Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)
1971-11-27 / nr. 7475
Judeţele ţării în cincinalul 1971-1975 BISTRIŢA-NASĂUD, PREZENŢĂ ACTIVĂ PE HARTA ŢĂRII Ridicarea la o viaţă economică şi social-culturală înfloritoare a tuturor judeţelor ţării, şi cu prioritate a celor mai puţin dezvoltate, constituie o preocupare deosebită, de prim ordin în ansamblul politicii marxist-leniniste a partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Judeţul Bistriţa-Năsăud, ca şi alte judeţe mai puţin industrializate, a continuat să se remarce tot mai mult ca o prezenţă vie, activă, pe harta patriei noastre socialiste. In perioada cincinalului 1966- 1970, de exemplu, producţia globală industrială a sporit cu 26 la sută, ca urmare a punerii în funcţiune a unor noi unităţi industriale, a sporirii capacităţii şi modernizării întreprinderilor existente. Procesul de dezvoltare armonioasă, unitară a economiei naţionale va cunoaşte un ritm şi mai impresionant in actualul cincinal. Obiectivele esenţiale ale acestui vast program de activitate creatoare vor răspunde tot mai deplin cerinţelor şi ţelurilor fundamentale ale noii etape de dezvoltare a ţării. In etapa 1971-1975, potrivit măsurilor stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, se va acţiona şi mai intens în direcţia lichidării decalajelor moştenite din trecut în domeniul repartiţiei forţelor de producţie pe teritoriul ţării, pentru asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale tot mai pronunţate a judeţelor şi localităţilor, cu precădere a celor mai puţin dezvoltate. Concludent în acest sens este volumul sporit de investiţii alocat pentru perioada acestui cincinal. Astfel, judeţul Bistriţa-Năsăud va beneficia în această perioadă de investiţii importante, respectiv de 3 ori mai mari decit volumul de investiţii realizat în cincinalul precedent. Prin înfăptuirea acestui program, care prevede punerea in funcţiune a unor importante obiective economice, producţia globală industrială a judeţului va fi in 1975 de 2,5 ori mai mare decit in 1970. O dezvoltare însemnată vor cunoaşte ramurile industriale care dispun de condiţii favorabile cum sunt : industria lemnului, industria uşoară, mineritul, industria materialelor de construcţii. In prezent, sunt în construcţie trei mari obiective industriale : Combinatul de prelucrare a lemnului, Fabrica de textile neţesute, Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare, care vor intra în funcţiune încă in anul viitor. Noile unităţi vor constitui baza unei importante platforme industriale în oraşul Bistriţa, unde în următorii 3—4 ani, potrivit prevederilor cincinalului, urmează să se construiască alte unităţi, între care o fabrică de sticlărie de menaj, o fabrică de produse ceramice, una de prefabricate din beton, etc. In anii cincinalului se vor construi, de asemenea, noi unităţi industriale şi in celelalte oraşe ale judeţului : la Năsăud o fabrică de textile extratate şi una de tacîmuri. De asemenea, se va construi in aceşti ani în oraşul Beclean o întreprindere modernă de prelucrare a tulpinilor de in şi cînepă. Importante mutaţii vor avea loc şi în agricultură. Va fi dezvoltată baza tehnicomaterială a unităţilor agricole. Numărul tractoarelor va creşte, de exemplu, cu peste 40 la sută. Va spori ,de asemenea, numărul celorlalte maşini şi utilaje agricole. In această perioadă vor fi extinse suprafeţele plantate cu pomi cu circa 1 590 ha. ajungîndu-se în 1975 la 17 500 ha. iar suprafaţa de vie la 2 700 ha. Vor fi Întreprinse tot(Continuare in pag. a 3-a) VIRGIL LORINŢIU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Bistriţa-Năsăud Coloanele argintii ale Combinatului petrochimic din Piteşti Foto : P. COZIA ÎN ATENŢIA ABONAŢILOR Ş! A TUTUROR CITITORILOR ZIARULUI „MUNCA" ! IN ATENŢIA ACTIVIŞTILOR SINDICALI ŞI A MEMBRILOR COMISIILOR DE JUDECATĂ ! ÎN ATENŢIA JURISCONSULŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI Şl INSTITUŢII ! începînd de la 1 decembrie 1971, ziarul „MUNCA“ va publica săptămînal rubrica LEXICON de LEGISLAŢIA MUNCII“* în cadrul rubricii se vor explica, în ordine alfabetică, termenii juridici uzuali şi se vor înfăţişa pe scurt reglementările principale actuale în domeniul legislaţiei muncii, cu indicarea actelor normative ce stau la bază. Pentru informarea dv., prezentăm mai jos sumarul literei „A“ — din „Lexiconul de legislaţia muncii“. Alocaţia de stat pentru copii; Alăptare (ajutoare materiale) ; Abandon familial ; Asigurări sociale ; Ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale ; Asistenţă medicală gratuită ; Adopţie ; Autoritate tutelară ; Ajutor