru ca această importantă şi plăcută lucrare a culesului să se desfăşoare la timpul optim, evitindu-se astfel pierderi de recoltă prin scuturare, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor a stabilit ca repararea tuturor maşinilor şi utilajelor necesare perioadei respective să fie terminată pină la 10 iunie în toate judeţele din sudul ţării. Cu o zi înainte, adică pe 9 iunie, ne-am deplasat in judeţul Ialomiţa şi, după ce am avut o convorbire pe această temă cu ing Gheorghe Pescaru, directorul întreprinderii de mecanizare a agriculturii, am pornit prin mai multe unităţi să vedem care este realitatea. Peste tot pe unde am poposit, la staţiunile Bogdana, Cuza Vodă, Roşeţ, Andrăşeşti, Feteşti, Slobozia, am constatat cu satisfacţie că reparaţiile la maşinile şi utilajele necesare recoltatului păioaselor, erau terminate de mult, acestea fiind de acum repartizate pe secţii. Trebuie să arătăm insă că în atelierele S.M.A. Ciocăneşti, Ialomiţa, Lehliu am mai găsit maşini şi utilaje încă demontate. Din discuţiile avute cu unii mecanici agricoli, ne-am dat seama că rămînerea în urmă se datoreşte faptului că aici nu a existat suficientă preocupare în organizarea muncii pentru executarea reparaţiilor la toate maşinile şi utilajele din dotare. Este cazul ca şi unităţile amintite să recupereze cit mai urgent rămînerea în urmă, astfel că nici o combină şi maşină de balotat să nu fie indisponibilă la recoltat. Precizarea noastră se impune in ciuda faptului că, in judeţul Ialomiţa, situaţia se prezintă destul de bine. Din cele 039 combine C 1 şi C 3, 87 combine autopropulsate, 183 prese de balotat P.M. F-5, 95 prese P.P.F. de mare productivitate, 281 cositori şi 56 greble de cit dispune anul acesta întreprinderea de mecanizare, pentru recoltarea culturilor cerealiere şi a culturilor furajere, peste 95 la sută sunt gata de intrat în lan. Această forţă , care, la prima vedere, pare destul de impunătoare faţă de suprafaţa mare din inima Bărăganului cultivată cu cereale păioase, precum şi de producţiile ridicate ce se evaluează în lanţ trebuie să fie în aşa fel organizată ca în cel mult 12 zile recoltarea să fie terminată pe întreaga suprafaţă. Ori cu o încărcătură planificaă pe fiecare combină echivalentă cu C 1 de nu ■ mai 66 hectare, aceasta înseamnă că recoltatul în judeţul Ialomiţa va fi terminat in aproape o lună de zile, ceea ce nu este admis. Iată de ce este absolut necesar ca Direcţia generală agricolă împreună cu conducerea întreprinderii judeţene de mecanizare, să reexamineze viteza de lucru zilnică stabilită pentru fiecare combină, astfel incit maşinile să lucreze la capacitatea maximă. De aceea, credem că sunt posibilităţi certe ca în loc de 3 hectare pe combină — chiar dacă starea culturii nu permite să fie folosită toată lăţimea de lucru — să se prevadă 5—6 hectare. Bineînţeles că pentru aceasta fiecare agregat trebuie să lucreze întreaga zi-lumină, în condiţii perfecte de funcţionare. Şi suntem convinşi că se va realiza acest lucru, deoarece măsura luată de către comitetele de direcţie şi comitetele sindicatelor din staţiunile de mecanizare a agriculturii de a asigura un număr corespunzător de mecanizatori pentru schimbul doi, va fi de bun augur. De altfel, în vederea funcţionării în bune condiţii a maşinilor şi utilajelor la recoltat, actualele acţiuni de verificare a combinelor prin comisii de suprarecepţii, precum şi inventarierea tuturor pieselor de schimburi de la reperele supuse unui grad ridicat de uzură in timpul lucrului, vor fi de un real folos. Toate acţiunile întreprinse trebuie să fie completate cu o mai judicioasă organizare a acţiunii de reparaţii accidentale, astfel incit in nici o secţie de mecanizare din cele 24 de staţiuni, să nu lipsească un atelier mobil bine utilat. Avem certitudinea că aceste măsuri la care, fireşte, se vor adăuga hărnicia şi priceperea fiecărui mecanizator, vor asigura un plus de eficiență muncii pentru strîngerea, fără pierderi a întregii recolte. MIRCEA NOVAC MOMENTO .........................■ ■■■........... ■■■....................