Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-26 / nr. 7474

Vineri 26 noiembrie 1971 va fi tentat să lucrez aici, să colaborez cu Microinterviu cu VITTORIO DE SICA Reprezentant de frunte al neorea­lismului italian, reputat actor, regizor şi producător, Vittorio de Sica s-a de­finit, de-a lungul timpului, ca un sen­sibil seismograf al vieţii Italiei con­temporane. Cunoscut la noi din filmele „Hoţii de biciclete“ „Umberto­­“, „Aurul Neapolelui“, „Căsătorie în stil italian“, „Acoperişul“, Vittorio de Sica a debutat în cinematografie cu „Sciu­­scia“, film devenit celebru, socotit fiind ca unul din primele filme neo­realiste. De cîteva zile celebrul cineast şi om de teatru italian este oaspetele ţării noastre. El a asistat la premiera mon­dială a două poeme corale ale compo­zitorului italian Manuel de Sica, fiul său. Aceste două poeme au fost com­puse pentru formaţia „Madrigal“ care le-a şi interpretat. Este vorba de poe­mele „In memoriam“, lucrare dedicată eroilor căzuţi în România în luptă pentru libertate şi socialism şi «O la­crimă pentru „Surisul Hiroşimei“», pe versuri de Eugen Jebeleanu. — Care sunt impresiile primelor ore petrecute în România ? — Deşi sunt pentru prima dată în ţara dumneavoastră o cunosc de mult. M-au captivat realizările din ţara dv., politica dv. ca şi... muzica dumnea­voastră. Acum am cunoscut şi oamenii. Minunaţi. Amabili. Ospitalieri. Foarte temperamentali. Mă simt ca acasă. — Aţi vizitat studioul cinematogra­fic „Bucureşti“. V-aţi întîlnit cu ac­tori, regizori, oameni de artă şi cul­tură. Ce ne puteţi spune despre aceşti primi paşi făcuţi pe teritoriul cinema­tografiei româneşti ? — Este unul dintre studiourile foarte bine utilate din punct de vedere teh­nic. Aş fi tentat, să lucrez aici, să co­laborez cu cineaştii români. Şi vă rog să mă credeţi că nu fac un compliment gratuit. — La ce lucraţi în prezent ? — Deocamdată nimic. Sînt in va­canţă. Voi pleca apoi la New-York unde va avea loc premiera ultimului meu film. In prima lună a anului 1972 voi începe filmările la „EL SE VA NUMI ANDREEA“, o comedie, în stil italian, despre un foarte aşteptat copil care nu se va naşte niciodată. Hotel pe... Valea Iadului Acolo unde se înalţă barajul de la Leşul, de pe Valea Iadului, între Remeţi şi Stina de Vale, iubitorii de drumeţie vor avea o surpriză : o nouă bază turistică alcătuită din­tr-un hotel cu 330 locuri, un restaurant şi un club-bar. Noua construc­ţie, care a început să se contureze, se va înălța în paralel cu acest impor­tant obiectiv energetic. Olimpiada minerilor 16 tineri mineri de la Exploatările Voievozi. Şuncuiuş şi Bratea s-au întrecut în cadrul fazei pe judeţ a Olimpiadei profesionale, organizate de către U.T.C. în cola­borare cu Uniunea Sindi­catelor pe ramura de acti­vitate. Cei 16 concurenţi, ca­lificaţi din etapa prece­dentă, au reprezentat peste 300 de tineri mi­neri de la exploatările amintite. La sfirşitul concursului, care s-a des­făşurat la Exploatarea minieră Cuzap 2, pe lo­cul I s-au calificat tine­rii mineri Grigore Lăpu­­şean, Ion Dani de la Ex­ploatarea minieră Şun­­cuiuş, şi Teodor Negru de la Exploatarea minie­ră Bratea. (Constantin Serac). COMEMORARE In comuna Auşeu, un­de s-a născut şi a copi­lărit animatorul cultural bihorean Alexandru Ro­man a avut loc o amplă manifestare comemorati­vă, prilejuită de împlini­rea a 145 de ani de la naşterea sa. De numele ilustrului cărturar bihorean se lea­gă înfiinţarea „Societăţii de lectură a tinerimii din Oradea“, prima asociaţie de acest fel din Transil­vania, el fiind, totodată, şi fondatorul ziarului în limba română „Fedaraţi­­unea“. fWWW EEtBEiaMMl