Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-26 / nr. 7474

rnnrnm^ Hotărîrile întrunirii consiliilor generale ale celor trei centrale sindicale din Italia Cu pas hotăritor spre făurirea unităţii sindicale­­ ROMA 25. — Corespon­dentul Agerpres, Nicolae Puicea, transmite : Timp de trei zile, la Palatul congreselor din Florenţa s-au desfăşurat lucrările întrunirii Consiliilor ge­nerale ale Confederaţiei Generale Italiene a Mun­cii (C.G.I.L.), Confedera­ţiei Italiene a Sindicate­lor Oamenilor Muncii (C.I.S.L.) şi Uniunii Ita­liene a Muncii (U.I.L.), consacrate analizării eta­pei parcurse pe calea re­alizării unităţii sindicale depline şi a stabilirii da­tei creării sindicatului u­­nic al oamenilor muncii italieni. Hotărînd convocarea congreselor centralelor sindicale respective pen­tru luna septembrie 1972, reuniunea din capitala Toscanei a stabilit, de fapt, încheierea — pînă la acea dată — a fazei constituante a sindicate­lor unitare pe ramuri de producţie şi teritoriale, urmînd ca, după cel mult cinci luni, deci pînă în februarie 1973, să fie con­vocat Congresul confede­ral pentru a consemna crearea noii confederaţii, unice, a oamenilor mun­cii italieni. Secretariatele celor trei confederaţii au primit mandat din partea consi­liilor generale de a orga­niza, în primăvara anului viitor, o mare adunare u­­nitară, la care să parti­cipe reprezentanţi ai tu­turor categoriilor de sa­lariaţi din Italia, pentru a dezbate şi aproba te­mele politicii promovate de sindicate. Consiliile generale ale C.G.I.L., C.I.S.L. şi U.I.L. cer or­ganizaţiilor sindicale din fabrici să acţioneze, în spiritul unităţii depline, „pentru a respinge atacul patronal, a păstra şi a­­sigura succesul deplin al liniei ce revendică o nouă politică economică, pen­tru reînnoirea profundă a structurilor economice şi sociale ale Italiei“. Apreciate unanim ca un moment crucial pen­tru unitatea mişcării sin­dicale italiene şi succesul luptei generale a oame­nilor muncii împotriva exploatării, pentru refor­me social-economice, de­liberările de la Florenţa sunt considerate în acelaşi timp, drept una dintre cele mai semnificative faze ale recuceririi uni­tăţii sindicale italiene, cu toate consecinţele poziti­ve ce decurg din aceasta. Făcînd pasul hotăritor spre realizarea unităţii sindicale depline, de ac­ţiune şi organizatorică, oamenii muncii din Ita­lia au acum posibilităţi sporite de a răspunde cu şi mai mult succes ofen­sivei patronatului împo­triva nivelului lor de trai, de a determina o nouă o­­rientare dezvoltării eco­nomice şi sociale a ţării. Comentînd rezultatele întrunirii de la Florenţa, ziarul „l’Unita" scrie că „ancorarea puternică a sindicatelor italiene la principiile de bază ale democraţiei, Constituţiei, antifascismului constituie elementul fundamental pentru viitorul ţării, pen­tru progresul său, pentru emanciparea forţelor muncii. Lucrările consi­liilor generale — conti­nuă ziarul — s-au înche­iat într-o atmosferă de puternic entuziasm. S-a constatat conştiinţa fap­tului că sarcini foarte importante stau în faţa mişcării sindicale italiene, dar şi siguranţa că se merge spre un obiectiv luminos şi că acest obiec­tiv va fi atins”. • Pînă în septembrie 1972 vor fi constituite sindicate unitare pe ramuri și teritoriale • Congresul constitutiv al centralei sindicale unice urmează să se întrunească pînă în februarie 1973. R. F. A GERMANIEI Ascuţirea conflictului in industria metalurgică BONN. — Conducerea Sindicatului muncitori­lor metalurgişti din R.F. a Germaniei a hotărît prelungirea acţiunii gre­viste, iniţiată la 22 no­iembrie în cîteva între­­prinderi din Baden-Wü­r­­temberg, acţiune care s-a extins ulterior asu­pra întregului land. Pre­şedintele Sindicatului muncitorilor metalur­gişti, Otto Bernner, a declarat că lockout-ul instituit de asociaţia pa­tronilor, reprezintă o ac­ţiune politică arbitrară, care va determina o as­cuţire fără precedent a contradicţiilor dintre muncitori şi patroni. După cum se ştie, a­­sociaţia