—............. VINERI — 11 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualităţi 10.30 Fonoteca pentru copii 11.05 Din cîntecele popoarelor 11.15 Consultație juridică 12 30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc 15.00 Buletin de știri 15.05 Revista economică 16 00 Radiojurnal 16 15 Din melodiile fanfarei 17.30 Concert de muzică populară 20.05 Zece melodii preferate 21.00 Bijuterii muzicale 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 22 55 Moment poetic 24.00 Buletin de știri 0,03—6,00 Estrada nocturnă PROGRAMUL II 6 00—8 10 Program muzical de dimineaţă 7 00 Radiojurnal 12.03 Avanpremieră cotidiană 12.15 Caruselul succeselor — muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 13.15 Concert de prînz 15.00 Şlagăre de Temistocle Popa 15.20 Cîntece populare 16 00 Radiojurnal 16.15 Pe Valea Prahovei — muzică uşoară 16 55 Sfajul medicului 17.05 Varietăţi folclorice 19,50 Noapte bună, copii. 23,00 Buletin de ştiri 013 Concert pentru orchestră de Witold Lutoslavski 0,55—1,00 Buletin de ştiri SIMBATA 12 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 9.30 Mioriţa 10 00 Buletin de ştiri 11.05 Pe teme folclorice — muzică uşoară 12 30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană 13.30 Radiodivertisment muzical 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier 17.00 Ştiinţă tehnică, fantezie 17.30 Album folcloric 20.45 La hanul melodiilor 22.00 Radiojurnal 0,03—6.00 Estrada nocturnă PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9.00 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii 9.35 Selecţiuni din opereta Timpul chitarelor" de Lopez 10.50 Cîntece şi jocuri populare 12.03 Avanpremieră cotidiană 13.00 Radiojurnal 14.00 Buletin de ştiri 15.05 Melodii de neuitat de Ion vasilescu 15.20 Muzică populară 16 00 Radiojurnal 16.15 Cîntece de nuntă 17.30 Teatru serial „Zodia Cancerului" de M. Sadoveanu (Seria Vl-a) 17.50 Muzică ușoară 19 40 Jocuri populare 22 00 Romanțe 23.00 Buletin de știri „cupa DAVIS". Semifinalele zonei europene, grupa B. România - Iugoslavia Cel de-al treilea pas spre „salatieră“4 în avanpremiera „Nimic nu ne îndreptăţeşte să fim neliniştiţi in privinţa lui Ilie Năstase“, ne-a asigurat ieri doctorul lotului. Ion Ştefan, aflat pe centralul de la Progresul, în timp ce pe teren campionul nostru susţinea un antrenament „dur“ în compania lui Sever Dron, interlocutorul nostru a continuat să ne dea amănunte despre expecientul său. Ilie Năstase a coborît luni din avion încă afectat de viroza căilor respiratorii şi unele complicaţii, pe care le-a avut de înfruntat zece zile, în timpul internaţionalelor de la Roland Garros. Dar nu atit maladia in sine a fost îngrijorătoare, ci starea de epuizare, provocată de dureri, medicamentaţie,alimentaţia redusă prin lipsa de apetit, toate suportate în regim de efort maxim competiţional. Acum însă Iliuţă este deplin restabilit. Ne-a confirmat-o nu numai doctorul Ion Ştefan, ci şi întreaga lui comportare pe parcursul celor 40 de minute de antrenament. S-a deplasat cu repeziciune, serviciul, voleul şi stop-voleul au avut adresă şi eficacitate. Dar să-i dăm cuvîntul celui în cauză, care după antrenament a venit în tribună. „Mi-am recăpătat nu numai «apetitul» alimentar, ci şi pe cel pentru tenis...“ După discuţia purtată în jurul Roland Garros-ului, pe care „îl va cîştiga cu certitudine la anu’“, Iliuţă ne-a vorbit cu mult optimism despre meciul cu Iugoslavia, care se va desfăşura pe „Progresul“ cu începere de azi, timp de trei zile, fără să ascundă însă dificultatea lui. Aci a intervenit în discuţie şi Ion Ţiriac, venit între timp de la vestiar. Cu multă competenţă, dovedind încă o dată marele său talent de comentator, a subliniat, la rindul său, dificultăţile intîlnirii pe care a numit-o una dintre cele mai grele pe care le-am avea de înfruntat în eventualitatea cind am ajunge în Challenge Round. Atuul nostru, a urmat Ţiriac, a fost că in ultimul timp ne-am putut prezenta în Cupa Davis cu o echipă formată din jucători de mari competiţii, de valoare apropiată. La