Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)

1971-07-31 / nr. 7373

Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările cordiale pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Bulgaria. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multila­­­terală dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta şi adinei în intere­sul ambelor noastre popoare, al unităţii şi coeziunii co­munităţii socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. TODOR JIVKOV Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Bulgaria şi al meu personal, vă mulţumesc pentru felicitările calde ce mi le-aţi adresat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc prilejul pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multila­terală dintre cele două ţări şi popoare ale noastre se vor dezvolta şi consolida în interesul cauzei socialismu­lui şi păcii. STANKO TODOROV Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Republicii Populare Bulgaria Proletari din toate tarile, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7373 Sîmbătă 31 iulie 1971 6 pagini 30 bani Adunările generale ale salariaţilor CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, suportul suplimentării angajamentelor in întrecerea socialistă • EXPRESIE A ÎNALTEI SALE CONŞTIINŢE SOCIALISTE, COLECTIVUL A DECIS SĂ-ŞI MAJOREZE ANGAJAMENTUL ANUAL CU 25 DE MILIOANE DE LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • ÎNTREGUL SPOR DE PRODUCŢIE SE OBŢINE LA UZINA „LAMINORUL“ PE SEAMA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII • NU NUMAI MĂSURI TEHNICO-ORGANIZATORICE, CI ŞI EDUCATIVE Adunarea generală a re­prezentanţilor salariaţilor de la uzina „Laminorul“ s-a desfăşurat in condiţiile su­flului înnoitor generat de re­centa expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi a muncii cultural-educative, participanţii la dezbateri ex­­primînd în unanimitate, ho­­tărirea de a transpune în practică măreţul program de ridicare a conştiinţei socia­liste a întregului popor. Un exemplu strălucit al creşterii conştiinţei socialiste, al maturităţii forului suprem de conducere — adunarea generală — de la această u­­zină îl constituie faptul că, în urma analizei stadiului de realizare a angajamentelor, a rezervelor existente, a posi­bilităţilor de folosire mai bună a potenţialului tehnic şi uman etc., s-a hotărit ma­jorarea angajamentului anual cu cite 25 milioane lei la pro­ducţia globală şi marfă, cu 15 milioane lei la benefi­cii, cu 3,5 la sută la produc­tivitatea muncii etc., la­ ma­joritatea indicatorilor anga­jamentele fiind dublate faţă de prevederile iniţiale. La baza majorării acestor angajamente, a realizărilor deosebite , comitetul de di­recţie a raportat adunării generale depăşirea substan­ţială a tuturor indicatorilor de plan (producţia globală 110.7 la sută, producţia marfă 109.7 la sută) — a stat pre­ocuparea manifestată de în­tregul colectiv pentru creş­terea productivităţii muncii (110,5 la sută) pe seama că­reia s-a obţinut întregul spor de producţie. Majoritatea participanţilor la dezbateri printre care Ilie Balaban, strungar, Teodor Teodorescu, filator, Victor Forţu, şef de secţie, au scos in evidenţă că, creşterea pro­ductivităţii muncii este re­zultatul măsurilor întreprin­se, începînd de la grupa sin­dicală şi pînă la comitetul de direcţie pentru folosirea mai bună a maşinilor şi in­stalaţiilor. O importanţă ho­­tărîtoare pentru creşterea in­dicilor de utilizare a acesto­ra, a avut faptul că în uzină s-au luat măsuri pentru a­­provizionarea şi confecţiona­rea pieselor de schimb, pen­tru predarea la termenele planificate a utilajelor către sectorul mecanic-şef şi exe­cuţia unor reparaţii de cali­tate. Toate aceste măsuri, coroborate cu perfecţionarea programării operative a pro­ducţiei, aprovizionarea ritmi­că cu materii prime a locuri­lor de muncă, organizarea judicioasă a­ lucrului în echi­pe şi brigăzi etc., au contri­buit ca indicii de utilizare la laminoare să se situeze — la finele trimestrului II — la circa 93 la sută şi la ma­şinile de