Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-25 / nr. 7473

Proletari din toate tari­le, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ÎNTÂLNIREA DINTRE TOVARĂŞII NICOL­AE CEAUŞESCU ŞI IOSIP BROZ TITO O NOUĂ CONTRIBUŢIE LA DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ROMÂNO-IUGOSLAVE încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comite­tului judeţean­­ Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, şi tovară­şul Iosip Broz Tito, preşe­dintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşe­dintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Uie Verdeţ, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabo­rare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, am­basadorul României la Bel­grad, şi Gheorghe Colţ, di­rector în Ministerul Afaceri­lor Externe. Din­ partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consi­liului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşe­dintele Adunării R. S. Ser­bia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, pre­şedintele în funcţiune al Bi­roului Executiv al Prezidiu­lui U.C.I., Mirko Tepavaţ,­ secretar federal pentru afa­cerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colabo­rare economică iugoslavo-ro­­mână, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Pre­şedintelui Republicii, Iso Nje­govan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, Mî­­loş Milovski, consilier al Preşedintelui Republicii pen­tru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secreta­riatul Federal pentru Aface­rile Externe, şi Murat Ago­­vici, consilier la Secretaria­tul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convor­birilor a fost consacrată dis­cutării unor probleme actu­ale ale situaţiei internaţiona­le. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecie­rea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au a­­preciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, expri­­mîndu-şi convingerea că trebuie­­impulsionate pregăti­rile în vederea acestei con­ferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Bal­cani, subliniindu-se necesita­tea întîlnirilor la diverse ni­veluri şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de ase­menea, probleme privind în­tărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale, a for­ţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de prie­tenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere re­ciprocă. Miercuri seara, s-a înche­iat vizita de prietenie făcu­tă în ţara noastră, la invita­ţia tovarăşului­­Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, de tovarăşul Iosip Broz Jito, preşedintele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din­ Iugoslavia. Oamenii muncii din Timi­şoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte na­ţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspe­ţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prie­tenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbă­tut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care­­ au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urgie şi aplauze — satisfacţia de­plină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convor­birile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în comisia mixtă ro­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănes­cu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, pre­zenţi pe platoul din faţa gă­rii, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcu­tă în ţara noastră, preşedin­tele R. S. F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Ge­mal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Fede­ral, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiu­lui R. S. F. Iugoslavia, Sta­ne Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Execu­tiv al Prezidiului U.C.I., Mir­ko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Fe­deral, preşedintele părţii iu­goslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugos­­lavo-română, şi de alte per­soane oficiale. Este ora 21:30. În vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugos­lave, o gardă militară pre­zintă onorul. Se­ intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda milita­ră. Mulţimea prezentă scan­dează „Ceauşescu—Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi per­soanele oficiale care îi în­soţesc se îndreaptă spre, pe­ronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii­­ de partid şi de stat români, înainte de despărţire, tova­răşii Nicolae Ceauşescu­­ şi Iosip Broz Tito se îmbrăţi­şează prieteneşte. Un mare număr de cetă­ţeni prezenţi pe peronul gă­rii aplaudă, ovaţionează în­delung pentru­ prietenia ro­mâno-iugoslavă, pentru dez­voltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii tre­nul special cu care călăto­reşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoa­ra, îndreptîndu-se, spre pa­trie. De la fereastra vagonu­lui, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugosla­via răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de fron­tieră Stamora-Moraviţa, to­varăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost în­soţiţi de tovarăşii Uie Ver­deţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru su­pleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului ju­­deţean­ Timiş al P.C.R., Va­sile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Iso Njegovan, amba­sadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedin­tele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedin­tele Adunării Federale a Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkov­­ski, vicepreşedinte al Prezi­­diului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducători de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei româ­ne la Belgrad. Intilnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor româno-iu­­goslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deose­bit interes vizita în Republi­ca Socialistă România a so­lilor poporului iugoslav, dind o înaltă apreciere spi­ritului de cordialitate, de­plină înţelegere şi încredere