Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-26 / nr. 7474

Pagina a 4-a ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ * ŞI ALEGERI LA GRUPELE SINDICALE Laminoriştilor hunedoreni le este străină , automulţumirea judeţeană spre a constata că strungarul Ioan Râdulescu, de pildă, nu respectă normele de tehnica securităţii muncii, sau că din neglijenţa lui Anton Peter s-au degradat 200 kg ulei. Firesc era ca aceşti tovarăşi, ca şi unii dintre macaragii din vina cărora s-au produs avarii, să fie puşi în discuţia grupei pentru a nu se mai repeta abaterile cu urmări păgubitoare pentru cursul normal al activităţii de producţie. Cu justificat temei, adunarea de alegeri a cerut ca în stilul de muncă a noului birou să prevaleze formele muncii vii, desfăşurată nemijlocit în rîndul salariaţilor. Despre faptul că la unele care se produc diferite deranjamente, s-a discutat mult, dar nu s-au luat măsuri eficiente de îndreptare. De această stare de lucruri s-a făcut vinovat şi biroul grupei pentru că nu a intervenit cu promptitudine. Critica cu adresă directă, modul în care au fost abordate problemele, propunerile făcute. Privind organizarea unor acţiuni vizînd creşterea conştiinţei politice şi profesionale a tuturor salariaţilor au relevat răspunderea şi exigenţa cu care înţelege să acţioneze acest colectiv, în lumina indicaţiilor date de secretarul general al partidului in cadrul recentei plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Adunarea a cerut astfel, noului birou al grupei să-şi facă mai mult simţită prezenţa în rîndurile salariaţilor, să contribuie la educarea lor în spiritul combativităţii, răspunderii şi exigenţei faţă de sarcinile încredinţate. Prevederile sporite ale planului pe 1972, renumele bun de care se bucură în peste 20 de ţări ale lumii laminatele cu marca „C.C.H.”, solicitările, în continuă creştere, pe piaţa internă, au determinat participanţii la adunare nu numai să analizeze atent activitatea desfăşurată, dar şi să propună măsuri concrete a căror aplicare să garanteze îndeplinirea ritmică a tuturor sarcinilor ce revin acestui colectiv. Ca organizator al grupei sindicale a fost ales tovarăşul Miloş Munteanu, iar ca delegat la conferinţa comitetului sindical de secţie tovarăşul Nicolae Nedelea. ALEX. NAGY coresp. ziarului MUNCA Adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale nr. 3 de la laminorul de 650 mm de la Combinatul siderurgic Hunedoara a situat în mod firesc în centrul dezbaterilor sale problemele activităţii economice, modul în care biroul grupei a mobilizat salariaţii în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan. Cu justificată mîndrie, darea de seamă şi participanţii la discuţii au relevat faptul că angajamentul anual asumat de colectivul secţiei în întrecerea socialistă a fost îndeplinit şi depăşit, obţinîndu-se pînă acum, peste prevederi, 8 600 tone laminate, ceea ce creează condiţii ca producţiile orare planificate pe 1972 să fie atinse încă de pe acum. La succesul amintit, laminatorii din schimbul respectiv au subscris cu 2 687 tone de produse avind, de asemenea, o contribuţie meritorie la reducerea consumurilor de materiale, îndeosebi la cilindrii de laminare pentru care, conform reglementărilor în vigoare, colectivul a beneficiat, în două rînduri, de premiile binemeritate. Analizînd în spirit critic şi autocritic activitatea, desfăşurată, vorbitorii, printre care laminoristul William Aber, maiştrii Viorel Pădeanu, Gheorghe Ilea şi Nicolae Mărunţel au arătat că rezultatele puteau fi mai bune dacă biroul grupei ar fi intervenit cu măsuri mai energice şi ar fi dat curs unor acţiuni specifice muncii organizaţiei sindicale, astfel ca la toate locurile de muncă să domnească ordinea şi disciplina, iar toţi salariaţii, indiferent de funcţie, să-şi facă pe deplin datoria. Biroului