Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)
1971-07-31 / nr. 7373
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările cordiale pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta şi adinei în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii şi coeziunii comunităţii socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. TODOR JIVKOV Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, vă mulţumesc pentru felicitările calde ce mi le-aţi adresat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc prilejul pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare ale noastre se vor dezvolta şi consolida în interesul cauzei socialismului şi păcii. STANKO TODOROV Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Republicii Populare Bulgaria Proletari din toate tarile, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7373 Sîmbătă 31 iulie 1971 6 pagini 30 bani Adunările generale ale salariaţilor CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, suportul suplimentării angajamentelor in întrecerea socialistă • EXPRESIE A ÎNALTEI SALE CONŞTIINŢE SOCIALISTE, COLECTIVUL A DECIS SĂ-ŞI MAJOREZE ANGAJAMENTUL ANUAL CU 25 DE MILIOANE DE LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • ÎNTREGUL SPOR DE PRODUCŢIE SE OBŢINE LA UZINA „LAMINORUL“ PE SEAMA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII • NU NUMAI MĂSURI TEHNICO-ORGANIZATORICE, CI ŞI EDUCATIVE Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la uzina „Laminorul“ s-a desfăşurat in condiţiile suflului înnoitor generat de recenta expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi a muncii cultural-educative, participanţii la dezbateri exprimînd în unanimitate, hotărirea de a transpune în practică măreţul program de ridicare a conştiinţei socialiste a întregului popor. Un exemplu strălucit al creşterii conştiinţei socialiste, al maturităţii forului suprem de conducere — adunarea generală — de la această uzină îl constituie faptul că, în urma analizei stadiului de realizare a angajamentelor, a rezervelor existente, a posibilităţilor de folosire mai bună a potenţialului tehnic şi uman etc., s-a hotărit majorarea angajamentului anual cu cite 25 milioane lei la producţia globală şi marfă, cu 15 milioane lei la beneficii, cu 3,5 la sută la productivitatea muncii etc., la majoritatea indicatorilor angajamentele fiind dublate faţă de prevederile iniţiale. La baza majorării acestor angajamente, a realizărilor deosebite , comitetul de direcţie a raportat adunării generale depăşirea substanţială a tuturor indicatorilor de plan (producţia globală 110.7 la sută, producţia marfă 109.7 la sută) — a stat preocuparea manifestată de întregul colectiv pentru creşterea productivităţii muncii (110,5 la sută) pe seama căreia s-a obţinut întregul spor de producţie. Majoritatea participanţilor la dezbateri printre care Ilie Balaban, strungar, Teodor Teodorescu, filator, Victor Forţu, şef de secţie, au scos in evidenţă că, creşterea productivităţii muncii este rezultatul măsurilor întreprinse, începînd de la grupa sindicală şi pînă la comitetul de direcţie pentru folosirea mai bună a maşinilor şi instalaţiilor. O importanţă hotărîtoare pentru creşterea indicilor de utilizare a acestora, a avut faptul că în uzină s-au luat măsuri pentru aprovizionarea şi confecţionarea pieselor de schimb, pentru predarea la termenele planificate a utilajelor către sectorul mecanic-şef şi execuţia unor reparaţii de calitate. Toate aceste măsuri, coroborate cu perfecţionarea programării operative a producţiei, aprovizionarea ritmică cu materii prime a locurilor de muncă, organizarea judicioasă a lucrului în echipe şi brigăzi etc., au contribuit ca indicii de utilizare la laminoare să se situeze — la finele trimestrului II — la circa 93 la sută şi la maşinile de trefilat la peste 80 la sută, marcind creşteri simţitoare faţă de primul trimestru. Munca educativă desfăşurată in grupele