patronilor din landul Baden-Wü­rtem­­berg a ameninţat că, dacă sindicatele munci­torilor nu dispun relua­rea lucrului, începînd de vineri, 26 noiembrie, sa­lariaţii tuturor întreprin­derilor cu un personal de peste 100 de munci­tori vor fi concediaţi temporar până la accep­tarea condiţiilor propuse de patronat. PE MERIDIMNELE SOCIALISMULUI R.R MONGOLĂ Repere contemporane Dincolo de pitorescul u­­nor obiceiuri şi aşezări, de ■ ineditul unor imagini din plină Asie, la multe, multe mii de kilometri depărtare de meleagurile noastre, o vizită prin Mongolia are darul de a risipi străvechi impresii şi judecăţi, culese de prin cine ştie ce memorii de călătorie astăzi desuete, şi de a te edifica asupra importantelor realizări obţinute de poporul aces­tei ţări în anii socialis­mului. „Mongolul — ci­­team cîndva intr-un vo­lum cu filele roase de pecinginea vremii — este crescătorul de vite care nu cunoaşte decit două unităţi de măsură a scur­gerii timpului : alternarea zilei cu noaptea şi ano­timpurile". Republica Populară Mongolă se recomandă călătorului încă de la so­sire, cu aeroportul de la Ulan Bator, pe care ate­rizează necontenit moder­nele avioane ale Compa­niei aeriene naţionale... Cu Universitatea din ca­­pitală... Dar cea mai fide­lă şi mai cuprinzătoare parte de vizită a ţării o reprezintă cincinalele so­cialiste, cu roadele lor. O cifră sintetică, care i­­lustrează cum nu se­ poa­te mai bine ritmul înalt al dezvoltării economice , întreaga producţie indus­trială a anului 1940 se realizează astăzi in numai 20 de zile ! în primele nouă luni din anul în curs, producţia industria­lă a R. P. Mongole a fost mai mare cu 13 la sută decit în perioada cores­punzătoare a anului tre­cut. In acelaşi răstimp, şeptelul a crescut cu 7,2 milioane de vite. ...Trenul în care, după un străvechi obicei, tine­rele însoţitoare de vagon mă îmbiau să beau tradi­ţionalul ceai mongol (ceai verde opărit în lapte) a­­vea să mă ducă spre DARHAN, oraşul consi­derat drept întruchipare şi model al construcţiei economiei socialiste mon­gole. Darhan este oraşul apărut în urmă cu un de­ceniu — ca o minune, nu­­ naturii, ci făurită de mina omului — în plină stepă. Aici aveam să văd, localizat şi la proporţii li­mitate, dar în esenţă şi o formă concentrată, toa­te atributele făuririi sta­tului modern agro-indus­­trial mongol. Marea ter­mocentrală care ,a fertili­zat industrializarea în­­regii zone... întreprinde­rile cu producţie diversi­ficată pe o paletă largă - Combinatul de prefa­bricate şi elemente pen­tru construcţii, elevatorul de cereale, combinatul a­­limentar, rafinăria, uzina metalurgică, fabrica de pielărie şi blănuri, fabri­ca de ciment­, şi, bineîn­ţeles, oraşul cu cartiere­­le­i moderne de blocuri, care se întinde an de an. Darhanul este oraşul care creşte necontenit, cu rigoarea unui organism­­tânăr. El cuprinde, astăzi, aproape 40 000 locuitori, dar peste un deceniu va număra mai bine decit de două ori pe atîta. Cit priveşte forţa sa indus­trială, e de menţionat că oraşul..furnizează, în mo­mentul­ de faţă circa 10 la sută din producţia indus­­trială a întregii ţări, iar pină la sfîrşitul actualu­lui­ cincinal (1971—1975) ,e prevăzută o dublare a producţiei sale. Acesta este simbolul transformă­rii ţării dintr-un stat a­­gro-alimentar intr-un stat industria­l-agrar, conform programului trasat de ul­timul congres al Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol. ULAN BATOR. Dacă ar fi să amintesc ceea ce m-a impresionat în mod deose­bit în cursul demonstra­ţiei ce a avut loc cu prile­jul sărbătorii naţionale în capitala mongolă (în vara aceasta) nu m-aş opri la pitorescul costumelor ce­lor 20 de naţionalităţi care locuiesc pe acest pă­­mînt, la copleşitoarele culori albastru, verde, mov ale talazului omenesc din piaţa mausoleului lui Suhe-Bator, la halatele de sărbătoare ale bărbaţi­lor şi femeilor... Dar aş sublinia, cu lux de amă­nunte, mulţimea uriaşă a copiilor aflaţi în rînduri­­le manifestanţilor, a