grupei i s-a reproşat că nu s-a preocupat să întroneze la fiecare loc de muncă un climat de responsabilitate colectivă, de combativitate muncitorească. Pe bună dreptate, s-a arătat că a trebuit să vină o comisie Eroismul cotidian al marinarilor: GRIJA PENTRU BUNA ÎNTREŢINERE A NAVEI Echipajul mineralierului „Cugir“ aflat sub operaţiuni de încărcare — descărcare în portul Constanţa a fost prezent zilele acestea la adunarea pentru dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale de la bordul navei. Darea de seamă a biroului grupei, prezentată de navigatorul Ion Socată, organizatorul grupei sindicale, a scos în evidenţă preocupările susţinute ale celor aproape 40 de membri de sindicat de la bord pentru întreţinerea şi exploatarea agregatelor de la punte şi maşină, preocupare ce a condus la îndeplinirea şi depăşirea planului de transport la majoritatea indicatorilor, situînd astfel nava in rîndul candidatelor la titlul de fruntaşă pe flotă. De la ofiţerii maritimi şi pînă la ultimul marinar sau motorist — se spunea în darea de seamă — întregul echipaj a muncit cu abnegaţie pentru buna întreţinere a navei, pentru înlăturarea unor defecţiuni la agregatele de punte sau la maşină, semnalate în timpul călătoriilor. Pe lîngă reviziile şi remedierile efectuate la punte şi maşină, s-au mai curăţat în această perioadă de 6 ori baleajul şi de 4 ori santina, s-au făcut 3 decarbonizări la macaralele auxiliare, realizîndu-se astfel economii în valoare de peste 60 000 lei. Au fost evidenţiaţi pentru contribuţia lor deosebită la lucrările de întreţinere a mineralierului „Cugir“, navigatori ca Stelian Cocoş, Alexandru Vieru, Alexandru Dan, Ion Barbu de la punte, Ion Cojocaru, Gheorghe Cosma, Vasile Banu, Constantin Sibinescu de la maşină şi alţii. Darea de seamă, ca şi ierii la discuţii printre care navigatorii Radu Marin, Ştefan Ploieşteanu, Alexandru Vieru, Ion Manole, Mihai Munteanu şi alţii au supus analizei şi alte probleme ale vieţii şi muncii de la bordul navei. Din dezbateri au rezultat astfel propuneri privind utilizarea raţională a Echipamentului de protecţie, dotarea bibliotecii cu cărţi noi, reînnoirea filmelor pentru echipaj, organizarea unor excursii cu prilejul staţionării în porturile străine sau în ţară etc. Ceea ce a caracterizat în mod deosebit adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale de la bordul mineralierul „Cugir“ a fost preocuparea unanimă a membrilor de sindicat pentru buna întreţinere a navei. — Este de datoria şi stă în puterea noastră — spunea în cuvîntul său ofiţerul mecanic III Radu Marin — să muncim cu tot atîta abnegaţie pentru curăţirea navei, pentru pitularea şi vopsirea corpului ei, ca şi atunci cînd ne-am afla în faţa unor acte de eroism. Pentru că a evita eventualele coroziuni ce s-ar putea ivi din cauza apei de mare şi a curenţilor galvanici face parte din eroismul muncii noastre cotidiene. Era şi firesc, ca în climatul unei asemenea exigenţe, cazurile, într-adevăr izolate, de abateri de la disciplina de bord să fie criticate cu asprime de membrii grupei. Motoristul Ovidiu Teodoru şi ospătarul Vasile Gavrilă, de exemplu, care au avut abateri de la disciplină, au simţit din plin şi cu acest prilej focul criticii tovărăşeşti, îndemnul sincer al grupei sidicale de a se integra în atmosfera de muncă, hărnicie şi cinste a întregului echipaj. Adunarea de la bordul navei „Cugir“ a ales apoi noul birou al grupei sindicale. Ca organizator a fost ales, în unanimitate, ofițerul mecanic III Radu Marin. GH. DIMA coresp. ziarului MUNCA MUNKA Corespondenţii ' ' rri ■ ■ ■' , judeţeni ai ziarului „Munca" ■ ;'. 