Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-26 / nr. 7474

LA PEKIN rnnrnm^ Hotărîrile întrunirii consiliilor generale ale celor trei centrale sindicale din italia Ou pas hotăritor spre făurirea unităţii sindicale j KOMA 25. — Corespon­dentul Agerpres, Nicolae Puicea, transmite : Timp de trei zile, la Palatul congreselor din Florenţa s-au desfăşurat lucrările întrunirii Consiliilor ge­nerale ale Confederaţiei Generale Italiene a Mun­cii (C.G.I.L.), Confedera­ţiei Italiene a Sindicate­lor Oamenilor Muncii (C.I.S.L.) şi Uniunii Ita­liene a Muncii (U.I.L.), consacrate analizării eta­pei parcurse pe calea re­alizării unităţii sindicale depline şi a stabilirii da­tei creării sindicatului u­­nio al oamenilor muncii italieni. Hotărînd convocarea congreselor centralelor sindicale respective pen­tru luna septembrie 1972, reuniunea din capitala Toscanei a stabilit, de fapt, încheierea — pînă Ia acea dată — a fazei constituante a sindicate­lor unitare pe ramuri de producţie şi teritoriale, urmînd ca, după cel mult cinci luni, deci pînă în februarie 1973, să fio con­vocat Congresul confede­• Pînă în septembrie 1972 vor fi constituite sindicate unitare pe ramuri şi teritoriale • Congresul constitutiv al centralei sindicale unice urmează să se întrunească pînă în februarie 1973. ral pentru a consemna crearea noii confederaţii, unice, a oamenilor mun­cii italieni. Secretariatele celor trei confederaţii au primit mandat din partea consi­liilor generale de a orga­niza, în primăvara anului viitor, o mare adunare u­­nitară, la care să parti­cipe reprezentanţi ai tu­turor categoriilor de sa­lariaţi din Italia, pentru a dezbate şi aproba te­mele politicii promovate de sindicate. Consiliile generale ale C.G.I.L., C.I.S.L. şi U.I.L. cer or­ganizaţiilor sindicale din fabrici să acţioneze, în spiritul unităţii depline, „pentru a respinge atacul R. F. A GERMANIEI Ascuţirea conflictului in industria metalurgică BONN. — Conducerea Sindicatului muncitori­lor metaiurgişti din R.F. » Germaniei a hotărît prelungirea acţiunii gre­viste, iniţiată la 22 no­iembrie în cîteva între­­irinderi din Baden-Wiir­­temberg, acţiune care s-a extins ulterior asu­pra întregului land. Pre­şedintele Sindicatului muncitorilor metaiur­gişti, Otto Bernner, a declarat că lockout-ul instituit de asociaţia pa­tronilor, reprezintă o ac­ţiune politică arbitrară. care va determina o as­cuţire fără precedent a contradicţiilor dintre muncitori şi patroni. După cum se ştie, a­­sociaţia patronilor din landul Baden-Wiirtem­­berg a ameninţat că, dacă sindicatele munci­torilor nu dispun relua­rea lucrului, începînd de vineri, 26 noiembrie, sa­lariaţii tuturor întreprin­derilor cu un personal de peste 100 de munci­tori vor fi concediaţi temporar pînă la accep­tarea condiţiilor propuse de patronat. patronal, a păstra şl a­­sigura succesul deplin al liniei ce revendică o nouă politică economică, pen­tru reînnoirea profundă a structurilor economice şi socialo ale Italiei“. Apreciate unanim ca un moment crucial pen­tru unitatea mişcării sin­dicale italiene şi succesul luptei generale a oame­nilor muncii împotriva exploatării, pentru refor­me social-cconomice, de­liberările de la Florenţa sínt considerate în acelaşi timp, drept una dintre cele mai semnificative faze ale recuceririi uni­tăţii sindicale italiene, cu toate consecinţele poziti­ve ce decurg din aceasta. Făcînd pasul hotăritor spre realizarea unităţii sindicale depline, de ac­ţiune şi organizatorică, oamenii muncii din Ita­lia au acum posibilităţi sporite de a răspunde cu şi mai mult succes ofen­sivei patronatului împo­triva nivelului lor de trai, de a determina o nouă o­­rientare dezvoltării eco­nomice şi sociale a ţării. Comcnlînd rezultatele întrunirii de Ia Florenţa, ziarul „l’Unita" scrie că „ancorarea puternică a sindicatelor italiene la principiile de bază ale democraţiei. Constituţiei, antifascismului constituie elementul fundamental pentru viitorul ţării, pen­tru progresul său, pentru emanciparea forţelor muncii. Lucrările consi­liilor generale — conti­nuă ziarul — s-au înche­iat într-o atmosferă de puternio entuziasm. S-a constatat conştiinţa fap­tului că sarcini foarte importante stau în faţa mişcării sindicale italiene, dar şl siguranţa că se merge spre un obiectiv luminos şi că acest obiec­tiv va fi atins”. PEKIN 25 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la mitingul prieteniei chino-vietnameze, organizat în cinstea delega­ţiei de partid şi guverna­mentale a R. D. Vietnam, premierul Ciu En-lai a rele­vat că poporul vietnamez s-a angajat într-o luptă curajoa­să împotriva agresorilor a­­mericani, obţinînd victorii strălucite. Vietnamul de nord socialist a adus o contribu­ţie Importantă la cauza re­voluţionară antiimperialistă a popoarelor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi înfrînt un popor ca­re luptă pentru salvarea na­ţională, oricît de puternic ar fi duşmanul. In continuare, premierul chinez a denunţat politica promovată de S.U.A., care refuză să răspundă la propunerea în şapte puncte a G.R.P. din Republica Viet­namului de Sud. El a arătat că problema indochineză poate fi rezolvată numai da­că S.U.A. îşi retrag trupele agresoare, dacă vor inceta să sprijine clicile-marionetă, astfel incit popoarele îndo­­chineze să-şi poată soluţiona problemele interne fără a­­mestec străin. Popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos sínt stăpînele Indochinei. Ele şi numai ele au dreptul să hotărască în treburile ţări­lor lor. „Noi, a spus vorbitorul, ne vom îndeplini datoria inter­­naţionalistă şi vom depune toate eforturile pentru a sprijini popoarele indochine­­ze in războiul lor împotriva agresiunii americane, pentru salvare naţională“. Subliniind însemnătatea re­zoluţiei Adunării Generale privind restabilirea drepturi­lor R. P. Chineze la O.N.U. şi excluderea imediată a re­prezentantului clicii ciankai­­şiste, Ciu'En-lai a exprimat mulţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezoluţiei, tuturor ţărilor prietene care au susţinut re­zoluţia. Primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong, a menţionat in cuvintarea sa că succesele revoluţiei chi­neze şi crearea Republicii Populare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — reprezin­tă un eveniment cu o uriaşă semnificaţie, care a transfor­mat China intr-un stat socia­list cu o industrie modernă şi cu o agricultură dezvol­tată. In continuare. Fam Van Dong s-a referit la acordu­rile de la Geneva din 1954 cu privire la Vietnam, sub­liniind că imperialiştii ame­ricani au violat în mod fla­grant aceste acorduri. Vor­bitorul a demascat politica de „vietnamizare“ a războ­iului şi „doctrina Nixon“, a­­rătînd că acestea nu înseam­nă încetarea războiului de a­­gresiune şi căutarea păcii, ci transformarea conflictului intr-un război dus sub con­ducerea S.U.A., folosind pe vietnamezi pentru a lupta împotriva vietnamezilor. Propunerea în şapte punc­te a Guvernului Revoluţio­nar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud — a spus vorbitorul — este baza justă pentru reglementarea pro­blemei Vietnamului. întrea­ga naţiune vietnameză, in­clusiv compatrioţii din Viet­namul de sud. este hotărită să-şi întărească unitatea, să folosească pe deplin iniţia­tiva şi poziţiile de ofensivă, să persevereze în intensifi­carea luptei pe fronturile militar, politic şi diploma­tic, pînă la cucerirea victo­riei totale, pentru marea ca­uză naţională a eliberării _su­­. dului, apărării nordului, a reunificării paşnice a_ patri­ei. Trecînd in revistă pro­cesul luptei noastre revolu­ţionare, a spus Fam ^ Van Dong, ne dăm seama că fac­torul determinant în victo­riile noastre este forţa in­vincibilă a unităţii şi luptei poporului vietnamez. Fam Van Dong a transmis , R. P. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tuturor priete­nilor Vietnamului, sincerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezistenţă faţă de agresiunea americană, de salvare a naţiunii, de con­strucţie socialistă. Şedinţa Comisiei C. i L l pentru agricultură BERLIN 25 (Agerpres).— Zilele acestea, a avut loc la Dresda şedinţa Comisiei permanente CAER pentru agricultură. S-au analizat sarcinile care decurg din hotărîrile sesiunii a XXV-a a CAER în ce priveşte adîncirea şi perfecţionarea în continua­re a colaborării şi dezvol­tarea integrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER în domeniul a­­griculturii, şi au fost exa­minate măsurile corespun­zătoare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Comisia a adoptat pro­gramul de acordare de aju­tor R.P. Mongole în elabo­rare^ măsurilor de intensi­ficare şi de introducere a metodelor industriale de producţie a diferitelor ti­puri de produse animaliere în această ţară. Comisia a aprobat pla­nul său de activitate pe a­­nul 1972. Spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politie şi social Intervenţia reprezentantului român in Co­mitetul Ö.N.U. pentru problemele politice şi de securitate NEW YORK 25 — Co­respondentul Agerpres, Constantin Alexandroaie, transmite: în Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul — „Consecinţele sociale şi eco­nomice ale cursei înarmă­rilor şi cheltuielilor milita­re şi efectele lor profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie, această pro­blemă a fost înscrisă de România pe agenda prece­dentei sesiuni a Adunării Generale, revenind în aten­ţia O.N.U. ca urmare a u-Escalada preţurilor In numeroase ţări occidentale au continuat să crească, în ultimele săptămîni, preţurile la diferite articole de larg consum. Ziarul vest-german „Ge­neral Anzeiger“ publică, făcînd un bilanţ pe o pe­rioadă mai îndelungată, da­te privind creşterea preţu­rilor în R.F. a GERMANI­EI la articole de primă ne­cesitate, precum şi la retri­buirea serviciilor comunale şi de transport în interva­„AŞA AU CRESCUT PREŢURILE“ Sub acest titlu, revista „Allgemeine Deutsche Lehrerzeitung“, organul Sindicatului lucrătorilor din instituţiile de învăţămînt şi ştiinţifice din R.F. a Germaniei, publică graficul alăturat care prezintă „creşterea costului vieţii la toa­te bugetele gospodăriilor particulare, de la sfîrşiiul a­­nului 1962 pînă în august 1971. Conform grafi­cului, costul vie­ţii a crescut în R.F.G. în total cu 31 la sută. Produ­sele alimentare s-au scumpit cu 29 la sută, îm­brăcămintea şi încălţămintea cu 23 ia sută, mijloa­cele de transport şi taxele poştale cu 26 la sută, elec­tricitatea, gazul «I alţi combustibili cu 34 la sută. în­­vătămîntul şi ma­nifestările cultu­­ral-distractâve cu 37 la sută, îngri­jirea sănătăţii cu 51 ia sută. chi­riile cu 75 la sută. PE MERÎDIMNELE SOCIALISMULUI R.R MONGOLĂ Repere contemporane Dincolo de pitorescul u­­nor obiceiuri şi aşezări, de ■ ineditul unor imagini din plină Asie, la multe, multe mii de kilometri depărtare de meleagurile noastre, o vizită prin Mongolia are darul de a risipi străvechi impresii şi judecăţi, culese de prin rine ştie ce memorii de călătorie astăzi desuete, şi de a te edifica asupra importantelor realizări obţinute de poporul aces­tei ţări în anii socialis­mului. „Mongolul — ci­­ceam cîndva intr-un vo­lum cu filele roase de pecinginea vremii — este rrescătorul de vite care nu cunoaşte decit două unităţi de măsură a scur­gerii timpului : alternarea zilei cu noaptea şi ano­timpurile". Republica Populară Mongolă se recomandă călătorului încă de la so­sire, cu aeroportul de la Ulan Bator, pe care ate­rizează necontenit moder­nele avioane ale Compa­niei aeriene naţionale... Cu Universitatea din ca- Ditală... Dar cea mai fide­lă şi mai cuprinzătoare rarte de vizită a ţării o reprezintă cincinalele so­cialiste, cu roadele lor. 0 cifră sintetică, care 1- lustrează cum nu se. poa­te mai bine ritmul înalt al dezvoltării economice : întreaga producţie indus­trială a anului 1940 se realizează astăzi in numai 20 de zile ! în primele nouă luni din anul în curs, producţia industria­lă a R. P. Mongole a fost mai mare cu 13 la sută decit în perioada cores­punzătoare a anului tre­cut. In acelaşi răstimp, şeptelul a crescut cu 7,2 milioane de vite. ...Trenul în care, după un străvechi obicei, tine­rele însoţitoare de vagon mă îmbiau să beau tradi­ţionalul ceai mongol (ceai verde opărit în lapte) a­­vea să mă ducă spre DARHAN. oraşul consi­derat drept întruchipare şi model al construcţiei economiei socialiste mon­gole. Darhan este oraşul apărut în urmă cu un de­ceniu — ca o minune, nu 1 naturii, ci făurită de mina omului — în plină îtepă. Aici aveam să văd. localizat şi la proporţii li­mitate, dar în esenţă şi n formă concentrată, toa­te atributele făuririi sta­tului modern agro-indus­­trial mongol. Marea ter­mocentrală care ,a fertili­zat industrializarea în­­regii zone... întreprinde­rile cu producţie diversi­ficată pe o paletă largă - Combinatul de prefa­bricate şi elemente pen­tru construcţii, elevatorul de cereale, combinatul a­­limentar, rafinăria, uzina metalurgică, fabrica de pielărie şi blănuri, fabri­ca de ciment., şi, bineîn­ţeles, oraşul cu cartiere­­ie-i moderne de blocuri, care se întinde an de an. Darhanul este Oraşul care creşte necontenit, cu rigoarea unui organism •,înăr. El cuprinde, astăzi, aproape 40 000 locuitori, dar peste un deceniu va număra mai bine decit de două ori pe atîta. Cit priveşte forţa sa indus­trială. e de menţionat că oraşul..furnizează. în mo­mentul' de faţă circa 10 la sută din producţia indus­­triaîă a întregii ţări, iar oină la sfîrşitu! actualu­lui. cincinal (1971—1975) .e prevăzută o dublare a producţiei sale. Acesta este simbolul transformă­rii ţării dintr-un stat a­­gro-alimentar intr-un stat industria l-agrar, conform programului trasat de ul­timul congres al Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol. ULAN BATOR. Dacă ar fi să amintesc ceea ce m-a impresionat în mod deose­bit în cursul demonstra­ţiei ce a avut loc cu prile­jul sărbătorii naţionale în capitala mongolă (în vara aceasta) nu m-aş opri la pitorescul costumelor ce­lor 20 de naţionalităţi rare locuiesc pe acest pă­­mînt, la copleşitoarele culori albastru, verde, mov ale talazului omenesc din piaţa mausoleului lui Suhe-Bator, la halatele de sărbătoare ale bărbaţi­lor şi femeilor... Dar aş sublinia, cu lux de amă­nunte, mulţimea uriaşă a copiilor aflaţi în rînduri­­le manifestanţilor, a tine­rilor constituiţi în coloa­ne aparte. S-ar putea zice, chiar, că a fost o demon­straţie tinerească. Si nu e de mirare căci tînăra ge­neraţie reprezintă ponde­rea cea mai mare în populaţia Ulan - Batorului şi a celorlalte oraşe (la Darhan, 80 la sută dintre locuitori au virsta pină la 30 de ani). Dorind, parcă, să recu­pereze timpul irosit de înaintaşii săi sub domina­ţia feudală — secolele de incultură — tineretul mongol este Însetat de învăţătură. In această toamnă, s-au revărsat — ca un şuvoi nestăvilit — in cele 520 de şcoli de în­­văţămint general din ţară aproape 250 000 de elevi, băieţi şi fete. Iar în să­lile de cursuri şi amfi­teatrele şcolilor tehnice superioare de diferite specialităţi şi ale institu­telor de învăţămînt supe­rior au luat loc peste 20 000 de studenţi. Sínt urmaşii unui neam stră­vechi, trezit la viaţă nouă de soarele binefăcător al socialismului. Acesta este viitorul ţării şi al poporu­lui mongol. AL. CONU Construcţii noi de locuinţe la Ulan Bator Iul 1951—1971. In această perioadă preţurile la pro­dusele alimentare au cres­cut cu 50 la sută, taxele pentru încălzire şi energie electrică — cu 84,6 la sută, chiriile — de aproape trei ori, iar taxele pentru trans­portul orăşenesc — cu 70 la sută. In felul acesta, în ansamblu, costul vieţii a crescut, în ultimele două decenii, în R.F. a Germa­niei, cu peste 57 la sută. Totodată, preţurile la pro­dusele alimentare au cres­cut în MAREA BRITANIE, în noiembrie a.c., cu apro­ximativ 5,5 la sută faţă de nivelul lunii februarie 1971 — anunţă ziarul „Financial Times“. Cele mai accentua­te creşteri s-au înregistrat la carne, lactate, ouă şi peşte. Principalele victime ale valului de scumpete sínt miile de familii de şo­meri, pensionarii şi salaria­ţii cu lefuri mici. In cel mai mare oraş al STATELOR UNITE, New York, costul gazelor natu­rale a crescut cu 12,5 la su­tă. Aceasta a atras auto­mat scumpirea energiei e­­lectrice şi a termoficării. Din ianuarie viitor, un mare număr de apartamen­te ale oraşului vor fi afec­tate de scumpirea chiriilor. ABU DHABI 25 (Ager­pres). — „Federaţia emira­telor arabe unite“ va fi pro­clamă la 2 decembrie, a­­nunţă un comunicat oficial publicat joi la Abu Dhabi. nui raport al secretarului general, U Thant, privind consecinţele spiralei înar­mărilor. Luînd cuvîntul, reprezen­tantul României, ambasa­dorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi oportu­nitatea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vede­rea încetării cursei înarmă­rilor şi realizării unor pro­grese pe calea dezarmării generale. Procesul identifi­cării celor mai urgente şi mai adecvate măsuri din cadrul vastei problematici a dezarmării, a arătat el. trebuie să pornească de la influenţa pe care o au ar­mele nucleare şi alte arme de distrugere în masă a­­supra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asu­pra păcii şi securităţii lu­mii. Citind date edificatoa­re din raport privind am­ploarea inimaginabilă a cheltuielilor militare, re­prezentantul român a sub­liniat că spirala înarmări­lor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social normal al naţiu­nilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea se­cretarului general U Thant ca problema consecinţelor sociale şi economice ale cur.