tine­rilor constituiţi în coloa­ne aparte. S-ar putea zice, chiar, că a fost o demon­straţie tinerească. Şi nu e de mirare căci tînăra ge­neraţie reprezintă ponde­rea cea mai mare în populaţia Ulan - Batorului şi a celorlalte oraşe (la Darhan, 80 la sută dintre locuitori au virsta pină la 30 de ani). Dorind, parcă, să recu­pereze timpul lipsit de înaintaşii săi sub domina­ţia feudală — secolele de incultură — tineretul mongol este Însetat de învăţătură. In această toamnă, s-au revărsat — ca un şuvoi nestăvilit — in cele 520 de şcoli de în­­văţămint general din ţară aproape 250 000 de elevi, băieţi şi fete. Iar în să­lile de cursuri şi amfi­teatrele şcolilor tehnice superioare de diferite specialităţi şi ale institu­telor de învăţămînt supe­rior au luat loc peste 20 000 de studenţi. Sunt urmaşii unui neam stră­vechi, trezit la viaţă nouă de soarele binefăcător al socialismului. Acesta este viitorul ţării şi al poporu­lui mongol. AL. COM­ Construcţii noi de locuinţe la Ulan Bator LA PEKIN Mitingul prieteniei chino-vietnameze PEKIN 25 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la mitingul prieteniei chino-vietnameze, organizat în cinstea delega­ţiei de partid şi guverna­mentale a R. D. Vietnam, premierul Ciu En-lai a rele­vat că poporul vietnamez s-a angajat într-o luptă curajoa­să împotriva agresorilor a­­mericani, obţinînd victorii strălucite. Vietnamul de nord socialist a adus o contribu­ţie importantă la cauza re­voluţionară antiimperialistă a popoarelor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi înfrînt un popor ca­re luptă pentru salvarea na­ţională, oricît de puternic ar fi duşmanul. In continuare, premierul chinez a denunţat politica promovată de S.U.A., care refuză să răspundă la propunerea în şapte puncte a G.R.P. din Republica Viet­namului de Sud. El a arătat că problema indochineză poate fi rezolvată numai da­că S.U.A. îşi retrag trupele agresoare, dacă vor inceta să sprijine clicile-marionetă, astfel incit popoarele îndo­­chineze să-şi poată soluţiona problemele interne fără a­­mestec străin. Popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos sînt stăpînele Indochinei. Ele şi numai ele au dreptul să hotărască în treburile ţări­lor lor. „Noi, a spus vorbitorul, ne vom îndeplini datoria inter­­naţionalistă şi vom depune toate eforturile pentru a sprijini popoarele indochine­­ze in războiul lor împotriva agresiunii americane, pentru salvare naţională“. Subliniind însemnătatea re­zoluţiei Adunării Generale privind restabilirea drepturi­lor R. P. Chineze la O.N.U. şi excluderea imediată a re­prezentantului clicii d­anbai­­siste, Ciu­ En-lai a exprimat mulţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezoluţiei, tuturor ţărilor prietene care au susţinut re­zoluţia. Primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong, a menţionat in­cuvintarea sa că succesele revoluţiei chi­neze şi crearea Republicii Populare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — reprezin­tă un eveniment cu o uriaşă semnificaţie, care a transfor­mat China intr-un stat socia­list cu o industrie modernă şi cu o agricultură dezvol­tată. In continuare, Fam Van Dong s-a referit la acordu­rile de la Geneva din 1954 cu privire la Vietnam, sub­liniind că imperialiştii ame­ricani au violat în mod fla­grant aceste acorduri. Vor­bitorul a demascat politica de „vietnamizare“ a războ­iului și „doctrina Nixon“, a­­rătînd că acestea nu înseam­nă încetarea războiului de a­­gresiune și căutarea păcii, ci transformarea conflictului intr-un război dus sub con­ducerea S.U.A., folosind pe vietnamezi pentru a lupta împotriva vietnamezilor. Propunerea în şapte punc­te a Guvernului Revoluţio­nar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud — a spus vorbitorul — este baza justă pentru reglementarea pro­blemei Vietnamului. întrea­ga naţiune vietnameză, in­clusiv compatrioţii din Viet­namul de sud, este hotărită să-şi întărească unitatea, să folosească pe deplin iniţia­tiva şi poziţiile de ofensivă, să persevereze în intensifi­carea luptei pe fronturile militar, politic şi diploma­tic, pînă la cucerirea victo­riei totale, pentru marea ca­uză naţională a eliberării _su­­­­dului, apărării nordului, a reunificării paşnice a_ patri­ei. Trecînd in revistă pro­cesul luptei noastre revolu­ţionare, a spus Fam­i Van Dong, ne dăm seama că fac­torul determinant în victo­riile noastre este forţa in­vincibilă a unităţii şi luptei poporului vietnamez. Fam Van Dong a transmis , R. P. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tuturor priete­nilor Vietnamului, sincerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezistenţă faţă de agresiunea americană, de salvare a naţiunii, de con­strucție socialistă. Şedinţa Comisiei C.­­ . . pentru agricultură BERLIN 25 (Agerpres).­ Zilele acestea, a avut loc la Dresda şedinţa Comisiei permanente CAER pentru agricultură. S-au analizat sarcinile care decurg din hotărîrile sesiunii a XXV-a a CAER în ce priveşte adîncirea şi perfecţionarea în continua­re a colaborării şi dezvol­tarea integrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER în domeniul a­­griculturii, şi au fost exa­minate măsurile corespun­zătoare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Comisia a adoptat pro­gramul de acordare de aju­tor R.P. Mongole în elabo­rarea măsurilor de intensi­ficare şi de introducere a metodelor industriale de producție a diferitelor ti­puri de produse animaliere în această țară. Comisia a aprobat pla­nul său de activitate pe a­­nul 1972. „AŞA AU CRESCUT PREŢURILE“ Sub acest titlu, revista „Allgemeine Deutsche Lehrerzeitung“, organul Sindicatului lucrătorilor din instituţiile de învăţămînt şi ştiinţifice din R.F. a Germaniei, publică graficul alăturat care prezintă „creşterea costului vieţii la toa­te bugetele gospodăriilor particulare, de la sfîrşitul a­­nului 1962 pînă în august 1971. Conform grafi­cului, costul vie­ţii a crescut în R.F.G. în total cu 31 la sută. Produ­sele alimentare s-au scumpit cu 29 la sută, îm­brăcămintea şi încălţămintea cu 23 la sută, mijloa­cele de transport şi taxele poştale cu 26 la sută, elec­tricitatea, gazul şi alţi combustibili cu 34 la sută, în­­văţămîntul şi ma­nifestările cultu­­ral-distractive cu 37 la sută, îngri­jirea sănătăţii cu 51 la sută, chi­riile cu 75 la sută. Spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social Intervenţia reprezentantului român in Co­mitetul O.N.U. pentru problemele politice şi de securitate NEW YORK 25 — Co­respondentul Agerpres, Constantin Alexandroaie, transmite, în Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul­­ „Consecinţele sociale şi eco­nomice ale cursei înarmă­rilor şi cheltuielilor milita­re şi efectele lor profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie, această pro­blemă a fost înscrisă de România pe agenda prece­dentei sesiuni a Adunării Generale, revenind în aten­ția O.N.U. ca urmare a u­nui raport al secretarului general, U Thant, privind consecinţele spiralei înar­mărilor. Luînd cuvîntul, reprezen­tantul României, ambasa­dorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi oportu­nitatea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vede­rea încetării cursei înarmă­rilor şi realizării unor pro­grese pe calea dezarmării generale. Procesul identifi­cării celor mai urgente şi mai adecvate măsuri din cadrul vastei problematici a dezarmării, a arătat el, trebuie să pornească de la influenţa pe care o au ar­mele nucleare şi alte arme de distrugere în masă a­­supra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asu­pra păcii şi securităţii lu­mii. Citind date edificatoa­re din raport privind am­ploarea inimaginabilă a cheltuielilor militare, re­prezentantul român a sub­liniat că spirala înarmări­lor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social normal al naţiu­nilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea se­cretarului general U Thant ca problema consecinţelor sociale şi economice ale cur­sei înarmărilor să se afle în permanenţă în aten­ţia O.N.U., urmînd a se în­tocmi, din trei în trei ani, studii în materie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înarmări­lor şi a stimula lupta pen­tru dezarmare generală și totală. IREALITĂTI miAL-ECONOME DIN TARILE CAPITAlIStE Escalada preţurilor Iul 1951—1971. In această perioadă preţurile la pro­dusele alimentare au cres­cut cu 50 la sută, taxele pentru încălzire şi energie electrică — cu 84,6 la sută, chiriile — de aproape trei ori, iar taxele pentru trans­portul orăşenesc — cu 70 la sută. In felul acesta, în ansamblu, costul vieţii a crescut, în ultimele două decenii, în R.F. a Germa­niei, cu peste 57 la sută. Totodată, preţurile la pro­dusele alimentare au cres­cut în MAREA BRITANIE, în noiembrie a.c., cu apro­ximativ 5,5 la sută faţă de nivelul lunii februarie 1971 , anunţă ziarul „Financial Times“. Cele mai accentua­te creşteri s-au înregistrat la carne, lactate, ouă şi peşte. Principalele victime ale valului de scumpete sunt miile de familii de şo­meri, pensionarii şi salaria­ţii cu lefuri mici. In cel mai mare oraş al STATELOR UNITE, New York, costul gazelor natu­rale a crescut cu 12,5 la su­tă. Aceasta a atras auto­mat scumpirea energiei e­­lectrice şi a termoficării. Din ianuarie viitor, un mare număr de apartamen­te ale oraşului vor fi afec­tate de scumpirea chiriilor. ABU DHABI 25 (Ager­pres).­­ „Federaţia emira­telor arabe unite“ va fi pro­clamă la 2 decembrie, a­­nunţă un comunicat oficial publicat joi la Abu Dhabi. In numeroase ţări occidentale au continuat să crească, în ultimele săptămîni, preţurile la diferite articole de larg consum. Ziarul vest-german „Ge­neral Anzeiger“ publică, făcînd un bilanţ pe o pe­rioadă mai îndelungată, da­te privind creşterea preţu­rilor în R.F. a GERMANI­EI la articole de primă ne­cesitate, precum şi la retri­buirea serviciilor comunale şi de transport în interva­ Explorări marţiene SONDA SPAŢIALA americană „Mariner—9“ îşi va orienta vineri apa­ratele de luat vederi asu­pra unuia din cei doi sa­teliţi naturali ai Planetei Marte, şi anume asupra celui mai îndepărtat — Deimos. Specialiştii de la Centrul de urmărire a evoluţiei vehiculului („Jet Propulsion Laboratory“) speră ca fotografiile să nu aibă de suferit de pe urma furtunii de praf care bintuie încă supra­faţa marţiană. Deimos are diametrul de 8 km şi se­ roteşte pe o orbită aflată la citeva mii de kilometri distanţă de planetă. APARATURA franceză instalată la bordul staţiei interplanetare sovietice „Mars-3“, lansată in luna mai a.c., funcţionează in condiţii deosebit de bune, — relatează agen­ţia T.A.S.S. Această a­­paratură pentru studierea structurii radiaţiei radio­­solare, executată potrivit programului sovieto-fran­­cez de colaborare în cer­cetarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice, intră în funcţiune, zilnic, la aceeaşi oră, în cadrul experimentului „Stereo“ pus la punct de specia­liştii Observatorului fran­cez de la Meudon. Cutremur în Kamceatka • AGENŢIA T.A.S.S. informează că, joi dimi­neaţa, in Peninsula Kam­ceatka din Extremul Ori­ent sovietic a fost înre­gistrat un cutremur de gradul opt. Epicentrul cutremurului s-a aflat in Oceanul Pacific, la 120 kilometri sud-est de Petropavlovsk. In decurs de jumătate de minut, lo­cuitorii oraşului Petro­pavlovsk şi ai aşezărilor situate pe o rază de 300 km au resimţit mişcările seismice. Agenţia T.A.S.S. precizează că nu s-au în­registrat pagube însemna­te, iar întreprinderile şi instituţiile funcţionează normal. Evoluţia situaţiei la frontiera indo-pakistaneză DELHI 25 (Agerpres). — Joi după-amiază, agenţia Press Trust of India rela­ta că, în cursul unui bom­bardament de artilerie lan­sat de armata pakistaneză asupra teritoriului indian, cinci persoane au fost uci­se, iar alte­ 28 rănite. Primul ministru, Indira Gandhi, a declarat în Ca­mera inferioară a Parla­mentului că armata indiană a distrus, la 21 noiembrie, 13 tancuri, în cadrul unei acţiuni defensive ce a ur­mat atacului lansat de for­ţele pakistaneze în regiu­nea Bagra. Totodată, Indi­ra Gandhi a afirmat că patru avioane pakistaneze au atacat, la 22 noiembrie, poziţiile indiene şi că trei din aceste aparate au fost interceptate şi distruse. Guvernul indian s-a în­trunit, la 24 noiembrie, pentru a examina situaţia de la frontiera indo-pakis­taneză, informează agenţia United News of India, în cursul reuniunii, menţio­nează agenţia. Indira Gandhi a afirmat că India doreşte să evite ,­în cea mai mare măsură cu pu­tinţă un război cu Pakis­tanul“. RAWALPINDI 25 (Ager­pres).