1 ■ transmit: • OAMENII MUNCII - ROMANI, GERMANI MAGHIARI, SIRBI SI DE ALTE NAŢIONALITĂŢI DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI TIMIŞ, au îndeplinit cu nouă zile înainte de termen planul de producţie de 11 luni. La obţinerea acestui succes au contribuit în mod deosebit colectivele de muncă din întreprinderile „Ceramica“ - Jimbolia, „Mondial“ - Lugoj, „Extraceram“ şi Fabrica de produse chimice „Solventul“ din Timişoara, care au îndeplinit şi sarcinile planului anual. (Ion Niţu). • LA STAŢIA DE FLOTARE DIN BAIA - JUDEŢUL TULCEA, a început execuţia unei noi linii tehnologice, realizată din fondurile de mică mecanizare. Prin darea sa în folosinţă capacitatea de producţie a staţiei de flotare de la Baia se va dubla. (Gheorghe Dima). • OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI SUCEAVA au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe 11 luni la producţia globală şi marfă cu 8 zile mai devreme. Printre altele, s-au realizat în plus 6 500 tone barită, 3 500 tone minereu de mangan, mobilă în valoare de 13 milioane lei, 500 tone hîrtie, 7 560 mc cherestea de răşinoase. (Mihai Tînţar). • Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe 11 luni la principalii indicatori, OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI MUREŞ au create condiţii spre a realiza suplimentar, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie, o producţie globală în valoare de 250 milioane lei, şi o producţie marfă de peste 300 000 000 lei. (Viorel Megheş). • CLUBUL MUNCITORESC DIN LOCALITATEA FORESTIERĂ FRASIN - SUCEAVA, reparat şi reamenajat, şi-a reînceput activitatea, eveniment marcat printr-un program folcloric susţinut de formaţiile artistice de amatori ale clubului şi ale Fabricii de cherestea Cacica. (Mihai Tînţar). • LA FABRICA DE CONFECŢII MARGHITA DIN JUDEŢUL BIHOR s-a dat în folosinţă salariaţilor o nouă şi modernă sală culturală avînd o capacitate de 250 locuri Prin grija comitetului sindicatului, noul lăcaş de cultură a fost înzestrat cu instrumente muzicale, costume populare şi alte ustensile de practică culturală. (Constantin Serac) Vineri 26 noiembrie 7977 Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior" (Urmare din pag. lagmatice cu 94 de state şi legături economice cu peste 100 de ţări ale lumii — se pronunţă pentru o largă colaborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor de care am vorbit mai înainte, în acest context, noi apreciem că stabilirea relaţiilor diplomatice, economice, ştiinţifice şi culturale cu ţările Americii Latine corespunde atit intereselor României, cit şi intereselor statelor latino-americane de a se dezvolta pe calea independenţei şi a progresului economicsocial, slujesc cauzei generale a colaborării şi păcii in lume. Aş mai putea să adaug şi faptul că popoarele din ţările noastre au origine latină, ceea ce favorizează şi mai mult dezvoltarea acestor relaţii ; afinităţile de origine, de limbă nu pot fi decit în folosul colaborării. ÎNTREBARE : Sunteţi dispus să faceţi o călătorie de bunăvoinţă in America Latină ? RĂSPUNS : Am citeva invitaţii şi mă gindesc să le dau curs intr-un viitor cit mai apropiat posibil. Consider că cunoaşterea directă a stărilor de lucruri din celelalte ţări — deci şi din ţările Americii Latine — creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea colaborării active în toate domeniile de activi-,tate. ÎNTREBARE : Cum vedeţi dumneavoastră orientarea bisericii catolice spre necesităţile sociale ale ţărilor din lumea a treia ? Cum pot fi apreciate acţiunile preoţilor catolici tineri care adoptă tot mai mult o serie de poziţii in conformitate cu ginăirea socialistă? Credeţi că socialiştii şi catolicii pot colabora in mod armonios pentru realizarea de transformări sociale şi politice, inclusiv socialiste, in America Latină ? RĂSPUNS : Nu cunosc prea bine problemele bisericii catolice pentru a mă putea referi la orientările sociale ale acesteia. Totuşi este un fapt că se observă o preocupare tot mai susţinută — mai cu seamă din partea