Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)
1971-07-24 / nr. 7367
Proletari din toate ţările, uniţi vâ ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7367 Sîmbătă 24 iulie 1971 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al parti dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară in această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, in frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au lin puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai adecvate, mai valoroase, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă, în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, in comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni, veniţi în întîmpinare cu bucuria şi entuziasmul generate pretutindeni de prezenţa secretarului general al partidului, a conducerii partidului şi statului nostru. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă in calea oaspeţilor flori. La Constanţa, străbătînd unele din principalele artere ale municipiului, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară o privelişte dominată de pădurede catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un INTÂLNIRE După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetu- ului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe , Nicolae Ceauşescu, din adincul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. La această adunare participă membrii comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid din ilegalitate, secretari ai organizaţiilor de partid. In(Continuare în pag. 2-a) mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit in mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentimaţi tovarăşi. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). în aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cit şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care tru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cit şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cit şi organizaţiile municipiului şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriCeauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare a culturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii — atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cit şi în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultură din România. (Aplauze puternice) Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măru holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a lor(Continuare in pag. 2-a) reţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica. Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale (Continuare in pag. 3-a) CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In spiritul unei inalte exigenţe şi responsabilităţi Reprezentanţii salariaţilor de la fabrica „TRICOTAJUL ROŞU“ din Capitală, întruniţi în adunare generală, au analizat îndeplinirea planului pe semestrul I, a prevederilor din contractul colectiv, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentului pe anul 1971 şi crearea condiţiilor pentru realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan pe 1972. Desfăşurate în spiritul indicaţiilor izvorîte din recenta expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la perfecţionarea activităţii în domeniul ideologic şi al muncii cultural-educative, a sporirii responsabilităţii salariaţilor — în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători ai bunurilor materiale — dezbaterile din adunare au scos în evidenţă spiritul de exigenţă sporită, de responsabilitate manifestat de salariaţi faţă de situaţia îndeplinirii planului, de condiţiile de muncă şi de viaţă, de activitatea desfăşurată de membrii comitetului de direcţie şi reprezentanţii muncitorilor ce-şi desfăşoară activitatea în organul colectiv de conducere. Deşi realizările pe semestrul I pot fi considerate ca satisfăcătoare — colectivul dînd peste plan peste 4 milioane lei la producţia globală, 5 milioane lei la producţia marfă, circa 1 300 000 lei beneficii, productivitatea muncii fiind realizată in proporţie de 105 la sută , în rîndul reprezentanţilor salariaţilor nu şi-a făcut loc sentimentul de automulţumire, combătut în recentele documente de partid, ci, dimpotrivă, cu spirit critic, constructiv, cu toată răspunderea, s-au analizat rezervele care mai există, posibilităţile de înlăturare a unor deficienţe. Expresie a adîncirii procesului democraţiei socialiste, muncitoreşti, este faptul că din cei 20 de salariaţi care au luat cuvântul în adunare, 15 au fost muncitori din secţiile direct productive , împuterniciţi în adunările pe secţii să aducă în faţa forului suprem de conducere muncitorească, o serie de probleme legate, în special, de utilizarea timpului de lucru, creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, ridicarea calificării şi pregătirea unui număr corespunzător de muncitori calificaţi pentru realizarea sporului de producţie prevăzut pentru 1972. Nu întîmplător muncitoarele Margareta Constantinescu,Violeta Zidaru, Elena Păun, Florica Gheorghe şi Steliana Georgescu s-au oprit asupra unor deficienţe existente în organizarea producţiei şi a muncii, cu repercusiuni asupra