familial de stat; Ajutor social ; Abatere disciplinară ; Abatere de la regulile de convieţuire socială ; Absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt (repartizare, salarizare, alte drepturi) ; Accident de muncă (declarare, cercetare şi înregistrare) ; Accident în legătură cu munca ; Accident în afara muncii ; Acte de vechime în muncă ; Acte de studii (reconstituire) ; Acte de stare civilă ; Asociaţii de locatari ; Angajare ; Angajament de plată (gestionari) ; Antecedente penale (gestionari) ; Audienţe ; Autentificarea actelor . Avut obştesc. PENTRU A VĂ ASIGURA TOT MATERIALUL PUBLICAT ABONAŢI-VA DIN TIMP LA ZIARUL „MUNCA" Proletari din toate fáriler unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7475 Sîmbătă 27 noiembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Ministerul a demarat greu, trustul îi urmează exemplul Trustul de construcţii industriale Cluj se numără printre întreprinderile de profil care nu au dat prea mult de furcă ministerului de resort şi Uniunii sindicatelor pe ramură, iin ce priveşte securitatea muncii. La Inspectoratul judeţean cu protecţia muncii, unitatea e „bine cotată“. Intr-adevăr, vizitînd şantierele trustului am avut prilejul să constatăm o serie de fapte care îndeamnă, în primul moment, să pui conducerilor tehnico-administrative şi organelor sindicale de aici „notă mare“ la această „materie“. Ne-a impresionat plăcut nivelul ridicat la care se desfăşoară propaganda de protecţie a muncii, caracterul ei concret şi ilustrativ. Am putea menţiona, de pildă, pliantul intitulat „Muncitori în construcţii ! Accidentele se pot evita“ şi care a fost difuzat pe şantiere în mii de exemplare. Poveţelor pe un ton profesoral le-au fost preferate fotografia, făcută la faţa locului pe şantiere, şi caricatura, însoţite de o scurtă explicaţie (imaginea vie, in care unii se recunosc pe ei şi pe tovarăşii lor, are o putere de influenţare mai mare decit lecţiile savante)... Sau panourile cu fotografii de la şantiere şi afişele avertizoare operative, care se referă la o anumită operaţie, executată pe o durată scurtă de timp, intr-un loc bine determinat. Lucruri bune am putea spune despre modul serios şi concret cum se face instruirea periodică a muncitorilor iAWWWWWWN Protecţia muncii pe şantierele de construcţii industriale din Cluj wwwwwwwwws la loturile şantierului din Cluj, despre starea electroasigurării la depozitul celular şi despre multe altele... Din păcate, însă, pe ansamblul unei activităţi în general satisfăcătoare, sunt încă destule asperităţi, fapte şi situaţii nelalocul lor, care nu îngăduie să fie trecute cu vederea. Aproape că nu există şantier care să nu prezinte asemenea contraste. La Dej, de exemplu, dacă electrosecuritatea instalaţiilor se află în deplină ordine (se cuvine menţionat în termeni elogioşi numele electricianului de întreţinere Ion Epure), prefabricatele celulare in schimb sunt aşezate în pachete pe două-trei rînduri cu insuficientă asigurare, iar îngrădirea zonelor de lucru la înălţime prezintă destule goluri (de remarcat că o parte a accidentelor de muncă din cadrul trustului se datoresc căderilor de pe podine şi eşafodaje !). La Cluj, ce folos că instructajul muncitorilor se face exemplar, dacă există schele metalice exterioare fără posibilitate de acces la toate nivelele... Şi aşa mai departe. După părerea noastră,una dintre cauzele principale ale acestor contraste frapante rezidă în modul defectuos de urmărire a realităţilor de pe teren. Trebuie să spunem, de la bun început, că protecţia muncii a constituit obiect de dezbatere în cadrul comitetului sindicatului, in şedinţele tehnico-administrative operative, cit si in cele analitice, periodice. Numai că, in locul unor analize temeinice, care să ofere atit posibilitatea cunoaşterii şi apre- AL. COM (Continuare in pag. 4-a) UN MOMENT ÎNSEMNAT IN ISTORIA CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA etn nF ANI DE LA CONGRESUL GENERAL AL SINDICATELOR DIN 1921 Sunt momente în istoria mişcării muncitoreşti care rămin puternic încrustate in memoria generaţiilor, dovedind perenitatea idealului de libertate socială şi naţională, de luptă neîntreruptă şi eroică a clasei muncitoare, a maselor largi de oameni ai muncii, împotriva exploatării capitaliste, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Printre aceste momente se înscrie şi Congresul General al sindicatelor muncitoreşti, ce s-a ţinut la Braşov în zilele de 20, 21, 22 şi 23 octombrie 1921. Plasat in contextul unor evenimente deosebit de importante pentru mişcarea muncitorească din România, el avea să capete semnificaţii majore pentru viitorul luptei proletariatului român împotriva exploatării, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Importanţa sa politică se împlineşte in ideea de unitate de inmănunchiere într-un singur şuvoi revoluţionar a tuturor forţelor proletare din patria noastră, a tuturor oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, începută în ultimele decenii ale veacului trecut, continuată în primele decenii ale secolului nostru, călită in bătăliile de clasă, mişcarea sindicală din România s-a organizat, pe măsura necesităţilor istorice ale etapei pe care o parcurgea mişcarea muncitorească din ţara noastră. Conferinţa Sindicală din August 1906 şi crearea Comisiei Generale a Sindicatelor avea să consfinţească pentru prima dată unitatea organizatorică punind bazele initiului for sindical centralzat, la nivelul de atunci al ţării. Comisia Generală a Sindicatelor aleasă la Conferinţa din august 1906 a îndeplinit un rol important în dezvoltarea mişcării sindicale, pentru apărarea drepturilor economice şi politice ale oamenilor muncii. Efervescenţa revoluţionară din România anilor 1918-1921, stimulată de adincirea contradicţiilor regimului burghezo-moşieresc in ultimii ani ai primului război mondial, de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie care a deschis o nouă epocă istorică, a înscris in cartea istoriei, mişcării muncitoreşti si sindicale pagini de glorie muncitorească, de abnegaţie şi devotament revoluţionar pentru înfăptuirea idealurilor de libertate şi dreptate socială. Tabloul luptelor de clasă din această perioadă, al confruntărilor sociale cu aparatul represiv al regimului burghezo-moşieresc, greva din 13 decembrie 1918, ca şi greva generală din octombrie 1920, dau măsură amploarei şi intensităţii mişcării muncitoreşti din România, spiritului muncitoresc de dăruire şi combativitate revoluţionară. Crearea Partidului Comunist Român, în luna mai 1921 , a constituit o cotitură istorică, cu ample şi hotărîtoare semnificaţii pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Incepînd din mai 1921, clasa muncitoare, sub conducerea partidului, va fi prezentă şi-şi va spune cuvintul în toate evenimentele mai importante din istoria României. Mişcarea sindicală a avut in Partidul Comunist Român un conducător politic încercat şi devotat fără margini clasei muncitoare şi poporului român, un educator înţelept, purtătorul celor mai înalte tradiţii ale mişcării muncitoreşti, revoluţionare şi democratice din patria noastră. Congresul general al Sindicatelor de la Braşov îşi deschide lucrările în luna octombrie 1921 la un an de la greva generală din 1920 care, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România ; ea a zguduit puternic însăşi temelia regimului burghezo-moşieresc...“ Organizatorii Congresului au vrut să dea acestui eveniment valoare de simbol. Ziua de 20 octombrie 1921, data deschiderii Congresului, însemna în acest fel şi aniversarea unui moment revoluţionar de o covîrşitoare importanţă pentru mişcarea muncitorească din ţara noastră, pentru dimensionarea ţelului clasei muncitoare, a luptei sale împotriva exploatării burghezomoşiereşti. Alegerea acestei zile însemna, totodată, o demonstraţie a faptului că Congresul se desfăşoară sub semnul principiilor revoluţionare, că mişcarea sindicală îşi reface rindurile pe bazele luptei de clasă, unităţii şi internaţionalismului proletar. Nu este întimplător că primul document adoptat de Congresul Sindical de la Braşov a fost o Moţiune de omagiu, document de salut adresat conducătorilor comunişti, celorlalţi luptători revoluţionari, tuturor celor arestaţi în timpul grevei generale din 1920, şi al lucrărilor Congresului din 8 mai 1921 care se aflau în închisoare, implicaţi in aşa-numitul „Proces din Dealul Spirei“. Fondul problematic al Congresului de la Braşov cuprindea organizarea apărării cuceririlor maselor muncitoare din anii avintului revoluţionar, fixarea poziţiei mişcării sindicale faţă de Legea privind organizaţiile profesionale adoptată de Parlament — Legea Trancu-Iaşi — şi care urma să intre in vigoare in noiembrie 1921, stabilirea principiilor tactice de luptă faţă de atacurile burgheziei împotriva organizaţiilor muncitoreşti revoluţionare şi a Partidului Comunist Român. (Continuare in pag. a 4-a) Dr. MIRCEA MUŞAT şi PETRU IGNAT Colaborarea româno-iugoslavă — o colaborare care slujeşte pe deplin interesele ambelor noastre popoare Recenta intilnire de la Timişoara între tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito adaugă o nouă şi importantă filă la bogata cronică a bunelor relaţii statornicite între