preoţilor catolici tineri — pentru problemele progresului social şi cred că această preocupare este determinată şi de schimbările generale care au loc în lume şi care nu pot să lase indiferent nici un cult — deci nici biserica catolică — dacă nu vrea să rămină izolat. Problemele transformării sociale, ale ridicării bunăstării popoarelor, ale independenţei şi suveranităţii lor se pun astăzi cu o asemenea acuitate, incit nimeni — nici biserica, fie ea catolică, ortodoxă sau de altă natură — nu poate să le nesocotească. După cite cunosc, in ţările din America Latină şi în alte state există chiar grupe destul de puternice de preoţi catolici — şi de alte credinţe — care se preocupă tot mai intens de problemele sociale, se pronunţă pentru colaborarea cu forţele progresiste din aceste ţări. De aceea, cred că este posibil să se realizeze o colaborare intre forţele catolice şi ale altor culte, care se pronunţă pentru progres social şi independenţă naţională, şi socialişti, comunişti, alte forţe revoluţionare, pentru înfăptuirea unor schimbări profunde in ţările respective. Aş putea spune că realizarea unei asemenea colaborări va uşura mult soluţionarea unor probleme care se pun astăzi in ţările Americii Latine — inclusiv trecerea la organizarea societăţii pe baze noi, socialiste. Dacă m-aş referi la experienţa României, aş putea spune că la noi cultele religioase — ortodox, catolic, protestant, reformat, mozaic, toate cele 17 culte recunoscute în ţara noastră — au o poziţie constructivă faţă de eforturile pentru dezvoltarea progresistă a ţârii şi işi aduc contribuţia la marile realizări ale poporului, pe calea edificării socialismului. ÎNTREBARE : Aţi subliniat de mai multe ori că este necesar ca principiile socialiste să se adapteze condiţiilor naţionale din fiecare ţară pentru ca sistemul socialist internaţional să se dezvolte cu succes. Nu implică aceasta pericolul ca principiile socialiste să sufere denaturări ? RĂSPUNS : Construcţia orinduirii noi, socialiste, se realizează în condiţii economice, sociale şi istorice deosebite de la o ţară la alta. Pentru a se obţine rezultate cit mai bune în construcţia socialistă trebuie să se ţină întotdeauna seama de aceste condiţii, deoarece numai pornind de la realităţile din fiecare ţară, dar, fiecare epocă, se pot găsi căile cele mai corespunzătoare pentru a progresa pe drumul socialismului. Desigur, sunt principii generale, legi generale, datele nu se pot aplica în abstract, ci corespunzător condiţiilor concrete date. Dacă încerci să aplici aceste legi intr-un mod general, ca pe nişte şabloane — ca să spun aşa — se pot ivi multe greutăţi. Tocmai adaptarea la condiţiile naţionale garantează înfăptuirea cu succes a principiilor socialiste ; de aceea, nu se poate spune că aplicarea creatoare a legilor generale comportă pericolul denaturării acestora. ÎNTREBARE : Asistăm în ultimul timp la o readaptare a relaţiilor dintre marile puteri. Care credeţi că este rolul Chinei populare in acest proces ? Care este rolul unor ţări ca România şi Mexic in evoluţia relaţiilor internaţionale contemporane ? RĂSPUNS : într-adevăr, suntem martorii unor mari schimbări în viaţa internaţională, care se referă in general la o reaşezare a relaţiilor dintre state în conformitate cu noile realităţi din lume. Desigur, în acest context, ţările mari au răspunderi şi îndatoriri deosebite. Cred că prezenţa activă a Republicii Populare Chineze la viaţa internaţională, participarea sa la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale vor contribui la promovarea în relaţiile interstatale a principiilor egalităţii şi respectului, la soluţionarea marilor probleme care frămîntă omenirea, in conformitate cu năzuinţele de pace şi progres ale popoarelor. însuşi faptul că în Organizaţia Naţiunilor Unite vor acţiona mai multe ţări socialiste