indicilor de utilizare a maşinilor. Deşi, faţă de 1970, în trimestrul II 1971 indicele de utilizare al maşinilor a crescut (81,7 la sută), el reprezintă totuşi o scădere faţă de realizările din trimestrul I (85,3 la sută) şi este inferior celui realizat pe sector şi pe întregul municipiu. Aşa cum au arătat mai mulţi vorbitori, la această stare de lucruri contribuie o serie de deficienţe existente pe linia aprovizionării tehnico-materiale, insuficienta supraveghere de către unii ajutori de maiştri a maşinilor din secţiile de bază, lipsa de răspundere a unor salariaţi care lucrează la sortarea şi pregătirea semifabricatelor, etc. Reparaţiile accidentale în trimestrul I au reprezentat 4 033 ore, şi în trimestrul II 1337 ore datorită, între altele, şi asistenţei tehnice necorespunzătoare, acordate de unii mecanici de întreţinere, calificării scăzute a unor lucrători. Serviciul de planificare — respectiv ing. Veronica Ciamba, şeful serviciului — trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea în ce priveşte lansarea şi realizarea anumitor sortimente, să ia măsuri operative pentru evitarea golurilor de producţie pe faze de fabricaţie, să urmărească realizarea sortimentelor la finisaj, asigurarea semifabricatelor etc., deoarece, astfel de probleme legate de programarea producţiei influenţează direct indicii de utilizare a maşinilor, în ce priveşte folosirea fondului de timp disponibil, fabrica „Tricotajul Roşu“ se situează, de asemenea, sub nivelul realizărilor pe sector şi Capitală (trim. I 90,4 la sută ; trim. II 90,77 la sută). Numărul de ore pierdute prin învoiri şi concedii fără plată, ca şi absenţele nemotivate, sunt în creştere în trim. II faţă de trim. I. Generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III nu a prins viaţă, iar echilibrarea schimburilor ca şi asistenţa tehnică lasă de dorit. La folosirea necorespunzătoare a fondului de timp contribuie — aşa cum arăta tovarăşa Ştefania Grama, muncitoare la secţia de croit, membră a comitetului de direcţie — şi faptul că pentru produsele noi, destul de multe în fiecare trimestru, nu întotdeauna odată cu comanda de execuţie se înaintează şi documentaţia tehnică, norma de consum, etc. Deşi, ca urmare a măsurilor întreprinse prin comisiile de disciplină, Cazurile de folosire insuficientă a timpului de lucru, absenţele nemotivate, etc., au marcat în unele secţii o tendinţă de descreştere, este necesar, aşa cum relata tovarăşul Alexandru Rusu, şeful atelierului mecanic, secretarul organizaţiei de partid, ca de problemele educative să se ocupe nu numai organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret, ci şi cadrele de conducere pe linnie administrativă, deoarece, aşa cum se întîmplă la secţia de tricotat, tovarăşul Iosif Bardua, şeful secţiei şi membru in comitetul de direcţie, consideră că numai problemele producţiei silit de competenţa sa — şi intr-adevăr de aceste probleme se ocupă şi le rezolvă în bune condiţiuni — dar în ce priveşte munca politică, de educaţie, nu se poate spune acelaşi lucru. In adunarea generală unii reprezentanți, printre care IOAN BUNEA (Continuare în pag. 4-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit: • DIRECţIA NAVIGAŢIEI FLUVIALE GALAŢI a fost înzestrată cu un nou vas pasager de mare capacitate construit la Olteniţa, denumit „Ardealul“. Acesta se adaugă, în cursa Brăila-Galaţi, confraţilor săi „Muntenia“ şi „Moldova“. (Mircea Cişman) • LA FABRICA DE CELULOZĂ ŞI HIRTIE PALAS — CONSTANŢA s-au desfăşurat timp de două zile lucrările unui simpozion care a avut ca temă : „Realizarea şi folosirea în industrie a hîrtiilor înnobilate“, şi care a urmărit în principal găsirea modalităţilor de folosire a acestor hîrtii în diferite sectoare de producţie. (Gheorghe Dima) • PRINTRE SUCCESELE CU CARE SE MÂNDREŞTE COLECTIVUL DE MUNCĂ AL ÎNTREPRINDERII „FLACĂRA ROŞIE" — SIBIU se numără la loc de frunte şi asimilarea, în prima parte a anului, a aproape 500 de produse noi cu performanţe calitative superioare. Dintre acestea amintim : piesele de schimb şi accesoriile metalice pentru industria textilă, precum şi numeroase bunuri de larg consum din material plastic : flori, stilouri, creioane cu pastă şi altele. (Ion Vidrighin) • Oamenii muncii din industria judeţului Mureş au înscris în palmaresul întrecerii socialiste un succes remarcabil: îndeplinirea cu 7 zile înainte de termen a sarcinilor de Plan pe primele 7 luni ale anului. Astfel, s-au creat condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii iulie să se realizeze peste prevederile planului 150 milioane lei la producţia globală şi 180 milioane lei la producţia marfă. Se prelimina să se livreze beneficiarilor suplimentar 14 500 tone azotat de amoniu, 5 000 tone carbid, 6,7 milioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 150 000 mp geam tras, peste 100 000 mp ţesături şi multe altele. Cele mai însemnate depăşiri de plan le-au înregistrat colectivele Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu Mureş şi unităţile Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului. (Viorel Megheş). REVISTA SĂPTĂMÎNII INTERNE EXPRESIA DIALOGULUI VIU, PERMANENT, CONSTRUCTIV, stabilit între partid