România şi Iugoslavia. Putem afirma cu toată certitudinea acest lucru, deoarece convorbirile purtate — în atmosfera celei mai depline cordialităţi, înţelegeri şi încrederi reciproce — au reafirmat vitalitatea legăturilor existente între cele două partide, popoare şi state şi au deschis noi orizonturi, au conturat noi posibilităţi practice de intensificare şi diversificare a colaborării în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi colaborării internaţionale. Amplul dialog purtat intre cei doi conducători de partid şi de stat — devenit tradiţie statornică — a prilejuit un fructuos schimb de păreri privind promovarea in continuare a prieteniei şi colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, o trecere în revistă a problemelor actuale ale relaţiilor internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, precum şi o informare reciprocă asupra mersului construcţiei socialiste in cele două ţări. Evidenţiind cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă — întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă şi progres social — cunoaşte astăzi o înflorire continuă, multilaterală, cei doi preşedinţi au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo Kranj, din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală dintre România şi Iugoslavia, dintre Partidul Comu-. nist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut. Aşa cum se arată şi în Comunicatul comun publicat in ziarele de ieri, au fost obţinute rezultate im- portante in domeniile politic, economic, cultural, tehnicoştiinţific, al transporturilor, turismului şi sănătăţii, au fost încheiate noi acorduri bilaterale, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţiile de masă şi obşteşti, între organele locale de partid şi de stat. Şi sunt mai mult decât fireşti asemenea rezultate remarcabile, deoarece relaţiile dintre partidele, ţările şi popoarele noastre sunt clădite pe fundamentul trainic al respectării stricte, neabătute, a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărăşeşti, ale dreptului fiecărui popor de a-şi rezolva problemele construcţiei socialiste potrivit propriilor condiţii. Marile succese obţinute de România şi Iugoslavia în construcţia socialistă, dezvoltarea în ritm accelerat a economiilor naţionale ale celor două ţări, ridicarea necontenită a nivelului tehnico-ştiinţific al producţiei, nu numai că au conferit o mare stabilitate relaţiilor noastre economice, dar deschid perspectiva unei dezvoltări şi mai accentuate a acestor relaţii. Aşa, de pildă, volumul schimburilor de mărfuri a crescut în perioada 1966— 1970 de 2,7 ori faţă de perioada 1961—1965, iar pentru perioada 1971—1975 se prevede o nouă sporire de 2,2 ori. Numai în anul 1972, volumul schimburilor de mărfuri va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depășindu-se nivelul prevăzut în acordul de lungă durată pentru anul 1975. Pornind de la experiența deosebit de valoroasă ce a fost cîștigată pină acum, Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Întreprinderile şi organizaţiile economi- C. PILAT (Continuare in pag. 4-a) Dintre tinerele care lucrează în filatura de lînă pieptănată a Fabricii de postav din Buhuşi, obiectivul aparatului fotografic a surprins pe Viorica Turcu şi Sînziana Colman la încheierea schimbului Pe faţă li se poate citi bucuria unei rodnice zile de lucru. Două tinere, două prietene, mereu în fruntea întrecerii socialiste, în fruntea luptei pentru o calitate superioară a produselor Foto : P. COZIA |-------------------------------------1 Pagina a 2-a Pagina a 3-a ------- I • Tribuna economică • Stiintă ! ' J I • Artă | • Literatură I i___________________I COLECTIVELE DE MUNCA DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ŞI UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI BRAŞOV auîndeplinit planul de producţie pe 11 luni cu 5 zile mai devreme. Pînă la finele lunii se va realiza pe ansamblul industriei braşovene o producţie suplimentară în valoare de 425 milioane lei. (Ilie Mihalea, coresp. ziarului „MUNCA“). OAMENII MUNCII - ROMANI, GERMANI, MAGHIARI ŞI DE ALTE NAŢIONALITĂŢI - DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI SIBIU raportează cu mîndrie îndeplinirea planului producţiei industriale pe 11 luni. Printre unităţile care au contribuit în mod deosebit la înregistrarea acestui succes se numără Uzina metalurgică de metale neferoase Copşa Mică, Uzina „Independenţa“ şi Uzina mecanică din Sibiu, uzinele „8 Mai“, „Tirnava“, „Vitrometan“, „Emailul Roşu“ din municipiul Mediaş, Uzinele textile Cisnădie şi altele. (Ion Vidrighin, coresp. ziarului „MUNCA“).