este, după părerea mea, un lucru pozitiv. Desigur, problemele internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor lumii — fie ele mari sau mici. Este datoria fiecărei ţări să acţioneze pentru a se pune capăt vechii politici imperialiste, colonialiste, neocolonialiste, pentru a se stabili relaţii de respect reciproc între toate naţiunile, pentru a se respecta dreptul fiecărui popor de a-şi organiza viaţa aşa cum doreşte. In acest context, cred că ţări ca România şi Mexic — deci ţările mici şi mijlocii — au un cuvint important de spus. Sper că aceste ţări vor aduce o contribuţie tot mai importantă la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între toate naţiunile lumii, la cauza păcii. ÎNTREBARE : Politica externă şi activitatea diplomatică a statului român apără şi promovează principiile moralităţii şi legalităţii internaţionale. Aplicarea acestor principii ar putea conduce la ceea ce se numeşte „normalizarea situaţiei europene“ sau la ,,adoptarea unor atitudini lucide" in legătură cu relaţiile istorice de după război ? In legătură cu aceasta, care este poziţia statului român faţă de actuala situaţie in problema securităţii europene ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România militează activ pentru promovarea in relaţiile internaţionale a principiilor dreptului şi legalităţii internaţionale , considerăm că numai aşezind raporturile dintre state pe baza egalităţii depline în drepturi, a respectului independenţei şi suverantăţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, pe baza respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî viitorul corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, se poate instaura o eră de colaborare fructuoasă şi pace trainică pe planeta noastră. Aplicarea în viaţă a acestor principii va duce fără îndoială la normalizarea situaţiei din Europa, de pe alte continente, din întreaga,lume. In ce priveşte Europa trebuie să menţionez că în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe calea promovării unei politici mai realiste, a recunoaşterii realităţilor statornicite pe continent după al doilea război mondial şi care presupun respectarea actualelor frontiere, a existenţei independente a tuturor statelor, inclusiv recunoaşterea existenţei celor două state germane — Republica Democrată Germană şi Republica Federală a Germaniei Tratatul încheiat intre Uniunea Sovietică şi Republica Federală a Germaniei. Tratatul dintre Polonia şi Germania Federală, ca şi acordul intervenit în problema Berlinului Occidental constituie paşi însemnaţi pe calea acestei politici realiste, a consolidării păcii pe continent. Desigur, mai trebuie ca aceste acorduri să fie şi ratificate şi sperăm că aceasta se va realiza cit mai curind. Apreciez că au fost create premisele pentru a se trece la pregătirea concretă a unei conferinţe general-europene, la care să participe toate ţările de pe continent, precum şi alte state interesate. O astfel de conferinţă trebuie să ducă la aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii de egalitate şi respect, să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile dintre ele, să deschidă calea unei largi colaborări economice, ştiinţifice, culturale. Conferinţa va crea astfel condiţii pentru soluţionarea în continuare şi a altor probleme importante in suspensie din viaţa politică a continentului. Considerăm că o asemenea reglementare a relaţiilor in Europa, înfăptuirea securităţii europene vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Sper că vom ajunge la realizarea conferinţei europene. ÎNTREBARE : Dumneavoastră aţi subliniat in repetate rinduri necesitatea unor relaţii de bună vecinătate intre state. Aceasta imi inspiră următoarea întrebare : care sunt relaţiile României cu ţările vecine, in special cu U.R.S.S. ? RĂSPUNS : România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate între state şi, în acest spirit, dezvoltă raporturi de largă colaborare cu vecinii săi. Relaţiile României cu Uniunea Sovietică pornesc de la faptul că ţările noastre construiesc orînduirea nouă, socialistă şi comunistă — şi, deci, se bazează pe o profundă comunitate de interese, cit şi pe principiile generale ale raporturilor între state, principii despre care am vorbit mai înainte. Cred că este semnificativ pentru amploarea colaborării economice româno-sovietice faptul că peste 25 la sută din volumul total al comerţului exterior al ţării noastre îl reprezintă schimburile cu U.R.S.S. Colaborarea dintre ţările noastre nu se reduce însă numai la schimburile comerciale : ea se dezvoltă şi pe planul cooperării în producţie, al relaţiilor în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii şi artei şi în alte domenii. Relaţiile noastre cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — de asemenea ţări vecine care construiesc socialismul — sunt bune şi cunosc o continuă dezvoltare. Apreciez că există perspective favorabile pentru dezvoltarea în continuare a acestor relaţii — şi România va acţiona consecvent în această direcţie. Considerăm că fiecare stat, preocupîndu-se de dezvoltarea relaţiilor generale, trebuie să pornească de la necesitatea instaurării unor raporturi bune cu vecinii săi. ÎNTREBARE: In ţările occidentale se vorbeşte foarte mult, in acest moment, de o „nouă politică culturală“ care se aplică în ţara dumneavoastră. Cum definiţi, domnule preşedinte, mijloacele şi scopurile unei asemenea politici ? RĂSPUNS : După cum am mai spus in cîteva împrejurări, se pare că în unele ţări occidentale nu recunoaşte bine situaţia din România. Adevărul este că în ţara noastră nu se poate vorbi de „o nouă politică culturală“, deoarece politica nouă de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, de ridicare a nivelului de cunoaştere al poporului a fost inaugurată o dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii. Ce se poate spune este că această politică — care a adus României succese deosebite în dezvoltarea invăţămintului, ştiinţei şi culturii — intră acum într-o fază superioară. Dacă pînă in prezent am avut mari rezultate, ca să spun aşa, îndeosebi cantitative, acum ne propunem să obţinem realizări superioare şi din punct de vedere calitativ. In ţara noastră s-a realizat cuprinderea întregului tineret în şcoli, învăţămîntul obligatoriu gratuit de zece ani, ridicarea numărului studenţilor la mia de locuitori la nivelul celor mai dezvoltate ţări din lume. In România s-a asigurat o uriaşă dezvoltare a ştiinţei, care ocupă un loc de prim plan în întreaga viaţă socială, s-a obţinut o puternică înflorire a creaţiei literar-artistice. Acum este necesar să acordăm o deosebită atenţie calităţii, conţinutului invăţămintului, ştiinţei şi culturii, să obţinem rezultate mai bune în aprofundarea cunoştinţelor oamenilor muncii in toate domeniile de activitate. Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune însuşirea a tot ceea ce a creat mai bun ştiinţa şi cultura universală, desigur, inclusiv ştiinţa şi cultura noastră, formarea unui opt cu un vast orizont de cunoaştere multilaterală. După părerea noastră, nu se poate concepe construcţia socialistă pe o bază democratică — care presupune participarea maselor largi populare la conducerea societăţii — fără oameni capabili să înţeleagă întregul complex de probleme care le ridică astăzi viaţa socială. Numai aşa oamenii muncii vor putea partcipa efectiv la conducerea societăţii, deci şi democraţia va fi mai reală, iar succesele in edificarea noii orinduiri, mai mari. Măsurile adoptate în ultimul timp se referă tocmai la realizarea acestor deziderate. Ne propunem, de asemenea, să desfăşurăm o intensă activitate educativă care