reciprocă, care au caracteri­zat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. Plecarea tovarăşului Iosip Bros Tito Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoa­rea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Conti­nental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Ni­­culescu-Mizil, Uie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Te­­lescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane ofi­ciale române. Au luat parte tovarăşii Ge­mal Biedici, Dragoslav Mar­kovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugos­lave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai or­ganelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vie­ţii ştiinţifice, culturale şi ar­tistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, cores­pondenţi ai presei străine acreditaţi in ţara noastră, nu­meroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi, în pagina a 3-a. Toasturile rostite de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito Anul XXVII nr. 7473 ■ Joi 25 noiembrie 1971 ■ 4 pagini 30 bani Cifre şi fapte... In perioada 1911—1915, industria chimică românească va avea de re­­zolvat cel mai complex program de dezvoltare. La sfîrşitul actualului cincinal, dato­rită însemnatului volum de investiţii acordat peisajul industrial se va îmbogăţi cu peste 300 noi capacităţi, producţia globală crescînd de 2,3 ori faţă de 1910. In clişeu: retortele fierbinţi ale Combinatului chimic Rîmnicu. Vîlcea, combinat aflat în plină dezvoltare La nivelul exigenţelor actualului cincinal Valorificarea complexă a rezervelor din industria lemnului, celulozei şi hirtiei Sarcinile planului cincinal 1971—1975 pentru dezvoltarea în continuare şi în ritm as­cendent a industriei lemnu­lui, celulozei, şi hirtiei sunt în deplină concordanţă cu o­­biectivele stabilite de Direc­tivele celui de-al X-lea Con­gres al partidului, corespun­zător noii etape pe care o parcurge intreaga economie naţională. In actualul plan cincinal, producţia globală industrială a ministerului va creşte cu 24,2 la sută faţă de anul 1970. Acest spor de pro­ducţie se va obţine prin va­lorificarea superioară şi com­plexă a materiei prime, creş­terea ponderii lemnului pre­lucrat industrial, extinderea fabricaţiei produselor cu un înalt grad de prelucrare — plăcile aglomerate din lemn şi fibrolemnoase, mobila. Trebuie subliniat faptul că sporul de producţie este pre­văzut să se realizeze din­­tr-un volum de masă lem­noasă exploatată mai mic cu 4,4 la sută faţă de 1970 ; va­loarea produselor obţinute dintr-un metru cub de masă lemnoasă va fi în 1975 cu 29 la sută mai mare decit în 1970. Pe subramuri de producţie, creşteri însemnate se vor în­registra la prelucrarea lem­nului, în industria de celu­loză şi hîrtie, in care ritmul mediu anual va fi de 9—9,1 la sută, în condiţiile unei pu­ternice dezvoltări a produc­ţiei a unor sortimente de mare necesitate pentru eco­nomia naţională. Caracteris­tica esenţiala a planului cin­cinal pentru ramura indus­triei lemnului constă in ac­centuarea laturilor calitative ale activităţii noastre econo­mice. Linia directoare o con­stituie raţionalizarea tăierilor de masă lemnoasă şi valori­ficarea superioară şi com­plexă a lemnului, în procesul de prelucrare şi utilizare, astfel ca satisfacerea necesi­tăţilor economiei naţionale să se îmbine cu grija pentru păstrarea şi dezvoltarea fon­dului forestier al ţării. In ansamblul măsurilor privind valorificarea superi­oară şi complexă a masei lemnoase un loc însemnat il ocupă preocuparea pentru sporirea procentului de lemn utilizat industrial, în detri-Ing. MIHAI SUDER ministrul industriei lemnului mental celui folosit drept combustibil. Sortarea mai ju­dicioasă a lemnului, creșterea gradului de mecanizare, re­ducerea în continuare a pier­derilor de exploatare vor conduce la creşterea indicelui de utilizare a lemnului în scopuri industriale cu a­­proape 5 la sută. Acordăm, în continuare, o importanţă de­osebită dezvoltării producţiei (Continuare in pag. a 3-a) Consfătuire a inventatorilor şi inovatorilor La Casa de cultură a sindicatelor din Piteşti a avut loc o consfătuire de lucru a inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor din unităţile economice ale judeţului Argeş. La lucrările con­sfătuirii au participat tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., activişti de partid, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. şi ai consiliilor judeţean, muni­cipal şi orăşeneşti ale sindicatelor, directori de în­treprinderi, responsabilii cabinetelor tehnice, mun­citori, ingineri şi tehnicieni fruntaşi in activitatea de producţie şi de creaţie. Din materialele prezentate in cadrul consfătuirii a reieşit că întrecerea organizată între cercurile inovatorilor din întreprinderile judeţului a stimu­lat şi mai mult munca de creaţie tehnică a oame­nilor pentru perfecţionarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, precum şi realizarea de importante economii de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Numai în cincinalul 1966—1970, prin activitatea plină de pasiune a acestor oameni, au fost aplicate in producţie aproape 3000 de inovaţii şi invenţii care au avut o eficienţă economică de peste 100 milioane lei. In primul semestru al anului curent creaţia tehnică a inovatorilor din judeţ se mate­rializează, de asemenea, în peste 300 de inovaţii aplicate, care au o eficienţă economică de aproape 20 milioane lei. Participanţii la consfătuire au purtat ample dis­cuţii, făcind propuneri valoroase pentru ridicarea pe noi trepte a activităţii creative menită să con­tribuie efectiv la înfăptuirea grandiosului program elaborat de Congresul al X-le­a al Partidului Comunist Român, a planului cincinal adoptat de­­Marea Adunare­ Naţională. DUMITRU BURCEA corespondentul ziarului „Munca" ROMÂNIA — ŢARA GALILOR 2-0 VICTORIE şi CALIFICARE in sferturile de finală ale Campionatului european • La Arad, U. T. A. învingătoare la scor: 3-0 în faţa echipei Vittoria Setubal CITIŢI CRONICILE IN PAGINA A 2-A Minutul 10 al partidei: 1-0 pentru România !

Next