şi popor După o decadă prelungită, marcată de evenimente social-politice, care, prin excepţionala lor însemnătate, se adaugă ca noi şi inestimabile valori la fondul de aur al acţiunilor şi măsurilor iniţiate de partid, de secretarul său general, săptămâna care se încheie astăzi s-a caracterizat printr-o trecere în front larg la aplicarea in practică a programului de educaţie comunistă elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Programul de acţiune politico-educativă elaborat de secretarul general al partidului nostru mobilizează energia creatoare, conştiinţa întregului popor“ . „Flacără vie în inima şi conştiinţa tuturor oamenilor muncii, expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este primită cu deplină aprobare şi satisfacţie de întregul nostru popor“ ; „Programul nostru de muncă, de viaţă“ ; „întregul popor îşi exprimă hotărîrea fermă de a înfăptui strălucitul program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — iată numai cîteva dintre ideile desprinse din miile de telegrame, scrisori, opinii personale, transmise de organizaţiile de partid şi obşteşti, de colectivele de muncă din întreprinderi şi instituţii, de personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, de cetăţeni, Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Fiecare cuvînt, fiecare frază a acestui fluviu de mesaje poartă în sine nemărginita încredere a fiecărui locuitor al ţării noastre în capacitatea partidului de a discerne în orice moment cerinţele majore ale societăţii, exprimă adeziunea unanimă faţă de ideile cuprinse în magistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Consecvenţa cu care măsurile adoptate în unanimitate sunt transpuse în fapte, constituie dovada cea mai elocventă că dezbaterea problemelor activităţii ideologice, politice şi cultural-educative se desfăşoară pe un teren fertilizat, răspunzînd unor cerinţe majore, total şi complet integrate procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, şi nu unor cerinţe de conjunctură. Entuziasmul cu care comuniştii, toţi oamenii muncii de pe cuprinsul patriei Îşi mobilizează în aceste zile forţele pentru aplicarea programului elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu atestă modul cel mai convingător dinamismul vieţii noastre economice, sociale, politice — urmare firească a efortului constant şi consecvent al partidului de atragere a întregului popor la rezolvarea problemelor societăţii noastre socialiste. Ca mărturie revelatoare a acestui efort, din care se desprinde dîrzenia şi responsabilitatea comunistă a secretarului general al partidului, energia şi vitalitatea sa, remarcabila voinţă de a fi prezent in esenţa problemelor vieţii, cronica acestei săptămîni consemnează întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu ţărani cooperatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat şi specialişti de pe ogoare, cu prilejul vizitei de lucru în unităţile productive şi de cercetare agricolă din judeţul Constanţa. La nici două săptămîni de la vizita făcută în întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole de producţie, in unităţi de cercetare ştiinţifică din Bărăgan, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este prezent acolo unde se hotărăşte soarta recoltei, pe cîmp, în mijlocul oamenilor care îl înconjoară cu stimă şi dragoste nemărginită. Informarea concretă, la obiect, asupra mersului lucrărilor agricole de sezon, asupra rezultatelor cercetărilor agrozootehnice in această parte a ţării, indicaţiile şi recomandările făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnul la iniţiativă şi perseverenţă adresat lucrătorilor de la I.A.S. Dorobanţu şi de la Complexul intercooperatist Castelu, cercetătorilor de la Staţiunea experimentală Valu lui Traian şi preşedinţilor cooperativelor agricole de producţie, care l-au întâmpinat pe cimpurile cooperatorilor din satul Tătaru, ca şi propunerile izvorîte din acest dialog viu au constituit o veritabilă consfătuire de lucru operativă, soldată cu învăţăminte de largă şi preţioasă utilitate nu numai pentru lucrătorii de pe ogoarele dobrogene, ci şi pentru cei din întreaga ţară. Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru în portul Constanţa şi la Şantierele navale. Nu ne vom opri asupra desfăşurării vizitei, pentru că acest lucru îl face reportajul pe care il publicăm in ziarul de azi. Vrem numai să subliniem că nu au trecut nici opt luni de cînd, in şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970, secretarul general al partidului trasa ca sarcină dezvoltarea în acest cincinal a transporturilor şi construcţiilor navale şi iată că acum se interesează personal, la faţa locului, despre stadiul lucrărilor, al studiilor şi proiectelor, despre activitatea de la „poarta maritimă a ţării“. ANALIZA ÎNDEPLINIRII SARCINILOR PREZENTE, PREGĂTIREA TEMEINICĂ A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR In presă au fost publicate, la începutul săptămânii, extrase din discuţiile prilejuite de şedinţele comune ale colegiilor ministerelor, ale instituţiilor centrale şi comitetelor de partid în care s-a făcut analiza îndeplinirii pla- ARTUR IOAN (Continuare in pag. 4-a)