trefilat la peste­ 80 la sută, marcind creşteri sim­ţitoare faţă de primul tri­mestru. Munca educativă desfăşurată in grupele sindi­cale, acţiunile întreprinse de către comitetul sindicatului prin comisiile economică şi cea a inginerilor şi tehnicie­nilor pentru întreţinerea şi folosirea cu grijă a maşini­lor şi utlajelor încredinţate, a avutului obştesc de către muncitori în dubla lor cali­tate de proprietari şi produ­cători — au contribuit ca timpul neutilizat datorită re­paraţiilor accidentale să sca­dă ajungînd la 63 de ore/ maşină, respectiv 122 ore/ma­­şină — la laminoare şi, la 490 de ore/maşină la maşi­nile de trefilat. Cu chibzuinţă, cu discernă­­mint şi spirit de buni gos­podari, unii vorbitori printre care Vasile Sechel, lamina­­tor, organizator de grupă sin­dicală, Filipoiu Stan, lami­­nator, Ionescu Grigore, ma­istru, membru în comitetul sindicatului, scoţind în evi­denţă caracterul de lucru al adunării, au evidenţiat — în spiritul recentelor documente de partid — necesitatea com­baterii sentimentului de au­­toliniştire ce se face simţit la nivelul conducerii unor secţii şi chiar al uzinei, cu atit mai mult cu cit la unele grupe de maşini — este drept puţine ca număr — printre care : ciocane de for­jă (64,9 la sută) maşini de rectificat plan (63,4 la sută),­­ maşini de rabotat cu masă mobilă (66,6 la sută), există posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune. Chiar la grupa de strunguri paralele care deţine ponderea cea mai mare in totalul parcului, deşi­ indicii de utilizare rea­lizaţi in trimestrul I au fost de 89 la sută, scăzind la 83­­ la sută în trimestrul IX, nu­mărul orelor pierdute dato­rită reparaţiilor accidentale a ajuns la 3 428 de ore în tri­mestru II, dublindu-se. Adunarea generală a soli­citat comitetului de direcţie şi comitetului sindicatului iniţierea unor măsuri teh­­nico-organizatorice și educa­tive pentru înlăturarea în se­mestrul II și anul 1972 a IOAN BUNEA MIRCEA CIŞMAN (Continuare in pag. 3-6) Mineralierul „U­RICAN “ lansat la apă Constructorii navali din Galaţi au lansat la apă cel de-al 6-lea car­­gou-mineralier cu 10 200 —12 500 tone, destinat flotei noastre comercia­le. Nava poartă numele localităţii „Uricani“ şi este ultima de acest tip din planul producţiei pe anul în curs. Lansa­rea ei s-a făcut în con­diţii deosebite, din cau­za nivelului scăzut al a­­pelor Dunării ; panta de alunecare a trebuit să fie prelungită cu cîţiva metri, iar albia fluviu­lui adîncită. Pe de altă parte, vasul a fost echi­pat înainte de lansare cu o serie de agregate şi construcţii grele, în ve­derea scurtării ciclului de montaj la apă, unde lucrul se desfăşoară în condiţii mai grele. (Agerpres) O FABRICĂ „NAŞTE“ UN ORAŞ... Aş fi trecut, probabil, pe lingă, aşezarea aceea, şi atunci fără să mă opresc. Ca de atîtea ori. Numele ei nu-mi spunea nimic. Sau aproape nimic. Gugeşti. Dar un inginer, Lucian Olteanu, mi-a spus : „...vrei să vezi cum se naşte un oraş ?" L-am privit deconcertat: „...ei, da, nu se văd schele, nici străzi tăiate printre blocuri — mi-a răspuns la mirare, zîmbind uşor, ingine­rul dar, crede-mă, aici la Gugeşti, a început să se nască un oraş !“ Nu aş fi bănuit niciodată că intr-un om absorbit de realizarea „parametrilor tehnologiei" se află, disimulat, un sociolog, un observator fin al unor realităţi existente dincolo de aparenţe, în germene acum, dar cu hotărire determinante pentru conţinutul unui viitor foarte apropiat Caut să-mi explic receptivitatea ingine­rului faţă de astfel de feno­mene.­­Nu o pot disocia de ceea ce reprezintă trăsătura fundamentală a personalită­ţii lui Lucian Olteanu — pa­siunea faţă de meseria sa. Lucrurile sunt afurisit de complexe. Par a se pulveri­­za pe planuri multiple. Aten­ţia cu care el a urmărit evo­luţia, din profunzime, a lo­calităţii spre o nouă condi­ţie, se împleteşte cu cunoaş­terea, în amănunt, a dez­voltării unităţii de industria­lizare a lemnului din Gu­­gueşti. Planurile se însoţesc, se condiţionează. „Bine, dar fabrica de che­restea de la Gugeşti există de 50 de ani ! De ce tocmai acum are loc acest proces?" întreb nu dintr-un simplu reflex, ci din dorinţa de a mă adunei în sfera condiţii­lor determinante. „Stai­ să­ ne-nţelegem : e­xistă fireşte, de 50 de ani — poate chiar şi mai dinainte, nu ştiu, arhivele au ars, iar oamenii care să-şi aducă aminte, s-au împuţinat — dar pînă în urmă cu 23 de ani, deci pînă la naţionali­zare, nu-i aşa, nu prea ară­ta a fabrică. Era mai mult un gater. Ce să-ţi mai spun ? ! Ştii... „Nu prea ştiu. Nici el nu ştie. Doar din au­zite. Generaţia noastră, acum „de mijloc“, nu a apucat astfel de „fabrici" decit în timpul demolărilor, la înce­puturile erei construcţiei so­cialiste. „Aşadar, fabrica moderne şi in continuă modernizare este, de fapt, o creaţie inte­grală a socialismului...'' A­proape ca nu mai era ne­voie de precizare. Se subîn­ţelegea. Dar inginerul Ol­­teanu ţine să limpezească­­ lucrurile. Nu face rău. „Cînd a fost elaborat pla­nul de modernizare s-a a­­vut în vedere existenţa, pe aceste locuri, a unui ele­ment deosebit de important — experienţa oamenilor“ — îmi spune C-tin Grecu, di­rectorul fabricii. Precizarea coboară la esenţe. Pentru că aici, la Gugeşti, înainte de a fi fabrica de acum, au fost oamenii ei, cu respectul pe care şi l-au dobîndit ca buni meseriaşi. Oamenii nu-şi fac însă un merit din a fi meseriaşi buni. Consi­deră această calitate ca un lucru drept cerut de la ei. „Că lemnul este un mate­rial aşa ca şi cum ar fi viu, dacă nu ştii cum să-l lucrezi, îl vatămi fără întoarcere. Şi-i păcat. Mare păcat. Că pînă să ne ajungă în fabri­că, l-a crescut pămintul 30—40 de ani..." îmi spune timplarul Gh. Pîrgaru. Ceva din vocea lui mă face să tresar. Este o inflexiune lim­pede, ca de baladă, ce vine de departe, din timp, îm­preună cu dragostea şi răs­punderea ce le-au simţit, dintotdeauna, oamenii aces­tor pămînturi pentru como­rile ţării. „Nu, nu-i o mese­rie uşoară, dar dacă ai dra­goste pentru ea, nu ţi se mai pare grea..." continuă. Dragostea s-a format, aici, de-a lungul a mai multor generaţii. Cu grijă cultivată încă din anii premergători muncii. Odată cu trecerea de la adolescenţă, la matu- MIHAI COLEŞIU (Continuare in pag. 2-a) TRADIŢII MUNCITOREŞTI REVISTA SĂPTĂMÎNII INTERNE Angajare deplină, entuziastă şi rodnică a poporului în dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste Semnificaţiile principalelor evenimente interne ale acestei săptămini pun în re­lief noi dimensiuni şi exprimări ale unei idei de permanenţă, ale mobilului fundamen­­tal al existenţei noastre : angajarea întregului popor, cu înaltă responsabilitate co­munistă, cu deplina dăruire a potenţialului său creator pentru înfăptuirea prin muncă SAlU­ şi“ de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de congresul al X-lea al partidului. Neîntreruptul dialog partid-popor Problematica extrem de complexă pe care o ridică în devenirea sa grandioasa o­­peră de edificare socialistă, orientările şi soluţiile optime necesare diferitelor compar­timente de activitate sunt nemijlocit cunoscute şi re­zolvate prin dialogul viu şi multilateral statornicit între conducerea partidului şi po­por, prin puternicul impuls creator dat de secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tuturor domeni­ilor dezvoltării noastre, înscrise în acest context, importantele vizite de lucru făcute în cursul săptămînii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat pe platforma com­plexului de obiective nu­cleare I.F.A.­Măgurele, pre­cum şi în unităţi agricole şi industriale din judeţele Ar­geş, Vilcea, Olt, au constituit evenimentul dominant al vieţii politice interne. Opinia publică românească a luat cunoştinţă cu îndrep­tăţită mindrie de substanţia­lele realizări in înfăptuirea programului naţional de dez­voltare a cercetării ştiinţifi­ce şi de folosire a energiei nucleare în scopuri paşnice, de înalta grijă pe care con­ducerea partidului şi statului nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o poartă amplificării cercetărilor nu­cleare., ramură de avangardă a ştiinţei contemporane, cu importante aplicaţii în