şei înarmărilor să se afle în permanenţă în aten­ţia O.N.U., urmînd a se în­tocmi, din trei în trei ani, studii în materie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înarmări­lor şi a stimula lupta pen­tru dezarmare generală şl totală. Explorări marţiene SONDA SPAŢIALA americană „Mariner—9“ îşi va orienta vineri apa­ratele de luat vederi asu­pra unuia din cei doi sa­teliţi naturali ai Planetei Marte, şi anume asupra celui mai îndepărtat — Deimos. Specialiştii de la Centrul de urmărire a evoluţiei vehiculului („Jet Propulsion Laboratory“) speră ca fotografiile să nu aibă de suferit de pe urma furtunii de praf care bintuie încă supra­faţa marţiană. Deimos are diametrul de 8 km şi se_ roteşte pe o orbită aflată la citeva mii de kilometri distanţă de planetă. APARATURA franceză instalată la bordul staţiei interplanetare sovietice „Mars-3“, lansată in luna mai a.c., funcţionează in condiţii deosebit de bune. — relatează agen­ţia T.A.S.S. Această a­­paratură pentru studierea structurii radiaţiei radio­­solare, executată potrivit programului sovieto-fran­­cez de colaborare în cer­cetarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice, intră în funcţiune, zilnic, la aceeaşi oră, în cadrul experimentului „Stereo“ pus la punct de specia­liştii Observatorului fran­cez de la Meudon. Cutremur în Kamceatka • AGENŢIA T.A.S.S. informează că, joi dimi­neaţa, in Peninsula Kam­ceatka din Extremul Ori­ent sovietic a fost înre­gistrat un cutremur de gradul opt. Epicentrul cutremurului s-a aflat in Oceanul Pacific, la 120 kilometri sud-est de Petropavlovsk. In decurs de jumătate de minut, lo­cuitorii oraşului Petro­pavlovsk şi ai aşezărilor situate pe o rază de 300 km au resimţit mişcările seismice. Agenţia T.A.S.S. precizează că nu s-au în­registrat pagube însemna­te, iar întreprinderile si Instituţiile funcţionează normal. Evoluţia situaţiei la frontiera indo-pakistaneză DELHI 25 (Agerpres). — Joi după-amiază. agenţia Press Trust of India rela­ta că, în cursul unui bom­bardament de artilerie lan­sat de armata pakistaneză asupra teritoriului indian, cinci persoane au fost uci­se, iar alte. 28 rănite. Primul ministru, Indira Gandhi, a declarat în Ca­mera inferioară a Parla­mentului că armata indiană a distrus, la 21 noiembrie, 13 tancuri, în cadrul unei acţiuni defensive ce a ur­mat atacului lansat de for­ţele pakistaneze în regiu­nea Boyra. Totodată, Indi­ra Gandhi a afirmat că • MINISTRUL COMER­ŢULUI EXTERIOR AL RO­MÂNIEI, Cornel Burtică, a avut joi o convorbire cu Pai Sian-kuo, ministrul comer­ţului Atcrior al R.P. Chi­neze. In cadrul întîlnirii, des­făşurată intr-un spirit prie­tenesc, au fost abordate pro­bleme ale acordului comer­cial pe anul viitor. La con­vorbire a participat Aurel Duma, ambasadorul Româ­niei la Pekin, in aceeaşi zi, ministrul român a avut o în­­tîlnire cu Han Sun-gen, prim­­adjunct a ministrului pen­tru relaţii economice cu străinătatea. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte ale stadiului îndeplinirii protoco­lului privind livrările de in­­stalf|jii din R.P.Chineză că­tre România, precum şi mo­dul de colaborare dintre spe­cialiştii chinezi şi români. • LA SEDIUL AMBASA­DEI S.U.A. DIN VIENA a a­­vut loc joi cea de-a 96-a şe­dinţă de lucru (cea de-a 4-a din cadrul actualei runde) a convorbirilor sovieto-ameri­­căne asupra limitării cursei înarmărilor strategice (S.A.L.T.) • IN UNIUNEA SOVIETI­CA a fost lansat satelitul „Molnia-2“. Satelitul, plasat pe o orbită eliptică de mare altitudine, este destinat asi­gurării telecomunicaţiilor Ia mari distanţe în Uniunea So­vietică şi retransmiterii emi­siunilor centrale de televiziu­ne ale U.R.S.S. prin reţeaua „Orbita“ şi în cadrul colabo­rării internaţionale in acest domeniu. • GUVERNELE R. D. VIETNAM ŞI DANEMAR­CEI au hotărît să stabileas­că relaţii diplomatice la ni­vel de ambasadă. Asemenea relaţii au fost stabilite şi in­tro guvernul R. D. Vietnam şi guvernul Norvegiei. • TIRANA. — Joi au fost inaugurate lucrările de con­strucţie a hidrocentralei de la Fierza, cel mai mare o­­biecliv energetic al Alba­niei. Au fost prezenţi Meh­met Shehu. preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi conducători albanezi. • PREMIERUL DEMISIO­NAU AL BELGIEI, Gaston Eyskens a anunţat, miercuri seară, că acceptă să formeze noul guvern belgian. Prece­dentul guvern, prezidat de Eyskens, a demisionat în ur­ma alegerilor anticipate des­făşurate in Belgia la 7 no­iembrie. patru avioane pakistaneze au atacat, la 22 noiembrie, poziţiile indiene şi că trei din aceste aparate au fost interceptate şi distruse. Guvernul indian s-a în­trunit, la 24 noiembrie, pentru a examina situaţia de la frontiera indo-pakis­taneză, informează agenţia United News of India. în cursul reuniunii, menţio­nează agenţia, Indira Gandhi a afirmat că India doreşte să evite ,.în cea mai mare măsură cu pu­tinţă un război cu Pakis­tanul“. RAWALPINDI 25 (Ager­pres). — Purtători de cu­­vînt militari pakistanezi au declarat, la 24 noiembrie, că trupe indiene au lansat atacuri în cinci regiuni din Pakistan — informează a­­genţia Reuter. Armata pa­kistaneză. au afirmat ei, a respins în ultimele 24 de ore toate atacurile indiene. Postul de radio Dacca a a­­nunţat că forţele indiene, susţinute de avioane de vî­­nătoare şi de artilerie, au atacat miercuri localitatea Hili din statul Dinajpur şi că atacurile au fost res­pinse de armata pakista­neză, care a ucis sau rănit 100 de persoane şi a distrus două tancuri. Postul de ra­dio a comunicat că atacu­rile indiene au provocat „o oarecare breşă în apărarea pakistaneză“, subliniind că ofensiva indiană a fost o­­prită. Din Rawalpindis agenţia Reuter,^ citind un purtător de cuvint pakistanez, rela­tează că joi după-amiază artileria indiană a bombar­dat. timp de cîteva ore. lo­calitatea Balurghat din statul Dinajpur din Pakis­tanul de est. Preşedintele Pakistanului, generalul Yahia Khan, in­formează agenţia Associa­ted Press, a afirmat joi că „Pakistanul doreşte să evi­te o conflagraţie militară în această zonă“ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA î Bucureşti, Piaţa Sclnteli. Telefoane 17 60 10 : Secţia Scrisori: 17 74 25 : Administraţia s 17 38 53 % Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteil Abonamentele se fac prin oficiile poştale, factorii poştali şt difuzorii voluntari din întreprinderi şl instituţii <0240 Mitingul prieteniei chino-vietnameze I REAIITĂTI miAL-ECONOME DIN TARILE CAPITAlIStE IPBB3HB3

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék