Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)
1971-11-26 / nr. 7474
I TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU în mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice din Timişoara (Urmare din pag. Ia cultăţii de mecanică au încheiat anul acesta 41 de asemenea contracte cu întreprinderi aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energiei Electrice, şi din alte rarduri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 3,3 milioane lei. Se evidenţiază contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor timişoreni la construcţia unor importante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice şi energeticei pentru sudura automată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să ia contact direct cu activităţile de cercetare din laboratoarele didactice şi ştiinţifice ale Facultăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidraulice îşi desfăşurau activitatea la acea oră studenţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice. în discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de tematica cercetării la care lucrează, de rezultatele obţinute şi îl felicită pe el şi pe colegii lui pentru rezultatele obţinute. în laboratorul de sudură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucrările practice ale unor studenţi din anul V, care utilizează cu pricepere un procedeu modern de sudură cu arc electric. Secretarul general al partidului recomandă conducerii Institutului să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnice înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în alte laboratoare ale catedrei de tehnologia construcţiilor de maşini prilejuieşte un dialog viu între secretarul general al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colaborare în rezolvarea unor probleme curente ale procesului tehnologic din unele întreprinderi de specialitate din Timişoara, Arad, Reşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele didactice, secretarul general al partidului arată că este necesar ca Politehnica timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mijloace proprii, prin munca profesorilor şi studenţilor, prototipuri de maşini şi utilaje pe care să le producă apoi în serie în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă satisfacţia de a avea ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi subliniază hotărîrea cadrelor didactice, a studenţilor din colectivul pe care îl conduce de a transpune în viaţă recomandările făcute de secretarul general al partidului, în laboratorul de prelucrări neconvenţionale, dotat în întregime cu aparate şi utilaje proiectate de cadrele didactice şi studenţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă un procedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu succes. Este vorba de prelucrarea metalelor dure din oţeluri superioare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secund de tehnologia construcţiei de maşini înfăţişează secretarului general al partidului rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică efectuată în colaborare cu specialişti ai Uzinelor ,,Oiţeiul Roşu“. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă intensificarea activităţii de cercetare prin adîncirea şi diversificarea continuă a relaţiilor cu producţia, participarea directă a studenţilor la realizarea unor teme ştiinţifice, din cele mai apropiate de nevoile economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea conlucrării cadrelor didactice cu specialiştii din întreprinderile productive pentru asimilarea în ţara noastră a unor utilaje noi necesare procesului de fabricaţie ale unor întreprinderi. De asemenea, în vederea realizării unor oţeluri cu caracteristici tehnice superioare se recomandă intensificarea colaborării cu unele întreprinderi mai mici, care dispun de cuptoare speciale, profilate în fabricarea oţelurilor bogat aliate. Aceste cîteva laboratoare didactice şi de cercetare vizitate fac o impresie bună tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului este informat că în Institutul politehnic timişorean funcţionează 94 asemenea laboratoare, modern utilaje, în care se desfăşoară o intensă activitate de pregătire a viitorilor ingineri, un centru de calcul şi un centru de învăţămînt programat, echipate cu calculatoare şi aparate de concepţie şi construcţii proprii. Se arată că, recent, a început construcţia unui mare ,,atelier-şcoală“ pentru studenţi, proiectat de cadrele didactice ale Institutului, urmînd a fi realizat prin munca entuziastă a miilor de studenţi timişoreni şi cadre didactice. După vizitarea unor amfiteatre şi săli de cursuri ale noului pavilion de învăţămînt al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la o consfătuire de lucru cu colectivele de conducere ale celor patru institute de învăţămînt superior din Timişoara, cu secretarii comitetelor de partid din aceste institute, membrii Consiliului profesoral al Facultăţii de mecanică, membrii Senatului universitar al Institului politehnic, reprezentanţi ai Asociaţiilor studenţeşti din facultăţile timişorene. Participă, de asemenea, tovarăşul Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţămîntului, în numele cadrelor didactice universitare şi al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului politehnic, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu mulţumiri pentru cinstea de a le fi oaspete, pentru indicaţiile şi recomandările date şi cu acest prilej, în vederea îmbunătăţirii activităţii generale în învăţământul superior timişorean ; el a exprimat, totodată, conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, recunoştinţă pentru grija ce o acordă condiţiilor de viaţă, de cercetare şi învăţămînt ale cadrelor didactice şi studenţilor. Aceleaşi sentimente de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru exprimă, în numele cadrelor didactice şi studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Pius Brînzeu, rectorul Institutului de medicină, prof. dr Eugen Pop, secretarul Comitetului de partid al Centrului universitar Timişoara, prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul Institutului agronomic, prof. univ. Petre Stanciu, rectorul Universităţii timişorene, şi studentul Liviu Catarga din anul III al Facultăţii de chimie industrială. Ei îl informează pe secretarul general despre preocupările colectivelor de conducere ale Institutelor pe care le reprezintă, în vederea unei mai bune organizări a învăţămîntului timişorean, pe baza hotărîrilor C.C. al P.C.R. şi al legii învăţămîntului, îmbunătăţirii continue a procesului instructiv - educativ din facultăţii, pentru legarea strînsă a învăţămîntului de cercetare, de practică, pentru formarea viitoarelor detaşamente de specialişti cu o temeinică pregătire profesională şi o înaltă conştiinţă politică, cetăţenească. Vorbitorii au arătat că actualul an de învăţămînt marchează noi paşi pe calea perfecţionării activităţii didactice şi ştiinţifice, a procesului de educaţie a studenţimii în spirit revoluţionar, comunist, al înaltei responsabilităţi pentru progresul României socialiste. Se arată că, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, cadrele didactice, studenţii au în centrul preocupărilor lor înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le revin pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza Principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Sînt evidenţiate,totodată, şi unele neajunsuri din activitatea procesului instructiv-educativ din facultăţi, făcîndu-se propuneri concrete pentru înlăturarea lor. Vorbitorii exprimă hotărîrea cadrelor didactice, ale studenţilor timişoreni — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — de a face totul pentru ca Timişoara universitară să se afirme cu şi mai multă vigoare ca important centru de pregătire a cadrelor necesare economiei şi culturii patriei noastre. La sfîrşitul consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprecierile făcute la adresa învăţămîntului superior timişorean, preţioasele indicaţii date au fost primite de cei prezenţi cu deosebită satisfacţie, participanţii la întîlnirea de lucru făcînd o călduroasă manifestare de preţuire şi stimă secretarului general al partidului nostru. în numele corpului didactic, al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton adresează din nou tovarăşului Ceauşescu calde mulţumiri pentru vizita făcută, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă învăţămîntului superior, slujitorilor lui. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare a institutului : „Am rămas plăcut impresionat de atmosfera de muncă din Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. Expoziţia şi laboratoarele vizitate reflectă existenţa unei bune orientări a activităţii didactice şi a cercetării ştiinţifice spre nevoile majore ale economiei. Urez conducerii Institutului, politehnic, organizaţiei de partid şi Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, întregului corp didactic şi studenţilor, noi şi noi succese în misiunea nobilă de formare şi educare a noilor generaţii de ingineri cu înaltă calificare, cetăţeni devotaţi patriei socialiste, profund ataşaţi politicii Partidului Comunist Român“. Gazdele oferă apoi tovarăşului Nicolae Ceauşescu un album cuprinzînd imagini ale dezvoltării învăţămîntului tehnic timişorean. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat cu acelaşi entuziasm de cadrele didactice, de studenţi, care ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, pentru patria noastră — Republica Socialistă România. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU VICTOR MURESAN Foto : ANGHEL PASAT ION DUMITRU Vineri 26 noiembrie 1971 MUNKA Pagina a 3-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarășului Josip Broz Tito In Republica Socialistă România (Urmare din pag. la Unirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit un conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obţinute in dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut in acordul comercial de lungă durată pe anul 1975 — lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire in comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat in faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al buneivecinătăţi — care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute până în prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat in mod deosebit importanţa promovării in continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări. Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pînă în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt : petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acordînd o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. II In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse in comunicatul comun, publicat cu prilejul intîlnirii celor doi preşedinţi, de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că in situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi ţărilor pentru păstrarea şi întărirea independenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, politicii de agresiune, de dominaţie şi amestec in treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării între state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi „ întărirea păcii, promovarea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.RS.S. şi R.F.G., dintre R. P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participărilor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S.U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cit mai curând şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea Conferinţei, convinse că această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea in Europa sunt indivizibile, salutând şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea in continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntîrziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de Sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în şapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema palestiniană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu îngrijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică, de natură să ducă la normalizarea relaţiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atit nucleare, cit şi convenţionale, rămine in continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii internaţionale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiata unele acorduri internaţionale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoarelor, cu atit mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt : îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor ; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străine, retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale ; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii ; desfiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele intîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanţa celei de-a III-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — UNCTAD. România, care este ea însăşi în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propăşirii economice, precum şi a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi, în primul rînd, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contemporană, în acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane, R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care ii revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotăritor al dezvoltării trainice a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărîrea celor două partide de a proceda şi în viitor, în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienţei in construcţia socialistă şi perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi altele. In numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi in mod creator, pe baza marxism-leninismului, politica sa internă şi externă, in conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborări fructuoase şi edificarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care il au in zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pentru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii internaţionale Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute in dezvoltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de păreri între reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului ţigării ♦ Timişoara — 24 noiembrie 1S7"1