eco­nomia naţională. Mulţumită acestui sprijin generos şi larg vizionar, mulţumită capaci­tăţii creatoare a oamenilor noştri de ştiinţă, iscusinţei tuturor lucrătorilor angajaţi în traducerea în viaţă a pri­mului nostru program nu­clear naţional, România se va situa printre puţinele ţări posesoare de instalaţii de înaltă performanţă în­ cerce­tarea nucleară, ea însăşi con­structoare şi exploatatoare de aparatură nucleară. înce­puturile promiţătoare exis­tente primesc o puternică susţinere materială şi o con­cepţie armonioasă, unitară de dezvoltare prin transfor­marea platformei de la Mă­gurele intr-un complex na­ţional de obiective nucleare — un adevărat oraş al ato­­miştilor — apt să asigure o strînsă şi operativă colabo­rare între învăţămînt, cerce­tare şi producţie, pentru do­meniul fizicii, al energiei nu­cleare şi pentru domeniile conexe. O densă şi strălucită ana­liză economico-socială a al­tor sectoare de activitate a prilejuit-o vizita de lucru a secretarului general al parti­dului in judeţele Argeş, Vil­cea şi Olt, soldată cu soluţii de însemnătate majoră pen­tru dezvoltarea pomicultura, a industriei chimice şi con­strucţiilor de maşini, pentru valorificarea cit mai largă a potenţialului de muncă exis­tent pe aceste meleaguri ale ţării. Este suficient să re­amintim că în cursul­ acestei vizite s-a stabilit elaborarea unui plan de perspectivă pri­vind o mai raţională şi eco­nomică distribuire a ponde­rii pomilor fructiferi, devan­sarea cu un an a intrării în funcţiune a Uzinelor de uti­laj chimic şi forjă grea de la Rîmnicu Vilcea, unde vor lucra 4 000 de muncitori, că s-au pus în evidenţă va­loroase experienţe şi s-a re­comandat extinderea lor pen­tru a avea imaginea carac­terului profund creator, ima­ginea virtuţilor dinamizatoa­re ale dialogului dintre partid şi popor, ale acţiunilor de lu­cru pe teren neobosit între­prinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De altfel, multe din obiectivele şi locurile vi­zitate l-au avut ca oaspete pe conducătorul iubit al partidului nostru nu mai de­parte de acum un an, fapt ce ilustrează activitatea sa pro­digioasă, trainica legătură cu viaţa, cu poporul care îi aclamă cu nestăvilit entu­ziasm, cu o profundă stimă şi preţuire prezenţa dinami­zatoare în toate sectoarele frontului construcţiei noastre socialiste. Primirea călduroa­să de care s-au bucurat se­cretarul­­ general, ceilalţi conducători de partid şi de stat care l-au însoţit în fruc­tuoasele sale vizite de lucru, au confirmat o dată mai mult încrederea deplină a celor ce muncesc, a fiinţei întregii ţări în politica marxist-leni­­nistă a Partidului Comunist Român, unitatea de granit dintre partid şi popor, vo­inţa de a transpune in viaţă obiectivele actualului plan cincinal, program măreţ al dezvoltării socialiste a pa­triei. Mobilizare maximă a forţelor pentru depăşirea planului anual Caracterul pe deplin rea­list al prevederilor planului de stat de dezvoltare econo­mico-socială a României este tot mai pregnant atestat de succesele raportate şi în a­­ceastă săptămînă de nume- VICTOR BOTEZ (Continuare in pag. 3-a) O nouă cale de acces a fost deschisă prin văile aco­perite cu pomi fructiferi spre inima Munţilor Buzăului. Nu ştim în ce măsură va stimula acest fapt pe dirigui­torii turismului de pe aceste meleaguri ; ştim însă că localnicii şi-au impus simpatia pentru cei care le-au „tulburat“ un timp liniştea. Podul din imagine se nu­meşte „Podul lui Mihoc“ după numele şefului echipei care l-a construit, una din echipele fruntaşe ale între­prinderii de construcţii forestiere Buzău. Lor li se vor alătura în fiecare vară din ce în ce mai mulţi turişti, care vor afla că trec peste „Podul lui Mihoc“. (foto 1) Şantierul din Nehoiu al aceleiaşi întreprinderi de con­strucţii a început asaltul masivului Penteleu pentru a uni două depozite de aur verde : Pitularu-Patacu. In cursul acestui an se vor tăia printre creste încă 30 km drumuri de pădure. (foto 2). Foto : M. ALEXE Pe ogoarele ţării­ fiecare oră bună de lucru să fie folosită Au terminat recoltatul griului Lucrările de recoltare a griului pe întreaga supra­faţă cultivată în acest an în judeţul Ilfov au fost în­cheiate la 29 iulie 1971. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. scrie : Aplicînd întocmai indi­caţiile date de conducerea superioară de partid şi de stat, personal de dumnea­voastră, stimate tovarăşe Ceauşescu, cu ocazia vizitei de lucru făcută în judeţul nostru la începutul acestei luni, ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi specialiştii din unităţile agricole de stat şi cooperativele agri­cole de producţie au depus eforturi susţinute şi au reu­şit, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, să desfă­şoare lucrările de recoltare intr-un ritm intens şi fără pierderi. Producţiile obţinute în acest an, atit în întreprin­derile agricole de stat cit şi în unităţile cooperatiste, sunt mult superioare celor obţinute în anii precedenţi. Biroul comitetului ju­deţean de partid asigură conducerea partidului că va mobiliza toate forţele pentru executarea în în­tregime în următoarele zile şi a celorlalte lucrări — treieratul mazării şi în­­sămînţarea a peste 100 000 hectare culturi duble. Totodată, vom impulsio­na transportul şi livrarea cerealelor la fondul centra­lizat al statului şi vom a­­sigura încă de pe acum, condiţionarea şi selecţio­narea seminţelor pentru însămînţările de toamnă. Răspunzînd ajutorului priv­it din partea judeţelor din nordul ţării, s-au luat măsuri ca în zilele urmă­toare să trimitem un nu­măr de combine autopro­pulsate pentru a urgenta recoltarea şi în alte zone ale ţării. ★ Pină ieri toate fermele întreprinderilor agricole de stat şi un număr de peste 30 C.A.P. din judeţul Ar­geş au anunţat sfîrşitul re­coltării griului. Pînă la a­­ceastă dată pe judeţ sece­rişul a fost efectuat pe mai bine de 95 la sută din su­prafaţa de 46 710 hectare destinată acestei culturi. La Valea Mărului, Budea­­sa, Mălureni, Miceşti şi în alte localităţi, unde mai sunt încă suprafeţe impor­tante­­de recoltat, trebuie luate de urgenţă măsuri pentru crearea drumurilor de acces în lan a combine­lor, asigurarea numărului corespunzător de saci și pentru transportarea re­coltei din cîmp la maga­ziile de depozitare. Avînd în vedere că griul a ajuns în faza de supracoacere, începînd să se scuture, este nevoie de o mai judicioasă organizare a muncii în a­­ceste unități, astfel ca re­colta bogată de grîu să fie strînsă și înmagazinată cit mai grabnic. (Dumitru Bur­­cea, coresp. ziarului Munca) La culturi duble doar jumătate din suprafeţele prevăzute... In aceste zile pe ogoare­le judeţului Vilcea se des­făşoară o activitate inten­să pentru încheierea cam­paniei de recoltare a ce­realelor păioase. Din cele 22 050 hectare semănate cu grîu, în judeţ au mai ră­mas de recoltat doar 3 000 hectare. Fruntaşi la recol­tat sînt, pînă în prezent, cooperatorii din zona Băl­­ceşti-Olteţu. In cele mai multe unităţi, unde recolta a fost strînsă la timp, s-a obţinut o producţie medie de 3 000 kg grîu la hectar. Intrucît timpul este fa­vorabil, este necesar ca, re­­coltîndu-se neîntîrziat ulti­mele suprafeţe cultivate cu cereale păioase, să se in­tensifice însămînţarea cul­turilor duble. De menţio­nat că pînă în prezent au fost însămînţate cu culturi succesive aproape 3 400 hectare, adică 50 la sută din plan. (Ion Vidrighin, coresp. ziarului Munca) Tovarăşului GEMAL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia BELGRAD In numele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România şi al meu personal, am deosebita plă­cere să vă adresez, cu ocazia alegerii în funcţia de pre­şedinte al Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, cele mai călduroase felicitări şi urări de succes în activitatea dumneavoas­tră pentru construirea socialismului în Iugoslavia, pen­tru prosperitatea popoarelor iugoslave frăţeşti. Sunt încredinţat că relaţiile de strînsă prietenie şi co­laborare multilaterală dintre cele două ţări se vor dez­volta şi adinei continuu, în interesul popoarelor noa­stre, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER

Next