­­ Purtători de cu­­vînt militari pakistanezi au declarat, la 24 noiembrie, că trupe indiene au lansat atacuri în cinci regiuni din Pakistan , informează a­­genţia Reuter. Armata pa­kistaneză, au afirmat ei, a respins în ultimele 24 de ore toate atacurile indiene. Postul de radio Dacca a a­­nunţat că forţele indiene, susţinute de avioane de vî­­nătoare şi de artilerie, au atacat miercuri localitatea Hili din statul Dinajpur şi că atacurile au fost res­pinse de armata pakista­neză, care a ucis sau rănit 100 de persoane şi a distrus două tancuri. Postul de ra­dio a comunicat că atacu­rile indiene au provocat „o oarecare breşă în apărarea pakistaneză“, subliniind că ofensiva indiană a fost o­­prită. Din Rawalpindis agenţia Reuter,­ citind un purtător de cuvint pakistanez, rela­tează că joi după-amiază artileria indiană a bombar­dat, timp de cîteva ore, lo­calitatea Balurghat din statul Dinajpur din Pakis­tanul de est. Preşedintele Pakistanului, generalul Yahia Khan, in­formează agenţia Associa­ted Press, a afirmat joi că „Pakistanul doreşte să evi­te o conflagraţie militară în această zonă“ IPBB3HB3 • MINISTRUL COMER­ŢULUI EXTERIOR AL RO­MÂNIEI, Cornel Burtică, a avut joi o convorbire cu Pai Sian-kuo, ministrul comer­ţului Aterior al R.P. Chi­neze. In cadrul întîlnirii, des­făşurată intr-un spirit prie­tenesc, au fost abordate pro­bleme ale acordului comer­cial pe anul viitor. La con­vorbire a participat Aurel Duma, ambasadorul Româ­niei la Pekin, in aceeaşi zi, ministrul român a avut o în­­tîlnire cu Han Sun-gen, prim­­adjunct a ministrului pen­tru relaţii economice cu străinătatea. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte ale stadiului îndeplinirii protoco­lului privind livrările de in­­stalaații din R.P.Chineză că­tre România, precum şi mo­dul de colaborare dintre spe­cialiştii chinezi şi români. • LA SEDIUL AMBASA­DEI S.U.A. DIN VIENA a a­­vut loc joi cea de-a 96-a şe­dinţă de lucru (cea de-a 4-a din cadrul actualei runde) a convorbirilor sovieto-ameri­­cane asupra limitării cursei înarmărilor strategice (S.A.L.T.) • IN UNIUNEA SOVIETI­CA a fost lansat satelitul „Molnia-2“. Satelitul, plasat pe o orbită eliptică de mare altitudine, este destinat asi­gurării telecomunicaţiilor la mari distanţe în Uniunea So­vietică şi retransmiterii emi­siunilor centrale de televiziu­ne ale U.R.S.S. prin reţeaua „Orbita“ şi în cadrul colabo­rării internaţionale in acest domeniu. • GUVERNELE R. D. VIETNAM ŞI DANEMAR­CEI au hotărît să stabileas­că relaţii diplomatice la ni­vel de ambasadă. Asemenea relaţii au fost stabilite şi in­tre guvernul R. D. Vietnam şi guvernul Norvegiei. • TIRANA. — Joi au fost inaugurate lucrările de con­strucţie a hidrocentralei de la Fierza, cel mai mare o­­biectiv energetic al Alba­niei. Au fost prezenţi Meh­met Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi conducători albanezi. • PREMIERUL DEMISIO­NAT AL BELGIEI, Gaston Eyskens a anunţat, miercuri seară, că acceptă să formeze noul guvern belgian. Prece­dentul guvern, prezidat de Eyskens, a demisionat în ur­ma alegerilor anticipate des­făşurate in Belgia la 7 no­iembrie. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA î Bucureşti, Piaţa Scinteii. Telefoane 17 60 10 . Secţia Scrisori: 17 74 25 . Administraţia­­ 17 38 53 % Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii Abonamentele se fac prin oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii .0240

Next