Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)

1971-07-24 / nr. 7367

limbată 24 iulie 1971 "'(Urmare din pag. I.a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEA­UŞESCU ale naţiunii noastre socia­liste. (Aplauze puternice) Aveţi, fără îndoială, rea­lizări şi în ridicarea nive­lului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Con­stanţa- Dacă privim ce s-a construit şi se construieş­te în municipiul şi în ju­deţul dumneavoastră, pu­tem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le ob­ţinem în toată ţara- Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii construc-­­tive , în industrie, în a­­gricultură, în celelalte do­menii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările parti­dului şi statului pentru creşterea bunăstării po­porului. Viaţa demonstrea­ză că tot ceea ce întreprin­de partidul nostru, întrea­ga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase fe­licitări comuniștilor, mun­citorilor, țăranilor, inte­lectualilor, tuturor locui­torilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sar­cinile cincinalului care a t­recut, pentru rezultatele­bţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Apla­uze prelungite) Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975, Judeţului Constanţa îi revin sar­cini mari; în acest cinci­nal, în judeţul dumnea­voastră se prevede un pro­gram de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important repre­zintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dez­voltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul na­val din Constanţa are sar­cina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Aces­tea sunt sarcini măreţe, de înalta răspundere, a căror îndeplinire presupune lua­­­rea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din par­tea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea co­muniştilor de la şantierul naval, a conducerii admi­nistrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor mun­cii. Nu mai vorbesc de sar­cinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini ; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantieru­lui naval să poată îndepli­ni în cele mai bune condi­ţii marile obiective cuprin­se în noul cincinal. Sîntem convinşi că jude­ţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i re­­fen în domeniul industriei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a în­deplini şi depăşi progra­mul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes de­plin în activitatea lor ! (A­­plauze puternice) în agricultură, judeţul Constanţa are, de aseme­nea, de îndeplinit un pro­gram vast. Suprafeţele iri­gate vor fi aici cele mai m­ari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să o­­cupe locul I în preocupări­le pentru dezvoltarea agri­­culturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel încit să ocupe locul I şi la produc­ţia pe hectar şi la produc­ţia animalieră. După cîte să fiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta in judeţ pe terenurile iriga­te o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vi­zitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul a­­cesta, vor obţine 12 000 kg­ Desigur, e vorba de anu­mite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalu­lui peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să ob­ţină asemenea producţii nu de cîteva mii, ci pe zeci şi­­zeci de mii de hectare cul­tivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafe­ţe, pînă la sfîrşitul cincina­lului. Cred că sînt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca, de pe terenurile irigate să ob­ţinem producţii tot mai mari, să obţinem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o con­tribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţii noastre socialiste, la ridi­carea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Con­stanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puter­nice). Sunt justificate preocupă­rile de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadre­lor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor mun­cii. Fără îndoială, dezvol­tarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a mari­nei noastre comerciale ne­cesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinari­lor, cît și a cadrelor de co­mandă, a ofițerilor de ma­rină. Probabil că va tre­bui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind con­centrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pre­gătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina co­mercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această pro­blemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaş­teţi preocupările conducerii de­ partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de con­ducere pentru toate sectoa­rele de activitate, progra­mul de recalificare şi reci­clare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru co­merţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mon­dial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bi­ne necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferi­te domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, in­diferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregă­tite, în stare să îndepli­nească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, so­cietatea noastră se diversi­fică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor — la toate nivelele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi cali­ficarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ul­timul timp de Comitetul Executiv privind îmbună­tăţirea activităţii ideologi­­co-educative în rîndul ti­neretului, al întregului nos­tru popor. Noi sîntem un partid re­voluţionar , am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii so­cialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabi­lit un program vast de fă­urire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate: ne propunem ca, realizînd a­­ceastă nouă etapă în dez­voltarea socialistă a Româ­niei, să creăm condiţiile pentru a trece la edificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind di­ferite domenii de activita­te, toate sferele vieţii so­ciale. Şi procesul de dez­voltare a industriei şi agri­culturii este un proces re­voluţionar. El incumbă dez­voltarea şi introducerea în producţie­ a ştiinţei şi teh­nicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte pre­supune, în acelaşi timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societăţii comuniste fără transformarea revoluţiona­ră a omului, fără ca omul, care constituie figura cen­trală a societăţii comuniste, să devină un om nou, pă­truns de spirit revoluţio­nar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluţionară. Noi sîntem revoluţionari şi tre­buie să rămînem tot tim­pul revoluţionari dacă vrem să rămînem comunişti ! (Aplauze prelungite). Doresc să remarc cu sa­tisfacţie că atît în cuvîntul tovarăşului Vîlcu cît şi al celorlalţi tovarăşi care au vorbit aici, s-au făcut re­feriri la preocupările orga­nizaţiei de partid din Con­stanţa privind activitatea ideologică-educativă, de făurire a omului nou, con­structor al socialismului şi comunismului. Este, în­tr-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenţia parti­dului nostru. Numai îmbi­­nînd activitatea de dezvol­tare a industriei şi agricul­turii cu preocuparea pen­tru formarea omului nou, pentru ridicarea conşti­inţei socialiste, pentru re­alizarea unor relaţii noi între oameni, întemeiate pe echitate şi dreptate socială, pe colaborare şi ajutor reciproc, relaţii în care fiecare să-şi înţe­leagă răspunderea şi me­nirea în societate, în lup­ta pentru făurirea orîn­­duirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societăţii tot ceea ce este necesar, atit din punct de vedere ma­terial cît şi spiritual, pen­tru înflorirea personalităţii sale. Să ne gîndim perma­nent că ceea ce facem , tre­buie să servească fiecărui membru al societăţii ; în acelaşi timp, fiecare mem­bru al societăţii trebuie să se gîndească la faptul că are obligaţii şi îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-şi aduce contribu­ţia la înfăptuirea progra­mului minunat de făurire a comunismului în Româ­nia. (Aplauze puternice) Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activi­tate, inclusiv în educaţia comunistă a maselor. Şi în acest domeniu ne propu­nem sarcini sporite. Tre­buie să avem un program de perspectivă şi în sfera activităţii politico-ideologi­­ce , aşa cum avem în pro­ducţia materială, în forma­rea cadrelor, în cercetarea ştiinţifică. Numai îmbi­­nînd în mod armonios toa­te aceste laturi ale activi­tăţii sociale vom reuşi să ţinem sus steagul luptei revoluţionare pentru fău­rirea comunismului şi, toto­dată, să ne aducem con­tribuţia la cauza victoriei socialismului şi comunis­mului în întreaga lume. (Aplauze puternice) Aşa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale exis­tă o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succe­sele noastre — ca ale ori­cărei ţări socialiste — în făurirea socialismului, sînt un bun al sistemului socia­list mondial, un bun al cauzei socialismului în lume , de aceea, noi consi­derăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în aşa fel încât să asigurăm edificarea, în condiţii cît mai bune, cu lipsuri cît mai puţine, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preo­cuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii so­cialiste. în felul acesta, ne îndeplinim nu numai o o­­bligaţie sacră faţă de po­porul român, ci