ora actuală iugoslavii au o echipă cu aceleaşi caracteristici ca şi ale formaţiei noastre, fiind mai puternică decât aceea de anul trecut care ne-a eliminat în deplasare, în condiţii, e drept, vitrege... Dacă la Maribor jucătorul nr. 1 al oaspeţilor noştri, Franulovici, a fost secondat de Spear, jucător bun, dar atit, de astă dată el va avea alături pe Iovanovici reintrodus după o absenţă de cîţiva ani, jucător cu lovituri deosebit de puternice, cu o mare experienţă competiţională, care în ultimul timp a cules multe rezultate meritorii. In ceea ce priveşte şansele echipei noastre în proiecţia tragerii la sorţi a meciurilor (după noi avantajoasă), precum şi a posibilităţilor de a obţine în prima zi un 2-0, Ion Ţiriac a urmat cu multă abilitate : „In ultimii ani am cîştigat toate întîlnirile cu Iovanovici, iar în palmaresul întîlnirilor Năstase Franulovici, românul are o netă supremaţie. Dar, există un „dar“, deşi credem cu tărie în revanşă, deci în victoria echipei noastre“. Asociindu-ne părerii lui Ţiriac, socotim că suntem în asentimentul cititorilor noştri dacă încheiem articolul de faţă cu urarea : „Succes în cel de-al treilea pas spre «Salatieră» !“. In urma tragerii la sorţi, programul celor trei zile de întreceri se prezintă astfel : Azi (14,30) : Ilie Năstase— Zeliko Franulovici ; Ion Ţiriac—Bora Iovanovici. Sîmbătă (15,15) : meciul de dublu. Duminică (14,30) : Ion Ţiriac—Zeliko Franulovici ; Ilie Năstase—Bora Iovanovici. S-a stabilit că meciurile urmează să fie întrerupte din pricina întunericului la ora 19,30. PAUL CERNESCU Din toate sporturile în cadrul Campionatului european de fotbal s-au disputat trei noi întîlniri. Cu un rezultat surprinzător s-a încheiat partida de la Copenhaga, unde selecţionata Danemarcei a reuşit 35 învingă cu scorul de 1-0 reprezentativa Scoţiei. La Oslo, echipa Bulgariei a întrecut cu scorul de 4—1 formaţia Norvegiei. Selecţionata Suediei a terminat la egalitate : 0—0 pe teren propriu cu echipa Italiei. La Rijeka s-au întîlnit selecţionatele Iugoslaviei şi Irlandei intr-un meci contînd pentru preliminariile turneului olimpic de fotbal. Fotbaliştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2—0. In cadrul aceleiaşi competiţii, la Atena, echipa Poloniei a dispus cu scorul de 1—0 de formaţia Greciei. PRAGA. — In cadrul concursului internaţional atletic desfăşurat la Bratislava, sportivul român Constantin Cirstea a cîştigat proba de săritură în înălţime cu rezultatul de 2,02 m. AMSTERDAM. — Celebrul fotbalist olandez Johan Cruyff, component al echipei Ajax Amsterdam (recenta cîştigătoare a „Cupei campionilor europeni”), a cerut să fie inclus pe lista de transferuri a clubului său. Se crede că prin această cerere Cruyff încearcă să exercite presiuni asupra conducerii clubului Ajax pentru a obţine o revizuire a contractului său. BUDAPESTA. Turneul internaţional feminin de şah „Memorialul Kato Haman“ a continuat la Balatonszeplak cu disputarea partidelor din runda a 9-a. Maestra româncă Margareta Perevoznic (cu piesele negre) a cîștigat la Heemskerk. In clasament conduce Verpezi (Ungaria) cu 6,5 puncte, urmată de Perevoznic (România) — 6 puncte, Pogorevici (România), Bilek (Ungaria), Porubski (Ungaria) — cu cite 5,5 puncte fiecare etc. PARIS. — Pugilistul francez Jean Claude Bouttier este noul campion european la categoria mijlocie. In meciul disputat la Paris în prezenţa a 12 000 de spectatori, Bouttier l-a invins net la puncte pe deţinătorul titlului, boxerul italian Carlo Duran. VARŞOVIA. — Cu prilejul unui concurs atletic internaţional desfăşurat la Varşovia, sportivul polonez Wladislaw Nikiciuk a cîştigat proba de aruncarea suliţei cu rezultatul de 81,14 m. VINERI — 11 IUNIE 1971 14.30 Deschiderea emisiunii 18.50 Lumea copiilor 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. • Sport 20.10 Reflector 20.25 Panoramic ştiinţific 21.10 Film artistic : Oglinda cu două feţe. Producţie a studiourilor franceze 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA — 12 IUNIE 1971 PROGRAMUL I 15.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România— Iugoslavia 17.30 Emisiune în limba germană 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. • Sport 20.10 Tele-enciclopedia 21.00 Film serial : INCORUPTIBILII 21.50 în direct : Cursa automobilistică de 24 de ore de la Le Mans 22.05 Portativ internaţional 22.50 Muzică de petrecere şi romanţe 23.10 Telejurnalul de noapte Cu prilejul „Zilei miliţiei“ O INTERESANTĂ MANIFESTARE CULTURAL-SPORTIVA Duminică, 13 iunie a.c. orele 10, va avea loc pe stadionul „Dinamo“, din şoseaua Ştefan cel Mare, o manifestare cultural-sportivă, organizată cu prilejul „ZILEI MILIŢIEI“. Programul va cuprinde demonstraţii aplicative, de urmărire şi prindere a infractorilor cu ajutorul cîinilor, concursuri acrobatice de conducere a motocicletelor, demonstraţii de călărie, exerciţii pe teme miliţieneşti executate de către pionieri, precum şi demonstraţii de karate, judo, şi auto-apărare. Intrarea liberă • HELLO DOLLY — PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20 • 100 DE DOLARI PENTRU SERIF — SCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30. FESTIVAL — 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30. • REGELE LEAR — CAPITOL — 14,15; 17, 20 • APA CA UN BIVOL NEGRU — CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,15; 20,30. • ȘI CAII SE ÎMPUSCA, NU-I ASA ? - FEROVIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30. - MODERN - 9; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 ; 20 - CAPITOL — 9,15 ; 11,45 • BATALIA DE PE NERETVA — GRIVITA — 9; 12,30; 16; 19,30 — AURORA — 9; 12,30; 16; 19,30 — FLAMURA - 9; 12,30; 16; 19,30 • FACEREA LUMII — BUCEGI — 15,30; 18; 20,30 — FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30 • VULPILE ȘI ȘORICEII - TIMPURI NOI - 9—20,15 în continuare • PRINTRE COLINELE VERZI — VIITORUL — 15,45; 18; 20,15 • O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI - EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30 — MIORIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30 — TOMIS — 9; 12,30; 16 - LUCEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30 • DAI ÎNAINTE COWBOY -MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 — BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 13; 18,15; 20,30 - FAVORIT - 9,15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30 — • 7 — MOȘILOR — 15,30; 18; 20,30 • ELEFANTUL SLOWLY — VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 • BUTCH CASSIDY SI SUNDANCE KID - LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 — PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15 • CLANUL SICILIENILOR — ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE POPOARE - 15,30; 17,45; 20 • B.D. INTRA IN ACTIUNE - DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • DOMICILIUL CONJUGAL — BUZESTI - 15,30; 18 - ARTA — 15,30; 18 • CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL — DACIA — 8,45—20 în continuare. • PREȚUL PUTERII - UNIREA — 15,30; 18; 20,15 • SERATA - LIRA — 15,30; 18 • HAIDUCII LUI SAPTECAI, ZESTREA DOMNITEI RALU — MUNCA — 15, 19 • MIHAI VITEAZUL - COSMOS — 15—19 • CAZUL C.L. — FLACARA — 15,30; 18; 20,15 • 100 DE CARABINE - DRUMUL SĂRII - 15,30; 17,45; 20 • EU. FRANCISC SKORINA - FERENTARI — 15,30; 17,45; 20 • SUNETUL MUZICII — GIULEȘTI - 15,30; 19 — VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45 • PE COMETA — PACEA — 16, 18, 20 • TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA - CRÎNGAŞI — 15,30; 18; 20,15 • VAGABONDUL — POPULAR — 10; 15,30; 19 • LOS TARANTOS — VITÁN — 15,30; 19 • DE ȘAPTE ORI ȘAPTE - RAHOVA — 15,30; 18, 20,15 Vineri 11 iunie 7977 PRONOSTICUL ZIARULUI NOSTRU pentru concursul Pronosport nr. 24 Etapa din 13 iunie 1971 Dinamo Bucureşti — „U“ Craiova 1 C.F.R. Cluj — Steagul roşu 1 Petrolul — Steaua IX Farul — U.T. Arad 1 C.F.R. Timişoara — „V“ Cluj 1X2 F.C. Argeş — Rapid IX S.C. Bacău — Politehnica Iaşi 1 Metrom — Sp. Studenţesc 1 2 S.N. Olteniţa — Portul I Dunărea Giurgiu — Metalul Tîrg. 1 C.F.R. Arad — Minerul Baia Mare 1 Gloria Bistriţa — Olimpia Oradea IX C.S.M. Reşiţa — Minerul Anina 1