sindicale, acţiunile întreprinse de către comitetul sindicatului prin comisiile economică şi cea a inginerilor şi tehnicienilor pentru întreţinerea şi folosirea cu grijă a maşinilor şi utlajelor încredinţate, a avutului obştesc de către muncitori în dubla lor calitate de proprietari şi producători — au contribuit ca timpul neutilizat datorită reparaţiilor accidentale să scadă ajungînd la 63 de ore/ maşină, respectiv 122 ore/maşină — la laminoare şi, la 490 de ore/maşină la maşinile de trefilat. Cu chibzuinţă, cu discernămint şi spirit de buni gospodari, unii vorbitori printre care Vasile Sechel, laminator, organizator de grupă sindicală, Filipoiu Stan, laminator, Ionescu Grigore, maistru, membru în comitetul sindicatului, scoţind în evidenţă caracterul de lucru al adunării, au evidenţiat — în spiritul recentelor documente de partid — necesitatea combaterii sentimentului de autoliniştire ce se face simţit la nivelul conducerii unor secţii şi chiar al uzinei, cu atit mai mult cu cit la unele grupe de maşini — este drept puţine ca număr — printre care : ciocane de forjă (64,9 la sută) maşini de rectificat plan (63,4 la sută), maşini de rabotat cu masă mobilă (66,6 la sută), există posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune. Chiar la grupa de strunguri paralele care deţine ponderea cea mai mare in totalul parcului, deşi indicii de utilizare realizaţi in trimestrul I au fost de 89 la sută, scăzind la 83 la sută în trimestrul IX, numărul orelor pierdute datorită reparaţiilor accidentale a ajuns la 3 428 de ore în trimestru II, dublindu-se. Adunarea generală a solicitat comitetului de direcţie şi comitetului sindicatului iniţierea unor măsuri tehnico-organizatorice și educative pentru înlăturarea în semestrul II și anul 1972 a IOAN BUNEA MIRCEA CIŞMAN (Continuare in pag. 3-6) Mineralierul „URICAN “ lansat la apă Constructorii navali din Galaţi au lansat la apă cel de-al 6-lea cargou-mineralier cu 10 200 —12 500 tone, destinat flotei noastre comerciale. Nava poartă numele localităţii „Uricani“ şi este ultima de acest tip din planul producţiei pe anul în curs. Lansarea ei s-a făcut în condiţii deosebite, din cauza nivelului scăzut al apelor Dunării ; panta de alunecare a trebuit să fie prelungită cu cîţiva metri, iar albia fluviului adîncită. Pe de altă parte, vasul a fost echipat înainte de lansare cu o serie de agregate şi construcţii grele, în vederea scurtării ciclului de montaj la apă, unde lucrul se desfăşoară în condiţii mai grele. (Agerpres) O FABRICĂ „NAŞTE“ UN ORAŞ... Aş fi trecut, probabil, pe lingă, aşezarea aceea, şi atunci fără să mă opresc. Ca de atîtea ori. Numele ei nu-mi spunea nimic. Sau aproape nimic. Gugeşti. Dar un inginer, Lucian Olteanu, mi-a spus : „...vrei să vezi cum se naşte un oraş ?" L-am privit deconcertat: „...ei, da, nu se văd schele, nici străzi tăiate printre blocuri — mi-a răspuns la mirare, zîmbind uşor, inginerul dar, crede-mă, aici la Gugeşti, a început să se nască un oraş !“ Nu aş fi bănuit niciodată că intr-un om absorbit de realizarea „parametrilor tehnologiei" se află, disimulat, un sociolog, un observator fin al unor realităţi existente dincolo de aparenţe, în germene acum, dar cu hotărire determinante pentru conţinutul unui viitor foarte apropiat Caut să-mi explic receptivitatea inginerului faţă de astfel de fenomene.Nu o pot disocia de ceea ce reprezintă trăsătura fundamentală a personalităţii lui Lucian Olteanu — pasiunea faţă de meseria sa. Lucrurile sunt afurisit de complexe. Par a se pulveriza pe planuri multiple. Atenţia cu care el a urmărit evoluţia, din profunzime, a localităţii spre o nouă condiţie, se împleteşte cu cunoaşterea, în amănunt, a dezvoltării unităţii de industrializare a lemnului din Gugueşti. Planurile se însoţesc, se condiţionează. „Bine, dar fabrica de cherestea de la Gugeşti există de 50 de ani ! De ce tocmai acum are loc acest proces?" întreb nu dintr-un simplu