CONSTANTIN ŢICU, meteorolog de serviciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie ne comuni­că : „Răcirea vremii semnalată în jumătatea de N—V a ţării se va re­simţi în următoarele 24 de ore în celelalte regi­uni. Cerul va fi schimbă­tor, mai mult noros, vor cădea precipitaţii slabe izolate, sub formă de nin­soare în Crişana, Mara­mureş, Transilvania şi nordul Moldovei şi sub formă de ploaie şi bur­niţă în sudul ţării. Vin­­tul va sufla slab pînă la potrivit, temperaturile minime vor fi cuprinse între —9 şi +1 grad, iar maximele vor oscila în­tre —2 şi +8 grade, cea­ţă locală mai persistentă in sudul ţării“. Rubrică realizată de L. DOJA şi A. LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni GRUPUL INDUSTRIAL DE PRELUCRARE MASE PLASTICE BUCUREŞTI PRODUCE: „SORTIMENTE NOI DE COVOR PVC IMPRIMAT ÎN IMI­TAŢIE DE PARCHET, MOZAIC ÎN CULORI VII ŞI ATRACTIVE SÎNT REALIZATE DE CURÎND LA UZINA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE —IAŞI. OBŢINUTE PRIN TEHNOLOGII ÎMBUNĂTĂŢITE, APLICA­TE RECENT, ACESTE COVOARE DIN PVC OFERĂ AVAN­TAJE FATA DE SORTIMENTELE ANTERIOARE PRIN ASPECT, DURABILITATE, ELASTICITATE. COVOR PVC IMITAȚIE DE PARCHET, MOZAIC, PRO­DUCE DE CURÎND UZINA DE PRELUCRARE MASE PLASTI­CE — IAȘI, SOSEAUA TUTORA nr. 45, Telefon 57­20“. * I In­giiBWBW 18,00 Orele serii 20,05 Zece melodii preferate 21,00 Revista şlagărelor 21,45 Din repertoriul cîntăre­­ţului Petre Alexandru 22,00 Radiojurnal 22,30 Concert de seară 26 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I­­­I I 6,00 Muzică şi actualităţi 7,00 Radiojurnal 8,30 La microfon, melodia preferată 10,05 Muzică populară 11,05 Din muzica popoarelor 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13,00 Radiojurnal 15,30 Muzică de estradă 16,00 Radiojurnal 16,15 Muzică de promenadă 17,30 înregistrări din spectaco­lul formaţiei „Ciocîrlia" PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de di­mineață 7.00 Radiojurnal 9.35 Muzică populară 9.45 Matineu teatral­­ „Tita­nic vals*" 12.15 Piese de estradă 12.30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Muzică populară 15.00 Muzică uşoară 15.30 Muzică populară 16.00 Radiojurnal 17.05 Concert de muzică populară 19.05 Melodii de estradă 20.00 Seară de operă­­ „Werther“ 22.50 Şlagăre lansate de or­chestra Paul Ghentzer — SIMBATA — 27 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 8.30 La microfon, melodia preferată 11.05 Melodii lansate de Aure­lian Andreescu 12.15 Recital de operă Lucia Stănescu 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 13.30 Radiorecording 16.00 Radiojurnal 17.30 Concert de muzică populară 18.00 Orele serii 20.05 Zece melodii preferate 20.45 La hanul melodiilor 21.30 Revista şlagărelor 22.30 Expres melodii PRROGRAMUL­­ 6.00 Program muzical de di­mineaţă 7.00 Radiojurnal 9.15 Muzică populară 10.50 Melodii populare 12.30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 De toate pentru toţi (reluare) 15.15 Muzică populară cu or­chestra de muzică popu­lară din comuna Vînju Mare—Mehedinţi 16.00 Radiojurnal 17.05 Orchestra de muzică populară a Radiotelevi­­ziunii 17.50 Muzică uşoară 19.05 Melodii de estradă 19.40 Jocuri populare 20.00 Concert Johann Sebastian Bach 22.00 Romanţe 22.30 Muzică de dans 26 NOIEMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii 18,50 Lumea copiilor 19,10 Tragerea Loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă 20.15 Intermezzo muzical cu orchestra Valenţiu Grigo­­rescu 20.25 Film artistic „NEMU­RIRE" 22.05 Panoramic ştiinţific 22.35 Telejurnalul de noapte — SIMBATA — 27 NOIEMBRIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii — emisiune în limba ger­mană 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Săptămîna internaţională 20.15 Tele-enciclopedia 21.00 Film serial : Invadato­rii (II) 21.50 Teledivertisment 22.50 Telejurnalul de noapte — sport 23.05 Un cîntec de demult • Nu te întoarce CENTRAL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Saltul LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Mihail Strogoff BUCU­REȘTI — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 28,30 ; 21. FAVORIT — 9,15 ; 11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 20,30. FE­ROVIAR — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Un amanet ciudat DOINA — 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Oliver PATRIA — 13 ; 16.30 ; 20 CAPITOL — 10 ; 13.30 ; 16,15 ; Gala filmului albanez — 20 MODERN — 9.30 ; 12,30 ; 16,30 ; 19,30. • Piaţa Roşie BUZEŞTI - 16 ; 19,15 * • Ania celor o mie de zile SCALA - 9,30 ; 13 ; 16,30 ; 20 FESTIVAL - 8,30 ; 11,30 ; 14,30; 17.30 ; 20.30 • Poveştile piticului Bim*­bo TIMPURI NOI — 9—17 în continuare 18.45 — 20.15 • Castanele sunt bune GLO­RIA — 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20,30 ; VICTORIA — 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45; 18,15 ; 20,45. • Mihai Viteazul MOŞILOR — 15 , 19. • Marele premiu LUMINA — 9,30 ; 19,30 în continuare EXCELSIOR — 9,30 ; 13 ; 16.30; 20 MELODIA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19.30 • Vinovatul este în casă GIULEŞTI — 15,30; 18 ; 20,15 • Floarea de cactus GRI­­VIŢA - 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 • Aşteptarea PACEA — 15,45 ; 18 , 20 • Columna — DRUMUL SĂRII — 16—19 • Steaua de tinichea BU­­CEGI - 15,45 ; 18 ; 20,15 • Evocări — UNIREA — 15,30 ; 18 ; 20.15 • B. D intră în acţiuni Brigada diverse în alertă MUNCA — 15,15 ; 19 • Aeroportul — POPULAR 16 , 19. • Scoate-ţi pălăria cînd să­ruţi ARTA — 15,30 ; 18 ; 20,30 • Străzile au amintiri — ARTA — 9,15 • Tick... Tick... Tick CRIN­­GAŞI — 15,30 ; 18 , 20,15 • Vis de dragoste MIORIŢA — 10 , 16 ; 19,30 • N-am cîntat niciodată pentru tata FLOREASCA — 15,30 ; 18 ; 20,30 • Soarele alb al pustiului ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOA­RE — 15,30 ; 17,45 , 20. • Hello, Dolly ! RAHOVA — 15,30 ; 19 • Fraţii — VIITORUL — 16 , 19 • Voi sări din nou peste băltoace COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,15 — 6 Ritmuri spaniole AURORA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20,15. FLAMURA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 • Facerea lumii FLACARA 13.30 16 18,15 ; 20.15 • Asediul —­­ PROGRE­SUL - 15,15 ; 19 • Timpul berzelor VITAN — 15.30 ; 17.45 . 20 • O floare și doi grădinari LIRA - 15,30 ; 19 • Cermen FERENTARI — 15.30 ; 17.45 . 20 • Tunelul — VOLGA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.30 • Articolul 420 LAROMET — 12 ; 15,30 ; 18,30 La „Electromotor“ din Timişoara, tehnicianul Vasile Pop, unul dintre oamenii „vechi“ ai fabricii, ne-a vorbit mult despre fericita îmbinare a vîrstelor, sub semnul maximei res­ponsabilităţi faţă de calitatea muncii, în cadrul colectivului. „...nu se bazează pe nici un secret această situaţie, ci numai pe faptul că, din prima zi in care o nouă grupă de tineri intră pe porţile fabricii, ea este dată, pentru a învăţa meseria, în grija muncitorilor cu cea mai înaltă calificare“. Din acest proces de instruire la locul de muncă am surprins un moment in care bobinatoarea Lucreţia Miler explică elevelor ucenice felul în care se pot executa mai bine şi mai iute operaţiunile specifice de bobinare. In fiecare an ea pro­cedează aşa cu peste 40 de ucenice, eleve ale şcolii ce funcţionează pe lingă întreprindere. Pune în această activitate nu numai suflet de muncitoare vrednică, ci şi responsabilitate de activist sindical in grupa de la bobinaj. Foto : ST. ALBESCU Lucrările Conferinţei de psihologie Joi au început la Bucureşti lucrările Conferinţei de psi­hologie, organizată de Aca­demia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Ministerul Invăţă­­mîntului şi Asociaţia psiho­logilor din Republica Socia­listă România. La lucrări iau parte peste 200 de psihologi din institu­­tule de cercetare, din invă­­ţămint, laboratoare uzinale, clinici, sociologi, ingineri, medici, conducători de între­prinderi etc. Reuniunea prilejuieşte o amplă dezbatere asupra rea­lizărilor şi perspectivelor psihologiei româneşti în con­diţiile construirii societăţii socialiste multilateral dez­voltate. In cadrul lucrărilor vor fi prezentate 40 de co­municări din domeniile psi­hologiei muncii, celei sociale, pedagogice, clinice, sportu­lui, psihofiziolo­giei si psiho­logiei generale. Cu acest prilej, au fost deschise o expoziţie de apa­rate de psihologie şi una de carte, care prezintă lucrări din ultimii ani ale psiholo­gilor români. Prima zi a lucrărilor a cu­prins în programul său ra­portul conferinţei, prezentat de prof. dr. docent Al. Roş­ea, cu privire la „Realizări, sarcini şi perspective ale psihologiei româneşti în con­diţiile construirii societăţii socialiste multilateral dezvol­tate”. Lucrările reuniunii conti­nuă. '*­­ ... ★ ★ ÎNAPOIEREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE DIN GUINEEA Delegaţia guvernamentală română, condusă de Florian Dănălache, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul transportu­rilor şi telecomunicaţiilor, s-a înapoiat, joi seara, din Republica Guineea, unde a participat la festivitățile de la Conakry, prilejuite de a­­niversarea victoriei poporu­lui guineez asupra agresiunii imperialiste din 22 noiembrie 1970. MUNKA VIZITA DIRECTORULUI EDITURII „KOMUNIST“ DIN BELGRAD La invitaţia Editurii poli­tice se găseşte in ţara noas­tră directorul Editurii „Ko­­munist“ din Belgrad, Mughil Jakici. Vizita prilejuieşte un schimb de experienţă, în urma discuţiilor ce au avut loc între Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., di­rectorul Editurii politice, şi Mughil Jakici, directorul Editurii „Komunist“, s-a sta­bilit întărirea relaţiilor şi a colaborării dintre cele­­ două edituri, editarea unor lucrări româneşti la Belgrad şi a unor lucrări iugoslave la Bucureşti. În Editura Meridiane: „PERSEPOLIS“ de ION MICLEA De curînd, Editura Me­ridiane şi-a îmbogăţit pa­leta apariţiilor din anul acesta cu un album apar­­ţinind lui Ion Miclea. Ce­le 70 de planşe adunate in albumul de fotografii „Persepolis“ reprezintă prima întîlnire notabilă între vestigiile anticei ce­tăţi a lui Darius, Xerxes şi Artaxerxes şi publicul românesc. Caracterul festiv al a­­pariţiei, în acest ..an al lui Cirus cel Mare“, care marchează comemorarea a 2 500 de ani de la fon­darea statului iranian, este subliniat de prefaţa volumului, semnată de primul ministru al Iranu­lui, Amir Abbas Hoveyda. Studiul introductiv cu ample referiri la istoria şi arta persană, a locului şi importanţei artei ahe­­menide în contextul ge­neral al spiritualităţii persane (studiu aparţi­­nînd lui Radu Florescu) precum şi explicaţiile de­taliate asuma fiecărei planşe în parte, permit un contact substanţial cu elementele conservate pînă in zilele noastre ale acestei foste reşedinţe im­periale. Printre anticele şi nu mai puţin celebrele palate ale „Marelui Re­ge“, de la Susa, Pasarga­­de şi Ecbatana, puţine mai pot oferi imaginea gran­dorii şi opulenţei vechilor dinastii persane. Geniul artistic şi îndrăzneala constructivă a meşterilor şi artizanilor persani, concretizate­ î­n monumen­talul complex arhitectu­ral de la Persepolis, din­tre ale cărui coloane, ba­soreliefuri, portaluri şi scări, multe au rămas ne­alterate, a devenit poate singura mărturie vie a înfăptuirilor care s-au do­rit neînfrânte în lupta cu timpul. Este meritul lui Ion Miclea, acest veşnic cău­tător de semnificaţii, că în viziunea sa, Persepoli­sul îşi transmite, plenar, mesajul său artistic şi spi­ritual. Prim-planurile u­­nor detalii ca şi panora­­marea largă a platoului pe care se află ridicată cetatea lui Darius, capă­tă prin savanta distribui­re a umbrelor şi lumini­lor, prin ritmarea imagi­nii, valori picturale deo­sebite. Elemente care s-ar putea pierde prin­­tr-o înregistrare obiecti­­vistă, capătă o rezonan­ţă remarcabilă, un „tim­bru“ aparte, datorită emo­ţiei şi acurateţei cu care Ion Miclea a ştiut şi a înţeles să detalieze din magma ruinelor de la Persepolis exact faptul reprezentativ. Răsfoind paginile albumului „Per­sepolis“, ceva din încleş­tarea făuritorilor persani în lupta lor cu intempe­riile istoriei răzbate pină la cititorul contemporan. MARIUS PETREANU INFORMAŢI O delegaţie a Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a M.A.N., a plecat joi dimineaţa spre A­­merica Latină, unde, la invi­taţia parlamentelor din Chi­le, Columbia şi Venezuela, va face o vizită oficială de prietenie în aceste ţări. A sosit în Capitală minis­trul industriei grele al R. P Bulgaria, Hristo Panaiotov. In timpul şederii in ţara noastră, oaspetele va avea convorbiri cu membri ai con­ducerii unor ministere pri­vind posibilităţile de colabo­rare şi cooperare in dome­niul industriilor energetice, metalurgice, chimice, hirtiei şi celulozei. Joi, la Palatul culturii din Ploieşti s-a deschis expoziţia „Medalii şi sigilii“, organiza­tă de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al ju­deţului Prahova. Sunt reuni­te aici peste 1 250 de expo­nate, datind din secolul XVIII şi pînă în zilele noas­tre.Tot la Ploieşti a fost re­deschis muzeul „Ceasul de-a lungul vremii”. ★ La Muzeul de artă moder­nă şi contemporană din Ga­laţi a avut loc joi vernisa­jul Salonului de desen şi gravură ’71, organizat de Consiliul Culturii şi Educa­ţiei Socialiste şi Uniunea Artiştilor Plastici. Expoziţia cuprinde peste 250 lucrări semnate de 60 ar­tişti din întreaga ţară. (Agerpres) ★ ★ Pagina a 5-a SPORT » SPORT ■­ ■­.............­­ ■ ■ ■ ■ - -■ ■■ -■■■■ ■ _________ Activităţi sportive organizate de sindicate „Cupa Marina“­­ la Brăila La Asociaţia sportivă a constructorilor de nave din Brăila se află în plină des­făşurare o competiţie care a­­trage în faţa tablelor de şah sau la mesele de tenis nu­meroşi iubitori ai acestor ra­muri sportive. După consu­marea etapelor anterioare, în care s-au întîlnit echipe sau sportivi individuali din ca­drul secţiilor şi sectoarelor de producţie, acum se găsesc în confruntare cei care au reuşit să se­ califice pentru faza finală. 12 echipe de te­nis de masă şi aproape 100 de şahişti vor încerca să cîştige trofeul „CUPA MA­RINA“ , oferit, de comitetul sindicatului şi Consiliul aso­ciaţiei sportive de la Şantie­rele navale din Brăila. Handbalul la fabrica de confecţii din Botoşani... „ Din totalul numărului de salariaţi ai Fabricii de con­fecţii din Botoşani 95 la sută sunt femei. Iată de ce comi­tetul sindicatului s-a gîndit că n-ar fi rău să dezvolte aici citeva ramuri sportive îndrăgite şi potrivite ,.femei­lor. Printre ele handbalul a obţinut, ca să zicem aşa, „su­fragiile“ unanime. De aici, n-a mai fost decit un pas pînă la organizarea, la în­ceput pe secţii şi ateliere, iar mai tîrziu pe întreprin­dere, a unei întreceri între cele 12 sectoare de produc­ţie. 12 sectoare productive şi-au trimis, aşadar, repre­zentantele sportive, consti­tuite in tot atitea echipe, la competiţia iniţiată de asocia­ţia sportivă şi dotată cu „Cu­pa Confecţionerului“. Luna decembrie va marca sfirşitul competiţiei declarînd câştigă­tori, în final, pe cei mai buni, în întîlnirea dintre echipele reprezentative ale schimbu­lui A şi B. Este demn de reţinut şi faptul că la Fabrica de con­fecţii din Botoşani educaţia fizică şi sportul au căpătat un caracter tradiţional. Fie­care an constituie un prilej de reeditare al unor între­ceri cu caracter de masă la popice, volei, handbal. In a­­celaşi timp, pentru menţine­rea stării de sănătate şi re­facere a capacităţii producti­ve, gimnastica zilnică este agreată pe deplin în între­prindere. In pauză, înainte de masă, citeva minute sunt dedicate relaxării prin exer­ciţii fizice. Aşadar, sportul reprezintă aici un mod de gîndire, o concepţie în care îmbinarea exerciţiului fizic şi întrecerii sportive, în scopul odihnei active şi al refacerii forţelor, ocupă un loc primordial. Dar handbalul este îndră­git... ...Şi la C.F.R. Mărăşeşti •­­­ Asociaţia sportivă C.F.R. Mărăşeşti este organizatoarea­ unei competiţii cu caracter inter întreprinderi dotată cu „Cupa 30 Decembrie“ acorda­tă de Consiliul judeţean al sindicatelor Vrancea. La întreceri vor participa cele mai bune echipe de handbal ale feroviarilor din Adjud, Panciu, Mărăşeşti şi Focşani. Fiind o competiţie la care participă numai spor­tivi din cadrul complexelor C.F.R., „Cupa 30 Decembrie“ amintită se înscrie în seria acţiunilor pe ramuri de pro­ducţie organizate de sindica­tele din judeţul Vrancea. G. M. Curs de instruire La Bucureşti a început cursul de informare şi in­struire a preşedinţilor şi se­cretarilor cluburilor şi aso­ciaţiilor sportive din între­prinderi şi instituţii. Organizat de către Consi­liul Central al U.G.S.R., prin Comisia pentru sport şi tu­rism, cursul reuneşte aproa­pe 100 de participanţi din toată ţara­ Scopul principal urmărit este instruirea pre­şedinţilor şi secretarilor aso­ciaţiilor sportive cu aspecte privind : cunoaşterea şi a­profundarea principalelor probleme ale politicii parti­dului şi statului nostru ; cu­noaşterea sarcinilor sindica­telor pentru mobilizarea ma­sei de salariaţi la traducerea in viaţă a politicii partidului în domeniul economic, poli­tic, social, cultural, educativ şi sportiv ; organizarea, con­ducerea şi desfăşurarea edu­caţiei fizice, turismului, spor­tului de masă şi de perfor­manţă. De asemenea, se ur­măreşte realizarea unui schimb de experienţă pentru promovarea metodelor bune privind dezvoltarea şi inten­sificarea activităţii sportive din întreprinderi şi instituţii. Actualul curs se înscrie in programul de­­ instruire şi perfecţionare al activiştilor de sindicat întreprins in a­­cest sens de Consiliul Cen­tral al U.G.S.R. Aflat la cea de a treia sa ediţie — prima în 1969 la Bucureşti, a doua in 1970 la Buşteni — cursul a pregătit pină in prezent peste 1 200 de activişti spor­tivi din întreprinderi şi in­stituţii. »---­ După meciul România — Ţara Galilor Agenţiile internaţionale de presă transmit ample comem­­tarii pe marginea meciului de fotbal România—Ţara Ga­lilor, disputat la Bucureşti în cadrul campionatului euro­pean inter-ţări (grupa I). Trimisul agenţiei Reuter subliniază în comentariul său performanţa fotbaliştilor ro­mâni, care, într-un meci ca­pital pentru calificare, au în­vins cu 2-0 formaţia Ţării Galilor. „Echipa României, notează ziaristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape ştiinţifi­că...“. In cronica sa, comentato­rul agenţiei „United Press“ scrie : „Fotbaliştii români au cîştigat meciul cu Ţara Gali­lor, dar ei au avut ocazia să înscrie mai multe goluri. Portarul Millington, cel mai bun jucător al galeziilor, a intervenit însă prompt la multe situaţii periculoase“. Cei mai buni jucători români, după opinia sus-citatului comentator, au fost Lupescu, Lucescu, Iordănescu şi Do­ban. Agenţia „Associated Press“ transmite un articol în care se arată că echipa română a fost superioară din punct de vedere tactic şi tehnic adver­sarei sale, iar victoria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. Agenţia „France Presse“ menţionează succesul fotba­liştilor români care au reuşit să se califice pentru sfertu­rile de finală ale campiona­tului european intr-o grupă unde evoluase redutabila se­lecţionată a Cehoslovaciei. Agenţia italiană de ştiri „ANSA“ transmite o cronică în care se evidenţiază faptul că echipa României a termi­nat pe primul loc în grupa I datorită ultimelor două victorii şi a jocului bun practicat în această fază a competiţiei. Sferturile de finală ale campionatului european de fotbal Tragerea la sorţi are loc la 12 ianuarie 1972 ca sigur, după disputarea a­­cestor partide, şefia in gru­pele respective va fi cîştiga­­tă de echipele Angliei şi Un­gariei. In celelalte grupe jocurile s-au terminat, capii de serie fiind : U.R.S.S., BELGIA, ITALIA, IUGO­SLAVIA, R. F. A GERMA­NIEI şi ROMÂNIA. Spre deosebire de ediţia trecută, cînd sferturile de finală, semifinala şi finala s-au desfăşurat într-o singu­ră ţară (Italia), în această e­­diţie ele vor fi programate prin tragere la sorţi. Acest eveniment va avea loc la 12 ianuarie 1972 la Zürich. In această fază a competiţiei e­­chipele vor disputa două meciuri (tur-retur). Primul la 29 sau 30 aprilie, al doi­lea la 13 sau 14 mai. Cele 4 reprezentative cali­ficate în semifinale vor lua parte la un turneu final între 14—18 iunie într-una din cele 4 ţări rămase în competiţie. In preliminariile Campio­natului european de fotbal mai sunt de jucat retururile meciurilor : Anglia—Elveţia şi Ungaria—Franţa. Mai mult „Cupa U. E. F. A/'-la zi Cu excepţia a două parti­de, întîlnirile tur din cadrul optimilor de finală ale „Cu­pei U.E.F.A.“ la fotbal s-au încheiat cu rezultate strînse, echipele gazdă nereuşind să obţină rezultate avantajoase pentru calificare. Cele două excepţii le-au constituit for­maţiile U.T. Arad şi A.C. Milan, care cîştigînd cu ace­laşi scor (3—0) jocurile cu Vittoria Setubal şi respectiv Dundee United au luat un avantaj substanţial. Şanse mari de calificare în turul IV al competiţiei au şi echipele Wolverhampton Wanderers şi Juventus Torino, învingă­toare cu 1-0 în deplasare în faţa formaţiilor F. C. Carl Zeiss Jena şi respectiv Rapid Viena. Un meci echilibrat s-a disputat la Braunschweig, unde formaţia locală Ein­tracht nu a putut învinge pe Ferencváros Budapesta cu care a terminat la egalitate : 1—1. Victorii la limită (care nu le scuteşte de emoţii in meciurile retur) cu 1-0 au realizat pe teren propriu St. Johnstone cu Zeleznic­ar Sa­rajevo şi P.S.V. Eindhoven cu Lierse S. K. Pronosport PRONOSTICUL ZIARULUI „MUNCA“ LA CONCURSUL PRONOSPORT NR. 48 etapa din 28 noiembrie 1971 Dinamo—Crişul 1 Petrolul—„U“ Craiova 1 Politehnica—Steaua X 2 Steagul roşu— A.S.A. Tg. Mureş 1 S.C. Bacău—C.F.R. Cluj 1 F.C. Argeş—Farul 1 Cagliari—Bologna 1 Catanzaro—Lanerossi 1 X Fiorentina—Torino 1 X Internazionale— Milan 1X2 Roma—Mantova 1 Varese—Verona 1 X Juventus—Napoli 1

Next