să asigure ca principiile de viaţă socialiste să devină bun al întregului popor, al fiecărui cetăţean, să se materializeze in întreaga viaţă a societăţii noastre. Dorim să folosim în acest scop toate mijloacele de care dispunem, începînd cu şcoala, care constituie principalul factor de educaţie. In ţara noastră tineretul se află in şcoală timp de 10—18 ani, şi de aceea punem un mare accent pe dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămintului, pe legarea sa de viaţă, de producţie, pe creşterea rolului său educativ, pentru a asigura astfel ca fiecare tinăr să devină un om temeinic pregătit, cu o conştiinţă socialistă înaintată, participant activ la edificarea orînduirii socialiste şi comuniste. Noi acordăm, de asemenea, o importanţă deosebită creşterii forţei educative a literaturii, teatrului, muzicii, radioului şi televiziunii, presei, pe care le considerăm mijloace deosebit de eficiente în lărgirea orizontului de cunoştinţe şi în elevarea morală a omului, în promovarea ideilor şi principiilor noastre despre lume şi viaţă în masele largi populare. ÎNTREBARE : În legătură cu relaţiile mexicano-romăne, care credeţi că sunt paşii ce trebuie făcuţi preliminar pentru ca cele două guverne să hotărască stabilirea de relaţii diplomatice ? RĂSPUNS : In ultimii ani au avut loc un şir de contacte între ţările noastre. Un vicepreşedinte al guvernului român şi ministrul de externe român au vizitat Mexicul , au început să se dezvolte relaţiile economice, deşi ele se află încă intr-o fază incipientă. După părerea mea, nu există nici un motiv care să împiedice dezvoltarea relaţiilor economice şi stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Mexic. Dacă pornim de la principiile de care am vorbit, de la dorinţa de a contribui la promovarea lor, a înţelegerii şi păcii în lume, atunci cred că guvernele noastre pot colabora, statele noastre pot întreţine relaţii fructuoase. Şi aş putea spune ca din aceasta ambele popoare nu ar avea decit de ciştigat. De altfel, între Romania şi Mexic au existat relaţii diplomatice stabilite încă în 1935 , ele au fost întrerupte în timpul celui de-al doilea război mondial. Sper că intr-un viitor nu prea îndepărtat se va ajunge la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre. România doreşte să dezvolte o colaborare multilaterală cu Mexicul, atit pe plan diplomatic, cit şi pe plan economic, ştiinţific, cultural — şi vom acţiona în această direcţie. In încheiere, aş dori să vă rog să transmiteţi poporului mexican un salut cordial, cele mai calde urări de succes pe calea progresului economic şi social, precum şi urări pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare dintre România şi Mexic. La Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului — Brăila ARTĂ ŞI INDUSTRIE Despre lucrătorii celor două fabrici de mobilă din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului — Brăila (una funcţionează la Galaţi, alta la Brăila) se afirmă pe bună dreptate că au mîini măiestre. Creaţia lor este artă. Ea începe de la proiectarea prototipului şi continuă cu realizarea produsului finit. Iscusiţi meşteri în prelucrarea lemnului, muncitorii de aici, oameni cu o înaltă calificare, îşi onorează cu cinste meseria aleasă. Ei obţin succese de prestigiu care se înscriu în tradiţia de muncă a colectivului, situînd aceste unităţi în fruntea fabricilor similare din ţară. Camerele dormitor „E 28“, „Felicia“ şi „Eforie“, comoda „Florina“, biblioteca „I.P. 1008“ (cu masă rabatabilă) sau garnitura modulată de bucătărie „Galaţi“, sunt tot mai mult solicitate atit pentru piaţa internă cât şi pentru cea externă. Firme străine cu renume din Franţa, U.R.S.S., Cehoslovacia, Olanda, Ungaria, şi din alte ţări, contractează permanent produsele acestor unităţi. De altfel, exportul reprezintă 62 la sută din producţia totală de marfă fabricată, înregistrind o creştere de 222 la sută faţă de realizările anului 1965. Caracterizate prin multifuncţionalitate din punct de vedere constructiv, aspect plăcut, finisaje ireproşabile, sortimentele de mobilă produse aici au căpătat un bun prestigiu peste hotare. Ele s-au bucurat de unanimă apreciere şi la diferite tîrguri şi expoziţii internaţionale, printre care cele de la Moscova, Köln şi la cel de-al 5-lea pavilion de mostre de bunuri de consum de la Bucureşti. De altfel, cu ocazia participării la acest pavilion, combinatului i s-a acordat pentru garnitura modulată de bucătărie „Galaţi“ prezentată, în cadrul concursului , „cel mai frumos şi util articol“, Diploma pentru concepţie şi execuţie. Se cuvine să amintim că munca acestui colectiv a fost apreciată şi răsplătită şi cu alte distincţii. In 1970 combinatul a primit diploma de „întreprindere fruntaşă pe ramură“, in sectorul prelucrare a lemnului. Relevînd aceste succese, trebuie consemnat faptul că în primele 10 luni din acest an, combinatul a obţinut însemnate realizări pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan. Aşa de pildă, la producţia globală s-a înregistrat un indice de 103,2 la sută, iar la producţia marfă de103,6 la sută. Ce a concurat la obţinerea acestor realizări ? In primul rînd este vorba de mai buna organizare a locurilor de muncă, pregătirea proceselor tehnologice, reducerea consumului specific de materiale, ş.a.m.d. Paralel cu aceste acţiuni, serviciile tehnice din cadrul unităţilor de mobilă, se străduiesc permanent să împrospăteze bogata şi variata gamă de sortimente de pe liniile de fabricaţie. Concomitent, modelele mai vechi sunt revăzute, reproiectate, modernizate, ţinindu-se seama de exigenţele actuale ale beneficiarilor. Tovarăşul Nicolae Gherghişan — şeful biroului tehnologic al combinatului — ne spunea : „Ţinind seama de sarcina trasată de Congresul al X-lea al partidului nostru şi anume, de a reduce continuu consumul specific, noi ne străduim să găsim şi să valorificăm noi resurse de materie primă şi materiale. Am şi trecut la introducerea în fabricaţie a materialului P.A.L. melaminat în locul ramelor din cherestea răşinoase, la utilizarea ambalajelor din carton ondulat pentru panouri, la înlocuirea placajului de la comoda „Florina“ cu PFL dur, s-a trecut la execuţia completă cu PAL melaminat a noi garnituri de bucătărie „Galaţi“ şi se preconizează in continuare introducerea a noi procedee tehnologice“. Măsurile amintite au o eficienţă economică deosebită. Un singur exemplu este semnificativ. De pildă, prin introducerea PAL-ului melaminat, s-a creat un flux tehnologic raţional, în linie, s-a scurtat ciclul de fabricaţie, s-au eliminat multe operaţii manuale. Urmarea ? Productivitatea muncii a crescut cu 15 la sută. Şi aplicarea altor măsuri s-a resimţit pozitiv în activitatea economică-financiară a combinatului. Ele au dus la economisirea a zeci de metri cubi de cherestea, de placaj, panel ş.a.m.d. Fireşte, la îmbunătăţirea continuă a calităţii mobilei, la crearea unui bun prestigiu pe piaţa mondială, un aport deosebit l-au adus oamenii. Printre ei se află tehnologii Paul Alexandru şi Ion Gheorghiu, posesori ai unui înalt grad de calificare, preocupaţi continuu de crearea unor noi modele de mobilă a căror calitate să corespundă exigenţelor şi cerinţelor actuale ; muncitorii tîmplari Gheorghe Borş, Sandu Haralambie, Constantin Profir, Alexandru Ioader, evidenţiaţi de nenumărate ori în întrecerea socialistă ; maistrul Anton Andrei, bun organizator al locului de muncă; inginerul Honoriu Ichim, unul din promotorii introducerii tehnicii noi, şi mulţi alţi făurari de frumuseţi a căror hărnicie este demnă de laudă. M. ADRIAN Garnitura modulată de bucătărie „Galaţi“, un nou produs de prestigiu realizat de lucrătorii combinatului.