reflex, ci din dorinţa de a mă adunei în sfera condiţiilor determinante. „Stai să ne-nţelegem : există fireşte, de 50 de ani — poate chiar şi mai dinainte, nu ştiu, arhivele au ars, iar oamenii care să-şi aducă aminte, s-au împuţinat — dar pînă în urmă cu 23 de ani, deci pînă la naţionalizare, nu-i aşa, nu prea arăta a fabrică. Era mai mult un gater. Ce să-ţi mai spun ? ! Ştii... „Nu prea ştiu. Nici el nu ştie. Doar din auzite. Generaţia noastră, acum „de mijloc“, nu a apucat astfel de „fabrici" decit în timpul demolărilor, la începuturile erei construcţiei socialiste. „Aşadar, fabrica moderne şi in continuă modernizare este, de fapt, o creaţie integrală a socialismului...'' Aproape ca nu mai era nevoie de precizare. Se subînţelegea. Dar inginerul Olteanu ţine să limpezească lucrurile. Nu face rău. „Cînd a fost elaborat planul de modernizare s-a avut în vedere existenţa, pe aceste locuri, a unui element deosebit de important — experienţa oamenilor“ — îmi spune C-tin Grecu, directorul fabricii. Precizarea coboară la esenţe. Pentru că aici, la Gugeşti, înainte de a fi fabrica de acum, au fost oamenii ei, cu respectul pe care şi l-au dobîndit ca buni meseriaşi. Oamenii nu-şi fac însă un merit din a fi meseriaşi buni. Consideră această calitate ca un lucru drept cerut de la ei. „Că lemnul este un material aşa ca şi cum ar fi viu, dacă nu ştii cum să-l lucrezi, îl vatămi fără întoarcere. Şi-i păcat. Mare păcat. Că pînă să ne ajungă în fabrică, l-a crescut pămintul 30—40 de ani..." îmi spune timplarul Gh. Pîrgaru. Ceva din vocea lui mă face să tresar. Este o inflexiune limpede, ca de baladă, ce vine de departe, din timp, împreună cu dragostea şi răspunderea ce le-au simţit, dintotdeauna, oamenii acestor pămînturi pentru comorile ţării. „Nu, nu-i o meserie uşoară, dar dacă ai dragoste pentru ea, nu ţi se mai pare grea..." continuă. Dragostea s-a format, aici, de-a lungul a mai multor generaţii. Cu grijă cultivată încă din anii premergători muncii. Odată cu trecerea de la adolescenţă, la matu- MIHAI COLEŞIU (Continuare in pag. 2-a) TRADIŢII MUNCITOREŞTI REVISTA SĂPTĂMÎNII INTERNE Angajare deplină, entuziastă şi rodnică a poporului în dezvoltarea multilaterală a patriei socialiste Semnificaţiile principalelor evenimente interne ale acestei săptămini pun în relief noi dimensiuni şi exprimări ale unei idei de permanenţă, ale mobilului fundamental al existenţei noastre : angajarea întregului popor, cu înaltă responsabilitate comunistă, cu deplina dăruire a potenţialului său creator pentru înfăptuirea prin muncă SAlU şi“ de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de congresul al X-lea al partidului. Neîntreruptul dialog partid-popor Problematica extrem de complexă pe care o ridică în devenirea sa grandioasa operă de edificare socialistă, orientările şi soluţiile optime necesare diferitelor compartimente de activitate sunt nemijlocit cunoscute şi rezolvate prin dialogul viu şi multilateral statornicit între conducerea partidului şi popor, prin puternicul impuls creator dat de secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tuturor domeniilor dezvoltării noastre, înscrise în acest context, importantele vizite de lucru făcute în cursul săptămînii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat pe platforma complexului de obiective nucleare I.F.A.Măgurele, precum şi în unităţi agricole şi industriale din judeţele Argeş, Vilcea, Olt, au constituit evenimentul dominant al vieţii politice interne. Opinia publică românească a luat cunoştinţă cu îndreptăţită mindrie de substanţialele realizări in înfăptuirea programului naţional de dezvoltare a cercetării ştiinţifice şi de folosire a energiei nucleare în scopuri paşnice, de înalta grijă pe care conducerea partidului şi statului nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o poartă amplificării cercetărilor nucleare., ramură de avangardă a ştiinţei contemporane, cu importante aplicaţii