şi o impor­­tantă îndatorire interna­­ţionalistă, pentru că e­­xemplul ţărilor care con­struiesc socialismul consti­tuie un imbold pentru po­poarele care mai gem sub jugul colonialismului şi im­perialismului, care luptă pentru eliberare naţională şi socială, pentru socia­lism. (Vii aplauze) Desigur, ca ţară socia­listă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relaţiilor sale cu toate ţă­rile socialiste. Noi acţio­năm pentru depăşirea di­vergenţelor existente în re­laţiile dintre ţările socia­liste, dorim să facem totul ca existenţa unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influenţeze în nici un fel asupra ra­porturilor dintre state, şi partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, intr-ajuto­rarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare ţară, a socialismului, în lupta îm­potriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. (Aplauze prelungite) Ne preocupăm și acţio­năm pentru dezvoltarea colaborării cu ţările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consa­crată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre ţările socialiste membre ale aces­tei organizaţii. Considerăm că această colaborare tre­buie să contribuie la dezvol­tarea economiei fiecărei ţări, la întărirea bazei tehnico­­materiale a socialismului din fiecare ţară, la crearea în fiecare stat membru al organizaţiei a condiţiilor pentru făurirea societăţii comuniste. în aceasta ve­dem noi prima obligaţie şi direcţia principală a cola­borării dintre ţările mem­bre ale C.A.E.R., pentru că numai aşa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punc­tele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diver­se ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdepen­denţa în producţie între di­ferite sectoare de activita­te, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la în­călcarea suveranităţii naţi­onale, nu trebuie să impie­teze cu nimic asupra drep­tului partidului comunist din fiecare ţară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător pro­gramul dezvoltării, potri­vit propriei voinţe. (Apla­uze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relaţiile cu toate ţările socialiste, pen­tru că sistemul socialist mondial este totalitatea ce­lor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condi­ţii diverse, noua orînduire şi considerăm că între toa­te aceste ţări trebuie să e­­xiste relaţii de colaborare în toate domeniile de ac­tivitate, în spiritul acesta au acţionat şi acţionează partidul, guvernul ţării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ţările socialiste din Asia este tocmai expresia aces­tei politici a partidului şi guvernului nostru — poli­tică de dezvoltare a cola­borării cu toate ţările so­cialiste, de întărire a uni­tăţii şi colaborării tuturor ţărilor socialiste. Conside­răm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o con­tribuţie uriaşă la dezvolta­rea Relaţiilor dintre parti­dul nostru şi partidele co­muniste din aceste ţări, la lărgirea relaţiilor dintre România şi aceste state so­­­cialiste şi că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unităţii tuturor ţărilor socialiste, a tuturor pa­­tidelor comu­niste şi muncitoreşti, a tu­turor forţelor antiimperia­­liste. (Aplauze puternice). în lume au loc schimbări foarte mari ;• popoare în­tregi se ridică la luptă îm­potriva dominaţiei străine, denunţă acorduri şi tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît şi militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-şi hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviţi în America Latină, în Africa, priviţi chiar în Europa , în Islanda, în Malta ! Peste tot noi şi noi popoare şi guverne cer denunţarea vechilor acor­duri imperialiste impuse cu forţa, cer retragerea trupe­lor străine, cer dreptul, ca bogăţiile naţionale să apar­ţină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluţionar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale şi arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asu­prire şi dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominaţie stră­ină ! (Aplauze prelungite) Noi am sprijinit şi spri­jinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor naţională, împotriva colonialismului şi neocolo­­nialismului, pentru inde­pendenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî sin­gure soarta- Vom acorda şi în viitor tot sprijinul nos­tru acestor popoare, , vom dezvolta colaborarea şi u­­nitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forţele care se înregimentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din în­datoririle noastre interna­ţionale ca partid comunist, ca popor care construieşte societatea socialistă. România trăieşte în Bal­cani şi de aceea se preo­­cupă ca în această zonă să existe înţelegere şi colabor­rare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere",­ ci o zonă a cola­borării, a păcii, fără ar­me atomice, fără baze mi­litare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrşire oricăror în­cercări de agiţare a unui popor împotriva altuia ; se cunoaşte din experienţa trecutului că politica mari­lor puteri imperialiste de dezbinare a ţărilor balca­nice şi, în genial, a ţărilor mici, nu a adus decit dau­ne popoarelor respective, uşurînd dominarea şi asu­­pirea lor. Iată de ce ne-am adresat şi ne adresăm tutu­ror popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii şi colaboră­rii în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relaţii noi care să excludă folosi­rea forţei şi ameninţarea cu forţa în raporturile din­tre state. Dorim să se asi­gure condiţii ca Europa în continentul de unde în mai puţin de 50 de ani au por­nit două războaie mondia­le — să devină un conti­nent al colaborării şi păcii, care să contribuie la dez­voltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii, de pe alte continente, din alte zo­ne ale lumii. In acest sens şi în această direcţie acţionăm, împreună cu ţă­rile socialiste şi alte state din Europa, pentru înfăp­tuirea securităţii pe conti­nent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferinţe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apre­ciem că există condiţii pen­tru a se ajunge la ţinerea acestei conferinţe şi vom acţiona cu toată forţa pen­tru organizarea ei, pentru înfăptuirea securităţii , pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm con­tinuu relaţiile de colabora­re cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfăşurat-o pînă acum în această direcţie corespun­de acestui ţel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica internă şi politica internaţională a partidului şi guvernului nostru. (Vii aplauze) Ne pronunțăm pentru în­cetarea, războaielor şi a conflictelor militare, pen­tru retragerea trupelor a­­mericane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-şi hotărască singure dez­voltarea, să-şi rezolve pro­blemele interne fără nici un amestec din afară , aşa cum ne pronunţăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea sa în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvolta­rea evenimentelor interna­ţionale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrşire capăt politicii imperialiste de for­ţă, de dictat şi amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii interna­ţionale nu se poate realiza decât prin renunţarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor state. Viaţa arată că e absolut necesar ca la so­luţionarea problemelor in­ternaţionale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele vic­time ale politicii imperia­liste de forţă , şi dictat au fost ţările mici. De aceea, noi acordăm o atenţie deo­sebită faptului ca ţările mici să acţioneze cu toată fermitatea pentru apărarea independenţei şi suverani­tăţii lor, să se opună po­liticii imperialiste de for­ţă şi dictat, să-şi afirme şi să-şi apere dreptul la o viaţă liberă ! Subliniind a­­ceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, pre­cum şi de la ceea ce­­do­­vedeşte experienţa­­aş putea spune de ru­ilenii­­ a istoriei, că atunci cînd popoarele mici şi mijlocii s-au ridicat în apărarea in­dependenţei lor au putut juca un rol important în viaţa internaţională.­ E­­xemplul poporului vietna­mez, al celorlalte popoare din Indochina, aduce noi şi noi confirmăm­ acestui a­­devăr. Tocmai privind de pe poziţii de clasă, pornind de la necesitatea unirii tu­turor forţelor lumii con­temporane împotriva po­liticii imperialiste, ne pro­nunţăm pentru­ o largă co­laborare cu ţările mici şi mijlocii, acţionăm împreu­nă cu toate statele, fără deosebire de mărime, pen­tru pacea şi securitatea tu­turor popoarelor, libere şi egale în drepturi. (Vii a­­plauze). Realizarea acestui de­ziderat cere găsirea de soluţii la problemele spi­noase ale vieţii internaţio­nale. O importanţă deo­sebită au in acest sens creş­terea rolului O.N.U., rea­lizarea universalităţii sale. Republica Populară Chi­neză trebuie să-şi ocupe locul pa care-l merită de drept în această organi­zaţie. Este timpul să se înţeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluţiona problemele internaţionale fără parti­ciparea marelui popor chi­nez de 80o de milioane de oameni. Ignorarea acestei realităţi a zilelor noastre nu poate decit să dăuneze atît cauzei socialismului şi luptei împotriva imperia­lismului, cît şi cauzei des­tinderii­ şi păcii în lume. Este ştiut, de altfel, că politica imperialiştilor­ de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — pri­mul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eşec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succese­lor obţinute în dezvoltarea sa economică şi socială, în construirea societăţii co­muniste, joacă un rol deo­sebit de important pe are­na mondială, se manifestă ca un factor de seamă în rîndul forţelor progresului şi păcii, în lupta pentru co­laborare, destindere şi securitate, în rezolvarea marilor probleme care fră­­mîntă omenirea contempo­rană. Apare cu toată cla­ritatea că şi politica de izolare a R.P. Chineze, ca şi politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlal­te ţări socialiste, a sufe­rit im eşec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a păşit pe calea socialismului — fie el mare sau mic — să-şi construiască noua orînduire aşa cum o doreşte el. De aceea, noi considerăm „că afirmarea şi participarea Chinei la viaţa internaţio­nală, în activitatea O.N.U. şi a celorlalte organisme internaţionale constituie un factor de mare importanţă pentru cauza socialismului pentru lupta împotriva im­perialismului, pentru pro­gres şi pace în lume. (A­­plauze puternice). Partidul şi statul nostru militează ca în lume, în relaţiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la de­plina egalitate în drepturi între toate ţările, de la res­pectarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, de la renunţarea la forţă şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, de la neamestecul în tre­burile interne, de la ne­cesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relaţii noi, care să excludă războaiele şi să asigure fiecărui popor posibilita­tea de a se dezvolta in­dependent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezintă continua­rea cursei înarmărilor şi nu sîntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“, şi cu atît mai mult nu, poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menţine pericolul unui răz­boi, fiecare stat socialist, — ca, de altfel, fiecare naţiu­ne — este în drept să ia măsuri de a se înarma, fi­ind gata să-şi apere inde­pendenţa, cuceririle revolu­ţionare. Dar, fiind comu­nişti, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii şi că ea tre­buie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că tre­buie să ascundem poporu­lui nostru — şi tuturor po­poarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nu­cleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decit moar­te şi distrugeri. Iată de ce partidul şi guvernul nostru se pronunţă cu hotărire împotriva armelor nuclea­re, pentru distrugerea şi in­terzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acţio­năm în această direcţie cu toată fermitatea şi energia, să chemăm toate popoarele să-şi ridice vocea pentru a scoate arma atomică şi ar­mele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pen­tru dezarmarea, generală. (Vii aplauze). Şi această luptă exprimă poziţia noas­tră revoluţionară ! Dacă sîntem revoluţionari, dacă sîntem comunişti, trebuie ca în activitatea internaţio­nală, în problemele funda­mentale ale dezvoltării contemporane, ca şi în pro­blemele viitorului Româ­niei, să ne plasăm pe aceeaşi poziţie ! Să ana­lizăm totul în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al marxism-leninis­­mului, şi să acţionăm ca revoluţionari ! Or, a fi re­voluţionari, comunişti, în­seamnă a lupta pentru a­­părarea vieţii popoarelor, împotriva politicii de înar­mare care ameninţă viaţa întregii omeniri. (Aplauze puternice) în acest spirit, îmbinînd sarcinile naţionale cu cele internaţionale, partidul nostru acţionează şi va ac­ţiona consecvent şi în vii­tor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate ţări­le socialiste, între toate statele lumii, fără deosebi­re de orînduire socială, pentru a contribui la cau­za păcii şi cooperării în lume. (Aplauze prelungite). în încheiere, doresc să urez Comitetului judeţean de partid, comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, tuturor oame­nilor muncii din municipiul şi judeţul Constanţa suc­cese tot mai mari în acti­vitatea lor, multă sănăta­te şi fericire. (Aplauze pu­ternice, prelungite, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“ ! Cei prezenţi ova­ţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Cen­tral, pentru secretarul ge­neral al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu). MUNKA Pagina a 3-a Intilnirea cu activul judeţean de partid (Urmare din pag. 2-a­­ mele comitetului judeţean de partid, al consiliului popular judeţean, al tutu­ror­ oamenilor muncii din judeţul Constanţa, vă mul­ţumim din suflet pentru a­­cest moment emoţionant, pentru această întilnire care ne mobilizează şi mai mult forţele şi întreaga _ noastră capacitate de muncă. Vizita dumneavoastră şi a celorlalţi tovarăşi din con­ducerea de partid şi de stat in judeţul nostru__ demon­strează încă o dată în mod convingător grija permanen­tă a partidului nostru faţa de­ destinele ţării ; aceasta ne va antrena şi mai mult în marele efort general pentru înfăptuirea integrală a sarcinilor, a marilor răs­punderi sociale în care s-a angajat partidul nostru, în faţa poporului. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că vom face totul pentru a transpu­ne in fapt indicaţiile­­ primi­te, că vom dărui toată pute­rea şi capacitatea noastră de muncă pentru realizarea şi depăşirea planului şi a angajamentelor suplimenta­re asumate. Vă asigurăm, de asemenea, că tot ce de­pinde de noi cu privire la construcţia portului, cu pri­vire la construcţia docului uscat, va fi făcut, şi că vom realiza înainte de termen construcţia şantierului pen­tru a da ţării nave mari, care, încărcate cu mărfuri româneşti, să brăzdeze mări şi oceane, să ducă faima ţării cu privire la construc­ţia de nave. Vom ţine seama de obser­vaţiile critice făcute la adre­sa muncii noastre în indus­trie, agricultură, in activita­tea cultural-educativă și vom lua măsurile corespun­zătoare. Ascultindu-vă cuvintele încurajatoare, călduroasele sfaturi, ce ne-au fost adre­sate de dumneavoastră, sti­mate tovarășe secretar ge­neral, în numele activului de partid şi de stat, al mun­citorilor, ţăranilor, intelec­tualilor, al tuturor oameni­lor muncii din judeţul Con­stanţa, ne angajăm să con­solidăm succesele obţinute şi să dăm peste plan pînă la sfîrşitul anului însemnate cantităţi de produse indus­triale şi agricole. Ne vom mobiliza şi mai mult pentru a asigura o cit mai bună aprovizionare a populaţiei cu toate produsele necesare, acordind atenţia cuvenită activităţii turistice pe litoral. In ce priveşte agricultura, suntem­ conştienţi de locul pe care l-am ocupat atit in pe­rioada cooperativizării, cît și după această perioadă. Anul trecut am primit o înaltă distincție. Vă asigu­răm că întreaga organizație de partid, lucrătorii din apa­ratul de stat, tot ce este su­­flare în acest județ, luptă cu hotărire pentru a menține locul cucerit în agricultură. (Aplauze) Sîntem deplin conştienţi că îndeplinirea sarcinilor ce ne stau in faţă, a angajamente­lor ce le-am luat cere din partea Comitetului nostru judeţean, a tuturor comu­niştilor ridicarea continuă a rolului conducător al parti­dului, creşterea răspunderii şi exigenţei organelor şi orga­nizaţiilor de partid in toate domeniile de activitate. Aplicînd în viaţă indicaţi­ile dumneavoastră cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educa­re marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, sîntem ho­­tăriţi să facem totul pentru a întări conducerea şi con­trolul de partid, pentru promovarea fermă a ideolo­giei partidului nostru, a po­­li­ticii sale marxist-leniniste. In continuare, vorbitorul s-a referit la acea parte din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care au fost abordate unele probleme im­portante de politică externă, arătînd că întreaga organi­zaţie de partid a judeţului Constanţa, Întreaga populaţie a oraşului şi judeţului, spri­jină intrutotul politica ex­ternă a partidului nostru de colaborare cu toate ţările socialiste, de înţelegere şi respect reciproc cu toate statele lumii, politică ce a dus la creşterea prestigiului ţă­rii în lume, la afirmarea României ca ţară care pro­movează neabătut o politică de pace, de respect mutual, de respectare a principiilor dreptului internaţional! Aşa cum ne-aţi indicat, sti­mate tovarăşe secretar ge­neral, vom spori combativi­tatea împotriva oricăror in­fluenţe ale ideologiei burghe­ze, a mentalităţilor retrogra­de, străine principiilor eticii comuniste şi spiritului de partid. Vom acţiona cu toa­tă fermitatea împotriva ma­nifestărilor de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, pentru dezvoltarea grijii faţă de a­­vutul obştesc, faţă de legile statului, pentru consolidarea legalităţii socialiste şi a or­dinii publice. In aceste zile, organizaţia judeţeană, toate organizaţii­le de partid, sindicat şi U.T.C., se pregătesc să dez­bată pe larg, cu toată matu­ritatea politică, problemele ce rezultă din indicaţiile dumneavoastră, să stabileas­că măsuri eficiente care să asigure educarea partinică a comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că uriaşa şi neobosita dumnea­voastră activitate, de înaltă ţinută revoluţionară, plină de clarviziune şi fermitate par­tinică, constituie pentru noi toţi un înalt exemplu în munca de înfăptuire a politi­cii partidului şi statului nos-în încheierea adunării cu activul nostru de partid, vă rog să-mi permiteţi tovarăşe Ceauşescu să vă urăm şi cu acest prilej multă sănătate şi putere de muncă, pentru binele şi fericirea poporului român, pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste.

Next