Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)

1971-07-24 / nr. 7367

Proletari din toate ţările, uniţi vâ ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7367 Sîmbătă 24 iulie 1971 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — por­tul şi şantierul naval — au fost vizi­tate de secretarul general al parti­­ dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară in această săptămînă cînd con­ducători de partid şi de stat, in frunte cu secretarul ge­neral al partidului, iau con­tact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul înde­plinirii sarcinilor de pro­ducţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiec­tivele de perspectivă ale pla­nului cincinal. întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au lin puternic efect mobiliza­tor, duc la descoperirea unor soluţii mai adecvate, mai va­loroase, stimulează spiritul creator al oamenilor mun­cii. S-a vădit aceasta cu pri­sosinţă, în dialogul secretaru­lui general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu na­vigatorii, cu muncitorii por­tuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, in comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători ai partidului şi sta­tului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de ce­tăţeni, veniţi în întîmpinare cu bucuria şi entuziasmul generate pretutindeni de prezenţa secretarului general al partidului, a conducerii partidului şi statului nostru. Mulţimea ovaţionează înde­lung, flutură steguleţe ro­şii şi tricolore, aruncă in calea oaspeţilor flori. La Constanţa, străbătînd unele din principalele arte­re ale municipiului, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară o prive­lişte dominată de pădure­­de catarge şi macarale a mo­dernei porţi maritime româ­neşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un INTÂLNIRE După vizitarea întreprin­derilor economice constăn­­ţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adu­nare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetu- u­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean Constan­ţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul pri­lej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe , Nicolae Ceauşescu, din adincul ini­mii, cele mai calde senti­mente de preţuire ale co­muniştilor, ale tuturor oa­menilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profun­de semnificaţii pentru noi. La această adunare parti­cipă membrii comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid din ilegalitate, secretari ai organizaţiilor de partid. In­(Continuare în pag. 2-a) mare număr de muncitori portuari, navigatori, construc­tori navali. Pe o mare pancar­tă este înscrisă urarea „Bine aţi venit in mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă în­delung, se ovaţionează pen­­timaţi tovarăşi. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitori­lor municipiului şi judeţu­lui Constanţa, un salut căl­duros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a gu­vernului României socialis­te. (Aplauze puternice). în aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cit şi în agri­cultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Con­stanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot­ să apreciez marile realizări, transformările adinei care tru Partidul Comunist Ro­mân, pentru secretarul ge­neral, pentru ceilalţi con­ducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi mem­bri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae au avut loc aici, atît în in­dustrie şi agricultură, cit şi în domeniul ştiinţei, învă­­ţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oame­nilor muncii. Astăzi, Con­stanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cit şi organizaţiile municipiului şi comite­tul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor na­vale din Constanţa să se realizeze cel puţin la ter­menele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima regiune în care s-a termi­nat cooperativizarea agri­Ceauşescu, comandantul su­prem al forţelor noastre ar­mate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare a culturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizi­tat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprin­dere de stat, o staţiune a­­gricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfac­ţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agri­culturii — atît în ce pri­veşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zo­otehnie, cit şi în mecaniza­rea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără prin­tre judeţele fruntaşe în a­­gricultură din România. (Aplauze puternice) Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dez­voltarea industriei, agri­culturii şi în celelalte do­menii de activitate fac parte integrantă din mă­ru holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fo­tografii, stadiul actual al lu­crărilor şi programul eşa­lonat de dezvoltare a lor­(Continuare in pag. 2-a) reţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultu­ră în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de par­tid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu mun­citorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabă­tut politica. Partidului Co­munist Român, ce cores­punde intereselor vitale (Continuare in pag. 3-a) CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In spiritul unei inalte exigenţe şi responsabilităţi Reprezentanţii salariaţilor de la fabrica „TRICOTAJUL ROŞU“ din Capitală, întruniţi în adunare generală, au a­­nalizat îndeplinirea planului pe semestrul I, a prevederilor din contractul colectiv, mă­surile ce se impun pentru în­deplinirea şi depăşirea anga­jamentului pe anul 1971 şi crearea condiţiilor pentru rea­lizarea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan pe 1972. Desfăşurate în spiritul indi­caţiilor izvorîte din recenta expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la perfecţionarea activităţii în domeniul ideologic şi al mun­cii cultural-educative, a spo­ririi responsabilităţii salaria­ţilor — în calitate de pro­prietari ai mijloacelor de pro­ducţie şi producători ai bu­nurilor materiale — dezba­terile din adunare au scos în evidenţă spiritul de exigenţă sporită, de responsabilitate manifestat de salariaţi faţă de situaţia îndeplinirii planu­lui, de condiţiile de muncă şi de viaţă, de activitatea des­făşurată de membrii comite­tului de direcţie şi reprezen­tanţii muncitorilor ce-şi des­făşoară activitatea în organul colectiv de conducere. Deşi realizările pe semes­trul I pot fi considerate ca satisfăcătoare — colectivul dînd peste plan peste 4 mi­lioane lei la producţia globa­lă, 5 milioane lei­ la producţia marfă, circa 1 300 000 lei be­neficii, productivitatea mun­cii fiind realizată in propor­ţie de 105 la sută , în rîndul reprezentanţilor salariaţilor nu şi-a făcut loc sentimentul de automulţumire, combătut în recentele documente de partid, ci, dimpotrivă, cu spi­rit critic, constructiv, cu toată răspunderea, s-au ana­lizat rezervele care mai exis­tă, posibilităţile de înlătura­re a unor deficienţe. Expresie a adîncirii proce­sului democraţiei socialiste, muncitoreşti, este faptul că din cei 20 de salariaţi care au luat cuvântul în adunare, 15 au fost muncitori din sec­ţiile direct productive , îm­puterniciţi în adunările pe secţii să aducă în faţa forului suprem de conducere munci­torească, o serie de probleme legate, în special, de utiliza­rea timpului de lucru, creşte­rea indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, ri­dicarea calificării şi pregăti­rea unui număr corespunză­tor de muncitori calificaţi pentru realizarea sporului de producţie prevăzut pentru 1972. Nu întîmplător muncitoa­rele Margareta Constantines­­cu,­­Violeta Zidaru­, Elena Păun, Florica Gheorghe şi Steliana Georgescu s-au o­­prit asupra unor deficienţe existente în organizarea pro­ducţiei şi a muncii, cu reper­cusiuni asupra indicilor de utilizare a maşinilor. Deşi, faţă de 1970, în trimestrul II 1971 indicele de utilizare al maşinilor a crescut (81,7 la sută), el reprezintă totuşi o scădere faţă de realizările din trimestrul I (85,3 la sută) şi este inferior celui realizat pe sector şi pe întregul mu­nicipiu. Aşa cum au arătat mai mulţi vorbitori, la aceas­tă stare de lucruri contribuie o serie de deficienţe existente pe linia aprovizionării teh­­nico-materiale, insuficienta supraveghere de către unii ajutori de maiştri a maşini­lor din secţiile de bază, lipsa de răspundere a unor salari­aţi care lucrează la sortarea şi pregătirea semifabricatelor, etc. Reparaţiile accidentale în trimestrul I au reprezentat 4 033 ore, şi în trimestrul II 1337 ore datorită, între altele, şi asistenţei tehnice necores­punzătoare, acordate de unii mecanici de întreţinere, cali­ficării scăzute a unor lucră­tori. Serviciul de planificare — respectiv ing. Veronica Ciamba, şeful serviciului — trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea în ce priveşte lansarea şi realizarea anu­mitor sortimente, să ia mă­suri operative pentru evitarea golurilor de producţie pe faze de fabricaţie, să urmărească realizarea sortimentelor la finisaj, asigurarea semifabri­catelor etc., deoarece, astfel de probleme legate de pro­gramarea producţiei influen­ţează direct indicii de utili­zare a maşinilor, în ce pri­veşte folosirea fondului de timp disponibil, fabrica „Tri­cotajul Roşu“ se situează, de asemenea, sub nivelul reali­zărilor pe sector şi Capitală (trim. I 90,4 la sută ; trim. II 90,77 la sută). Numărul de ore pierdute prin învoiri şi concedii fără plată, ca şi ab­senţele nemotivate, sunt în creştere în trim. II faţă de trim. I. Generalizarea schim­bului II şi extinderea schim­bului III nu a prins viaţă, iar echilibrarea schimburilor ca şi asistenţa tehnică lasă de dorit. La folosirea necorespunză­toare a fondului de timp con­tribuie — aşa cum arăta to­varăşa Ştefania Grama, mun­citoare la secţia de croit, membră a comitetului de di­recţie — şi faptul că pentru produsele noi, destul de multe în fiecare trimestru, nu în­totdeauna odată cu comanda de execuţie se înaintează şi documentaţia tehnică, nor­ma de consum, etc. Deşi, ca urmare a măsuri­lor întreprinse prin comisiile de disciplină, Cazurile de fo­losire insuficientă a timpului de lucru, absenţele nemoti­vate, etc., au marcat în unele secţii o tendinţă de descreş­tere, este necesar, aşa cum relata tovarăşul Alexandru Rusu, şeful atelierului meca­nic, secretarul organizaţiei de partid, ca de problemele e­­ducative să se ocupe nu nu­mai organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret, ci şi cadrele de conducere pe linnie administrativă, deoarece, aşa cum se întîmplă la secţia de tricotat, tovarăşul Iosif Bar­­dua, şeful secţiei şi membru in comitetul de direcţie, con­sideră că numai problemele producţiei silit de competenţa sa — şi intr-adevăr de aceste probleme se ocupă şi le re­zolvă în bune condiţiuni — dar în ce priveşte munca po­litică, de educaţie, nu se poate spune acelaşi lucru. In adunarea generală unii reprezentanți, printre care IOAN BUNEA (Continuare în pag. 4-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit: • DIRECţIA NAVIGA­ŢIEI FLUVIALE GALAŢI a fost înzestrată cu un nou vas pasager de mare ca­pacitate construit la Ol­teniţa, denumit „Ardea­lul“. Acesta se adaugă, în cursa Brăila-Galaţi, con­fraţilor săi „Muntenia“ şi „Moldova“. (Mircea Ciş­­man) • LA FABRICA DE CE­LULOZĂ ŞI HIRTIE PALAS — CONSTANŢA s-au des­făşurat timp de două zile lucrările unui simpozion care a avut ca temă : „Realizarea şi folosirea în industrie a hîrtiilor înnobi­late“, şi care a urmărit în principal găsirea mo­dalităţilor de folosire a acestor hîrtii în diferite sectoare de producţie. (Gheorghe Dima) • PRINTRE SUCCESE­LE CU CARE SE MÂN­­DREŞTE COLECTIVUL DE MUNCĂ AL ÎNTREPRIN­DERII „FLACĂRA RO­ŞIE" — SIBIU se numără la loc de frunte şi asimi­larea, în prima parte a a­­nului, a aproape 500 de produse noi cu perfor­manţe calitative superioa­re. Dintre acestea amin­tim : piesele de schimb şi accesoriile metalice pentru industria textilă, precum şi numeroase bu­nuri de larg consum din material plastic : flori, sti­louri, creioane cu pastă şi altele. (Ion Vidrighin) • Oamenii muncii din industria judeţului Mureş au înscris în palmaresul întrecerii socialiste un succes remarcabil: înde­plinirea cu 7 zile înainte de termen a sarcinilor de Plan pe primele 7 luni ale anului. Astfel, s-au creat condiţii ca pînă la sfîr­­şitul lunii iulie să se rea­lizeze peste prevederile planului 150 milioane lei la producţia globală şi 180 milioane lei la producţia marfă. Se prelimina să se livreze beneficiarilor suplimentar 14 500 tone azotat de amoniu, 5 000 tone carbid, 6,7 milioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 150 000 mp geam tras, peste 100 000 mp ţe­sături şi multe altele. Cele mai însemnate de­păşiri de plan le-au în­registrat colectivele Com­binatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu Mu­reş şi unităţile Combina­tului de exploatare şi in­dustrializare a lemnului. (Viorel Megheş). REVISTA SĂPTĂMÎNII INTERNE EXPRESIA DIALOGULUI VIU, PERMANENT, CONSTRUCTIV, stabilit între partid şi popor După o decadă prelungită, marcată de evenimente so­­cial-politice, care, prin ex­cepţionala lor însemnătate, se adaugă ca noi şi inesti­mabile valori la fondul de aur al acţiunilor şi măsuri­lor iniţiate de partid, de se­cretarul său general, săptămâ­na care se încheie astăzi s-a caracterizat printr-o trecere în front larg la aplicarea in practică a programului de educaţie comunistă e­­laborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Programul de acţiune po­­litico-educativă elaborat de secretarul general al parti­dului nostru mobilizează e­­nergia creatoare, conştiinţa întregului popor“ . „Flacără vie în inima şi conştiinţa tuturor oamenilor muncii, expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este pri­mită cu deplină aprobare şi satisfacţie de întregul nostru popor“ ; „Programul nostru de muncă, de viaţă“ ;­­ „în­tregul popor îşi exprimă ho­­tărîrea fermă de a înfăptui strălucitul program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — iată numai cîteva dintre ideile desprin­se din miile de telegrame, scrisori, opinii personale, transmise de organizaţiile de partid şi obşteşti, de co­lectivele de muncă din în­treprinderi şi instituţii, de personalităţi ale vieţii şti­inţifice şi culturale, de ce­tăţeni, Comitetului Central al partidului, personal tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Fiecare cuvînt, fiecare fra­ză a acestui fluviu de me­saje poartă în sine nemăr­ginita încredere a fiecărui locuitor al ţării noastre în capacitatea partidului de a discerne în orice moment cerinţele majore ale socie­tăţii, exprimă adeziunea u­­nanimă faţă de ideile cu­prinse în magistrala expu­nere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de par­tid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Consecvenţa cu care mă­surile adoptate în unanimita­te sunt transpuse în fap­te, constituie dovada cea mai elocventă că dezbate­rea problemelor activităţii ideologice, politice şi cultu­ral-educative se desfăşoară pe un teren fertilizat, răspun­­zînd unor cerinţe majore, to­tal şi complet integrate pro­cesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, şi nu unor cerinţe de conjunctură. Entuziasmul cu care comuniştii, toţi oamenii muncii de pe cuprinsul patriei Îşi mobilizează în aceste zile forţele pentru aplicarea pro­gramului elaborat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu a­­testă modul cel mai convin­gător dinamismul vieţii noastre economice, socia­le, politice — urmare fi­rească a efortului constant şi consecvent al partidului de atragere a întregului po­por la rezolvarea probleme­lor societăţii noastre socia­liste. Ca mărturie revelatoare a acestui efort, din care se des­prinde dîrzenia şi responsa­bilitatea comunistă a secreta­rului general al partidului, energia şi vitalitatea sa, re­marcabila voinţă de a fi pre­zent in esenţa problemelor vieţii, cronica acestei săptă­­mîni consemnează întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu ţărani coopera­tori, lucrători din întreprin­derile agricole de stat şi spe­cialişti de pe ogoare, cu pri­lejul vizitei de lucru în uni­tăţile productive şi de cerce­tare agricolă din judeţul Constanţa. La nici două săptămîni de la vizita făcută în întreprin­deri agricole de stat şi coo­perative agricole de produc­ţie, in unităţi de­ cercetare ştiinţifică din Bărăgan, tova­răşul Nicolae Ceauşescu este prezent acolo unde se hotă­răşte soarta recoltei, pe cîmp, în mijlocul oamenilor care îl înconjoară cu stimă şi dragoste nemărginită. In­formarea concretă, la obiect, asupra mersului lucrărilor a­­gricole de sezon, asupra re­zultatelor cercetărilor agro­zootehnice in această parte a ţării, indicaţiile şi reco­mandările făcute de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, îndem­nul la iniţiativă şi perseve­renţă adresat lucrătorilor de la I.A.S. Dorobanţu şi de la Complexul intercooperatist Castelu, cercetătorilor de la Staţiunea experimentală Valu lui Traian şi preşedinţilor cooperativelor agricole de producţie, care l-au întâm­pinat pe cimpurile coopera­torilor din satul Tătaru, ca şi propunerile izvorîte din acest dialog viu au constituit o veritabilă consfătuire de lucru operativă, soldată cu învăţăminte de largă şi pre­ţioasă utilitate nu numai pen­tru lucrătorii de pe ogoarele dobrogene, ci şi pentru cei din întreaga ţară. Ieri,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru în portul Constanţa şi la Şantierele navale. Nu ne vom opri asupra desfăşurării vizitei, pentru că acest lucru îl face reportajul pe care il publicăm in ziarul de azi. Vrem numai să subliniem că nu au trecut nici opt luni de cînd, in şedinţa Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 no­iembrie 1970, secretarul ge­neral al partidului trasa ca sarcină dezvoltarea în acest cincinal a transporturilor şi construcţiilor navale şi iată că acum se interesează per­sonal, la faţa locului, despre stadiul lucrărilor, al studiilor şi proiectelor, despre activi­tatea de la „poarta maritimă a ţării“. ANALIZA ÎNDEPLI­NIRII SARCINILOR PREZENTE, PRE­GĂTIREA TEMEI­NICĂ A PRODUC­ŢIEI ANULUI VII­TOR In presă au fost publicate, la începutul săptămânii, ex­trase din discuţiile prilejuite de şedinţele comune ale co­legiilor ministerelor, ale in­stituţiilor centrale şi comite­telor de partid în care s-a făcut analiza îndeplinirii pla- ARTUR IOAN (Continuare in pag. 4-a)

Next