în economia naţională. Mulţumită acestui sprijin generos şi larg vizionar, mulţumită capacităţii creatoare a oamenilor noştri de ştiinţă, iscusinţei tuturor lucrătorilor angajaţi în traducerea în viaţă a primului nostru program nuclear naţional, România se va situa printre puţinele ţări posesoare de instalaţii de înaltă performanţă în cercetarea nucleară, ea însăşi constructoare şi exploatatoare de aparatură nucleară. începuturile promiţătoare existente primesc o puternică susţinere materială şi o concepţie armonioasă, unitară de dezvoltare prin transformarea platformei de la Măgurele intr-un complex naţional de obiective nucleare — un adevărat oraş al atomiştilor — apt să asigure o strînsă şi operativă colaborare între învăţămînt, cercetare şi producţie, pentru domeniul fizicii, al energiei nucleare şi pentru domeniile conexe. O densă şi strălucită analiză economico-socială a altor sectoare de activitate a prilejuit-o vizita de lucru a secretarului general al partidului in judeţele Argeş, Vilcea şi Olt, soldată cu soluţii de însemnătate majoră pentru dezvoltarea pomicultura, a industriei chimice şi construcţiilor de maşini, pentru valorificarea cit mai largă a potenţialului de muncă existent pe aceste meleaguri ale ţării. Este suficient să reamintim că în cursul acestei vizite s-a stabilit elaborarea unui plan de perspectivă privind o mai raţională şi economică distribuire a ponderii pomilor fructiferi, devansarea cu un an a intrării în funcţiune a Uzinelor de utilaj chimic şi forjă grea de la Rîmnicu Vilcea, unde vor lucra 4 000 de muncitori, că s-au pus în evidenţă valoroase experienţe şi s-a recomandat extinderea lor pentru a avea imaginea caracterului profund creator, imaginea virtuţilor dinamizatoare ale dialogului dintre partid şi popor, ale acţiunilor de lucru pe teren neobosit întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De altfel, multe din obiectivele şi locurile vizitate l-au avut ca oaspete pe conducătorul iubit al partidului nostru nu mai departe de acum un an, fapt ce ilustrează activitatea sa prodigioasă, trainica legătură cu viaţa, cu poporul care îi aclamă cu nestăvilit entuziasm, cu o profundă stimă şi preţuire prezenţa dinamizatoare în toate sectoarele frontului construcţiei noastre socialiste. Primirea călduroasă de care s-au bucurat secretarul general, ceilalţi conducători de partid şi de stat care l-au însoţit în fructuoasele sale vizite de lucru, au confirmat o dată mai mult încrederea deplină a celor ce muncesc, a fiinţei întregii ţări în politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, unitatea de granit dintre partid şi popor, voinţa de a transpune in viaţă obiectivele actualului plan cincinal, program măreţ al dezvoltării socialiste a patriei. Mobilizare maximă a forţelor pentru depăşirea planului anual Caracterul pe deplin realist al prevederilor planului de stat de dezvoltare economico-socială a României este tot mai pregnant atestat de succesele raportate şi în această săptămînă de nume- VICTOR BOTEZ (Continuare in pag. 3-a) O nouă cale de acces a fost deschisă prin văile acoperite cu pomi fructiferi spre inima Munţilor Buzăului. Nu ştim în ce măsură va stimula acest fapt pe diriguitorii turismului de pe aceste meleaguri ; ştim însă că localnicii şi-au impus simpatia pentru cei care le-au „tulburat“ un timp liniştea. Podul din imagine se numeşte „Podul lui Mihoc“ după numele şefului echipei care l-a construit, una din echipele fruntaşe ale întreprinderii de construcţii forestiere Buzău. Lor li se vor alătura în fiecare vară din ce în ce mai mulţi turişti, care vor afla că trec peste „Podul lui Mihoc“. (foto 1) Şantierul din Nehoiu al aceleiaşi întreprinderi de construcţii a început asaltul masivului Penteleu pentru a uni două depozite de aur verde : Pitularu-Patacu. In cursul acestui an se vor tăia printre creste încă 30 km drumuri de pădure. (foto 2). Foto : M. ALEXE Pe ogoarele ţării fiecare oră bună de lucru să fie folosită Au terminat recoltatul griului Lucrările de recoltare a griului pe întreaga suprafaţă cultivată în acest an în judeţul Ilfov au fost încheiate la 29 iulie 1971. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. scrie : Aplicînd întocmai indicaţiile date de conducerea superioară de partid şi de stat, personal de dumneavoastră, stimate tovarăşe Ceauşescu, cu ocazia vizitei de lucru făcută în judeţul nostru la începutul acestei luni, ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi specialiştii din unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie au depus eforturi susţinute şi au reuşit, sub conducerea organizaţiilor de partid, să desfăşoare lucrările de recoltare intr-un ritm intens şi fără pierderi. Producţiile obţinute în acest an, atit în întreprinderile agricole de stat cit şi în unităţile cooperatiste, sunt mult superioare celor obţinute în anii precedenţi. Biroul comitetului judeţean de partid asigură conducerea partidului că va mobiliza toate forţele pentru executarea în întregime în următoarele zile şi a celorlalte lucrări — treieratul mazării şi însămînţarea a peste 100 000 hectare culturi duble. Totodată, vom impulsiona transportul şi livrarea cerealelor la fondul centralizat al statului şi vom asigura încă de pe acum, condiţionarea şi selecţionarea seminţelor pentru însămînţările de toamnă. Răspunzînd ajutorului privit din partea judeţelor din nordul ţării, s-au luat măsuri ca în zilele următoare să trimitem un număr de combine autopropulsate pentru a urgenta recoltarea şi în alte zone ale ţării. ★ Pină ieri toate fermele întreprinderilor agricole de stat şi un număr de peste 30 C.A.P. din judeţul Argeş au anunţat sfîrşitul recoltării griului. Pînă la această dată pe judeţ secerişul a fost efectuat pe mai bine de 95 la sută din suprafaţa de 46 710 hectare destinată acestei culturi. La Valea Mărului, Budeasa, Mălureni, Miceşti şi în alte localităţi, unde mai sunt încă suprafeţe importantede recoltat, trebuie luate de urgenţă măsuri pentru crearea drumurilor de acces în lan a combinelor, asigurarea numărului corespunzător de saci și pentru transportarea recoltei din cîmp la magaziile de depozitare. Avînd în vedere că griul a ajuns în faza de supracoacere, începînd să se scuture, este nevoie de o mai judicioasă organizare a muncii în aceste unități, astfel ca recolta bogată de grîu să fie strînsă și înmagazinată cit mai grabnic. (Dumitru Burcea, coresp. ziarului Munca) La culturi duble doar jumătate din suprafeţele prevăzute... In aceste zile pe ogoarele judeţului Vilcea se desfăşoară o activitate intensă pentru încheierea campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Din cele 22 050 hectare semănate cu grîu, în judeţ au mai rămas de recoltat doar 3 000 hectare. Fruntaşi la recoltat sînt, pînă în prezent, cooperatorii din zona Bălceşti-Olteţu. In cele mai multe unităţi, unde recolta a fost strînsă la timp, s-a obţinut o producţie medie de 3 000 kg grîu la hectar. Intrucît timpul este favorabil, este necesar ca, recoltîndu-se neîntîrziat ultimele suprafeţe cultivate cu cereale păioase, să se intensifice însămînţarea culturilor duble. De menţionat că pînă în prezent au fost însămînţate cu culturi succesive aproape 3 400 hectare, adică 50 la sută din plan. (Ion Vidrighin, coresp. ziarului Munca) Tovarăşului GEMAL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia BELGRAD In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez, cu ocazia alegerii în funcţia de preşedinte al Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, cele mai călduroase felicitări şi urări de succes în activitatea dumneavoastră pentru construirea socialismului în Iugoslavia, pentru prosperitatea popoarelor iugoslave frăţeşti. Sunt încredinţat că relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări se vor dezvolta şi adinei continuu, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER