Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-17 / nr. 7517
Proletari din toate țările, uniți-ve ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7517 E Luni 17 ianuarie 1972 E 4 pagini 30 bani DE LA AUTOUTILARE la export de utilaje pentru industria lemnului Valorificarea superioară a masei lemnoase, transformarea ei în produse de mare utilitate economică, cu un grad ridicat industrială, se de prelucrare realizează în unitățile Ministerului Industriei Lemnului cu ajutorul tehnice, unei puternice dotații modernă, complexă și de mare capacitate, care, în decursul anilor a necesitat însemnate cheltuieli valutare. In lumina indicațiilor conducerii partidului și statului nostru, efortul pentru reducerea prin asimilări și importurilor, stimularea creației proprii, constituie o preocupare de seamă a Ministerului Industriei Lemnului și a marilor sale unități de producție. In rîndurile muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor din industria lemnului există o puternică mișcare de inovații și invenții, sprijinită atît de sindicate, ceea ce a făcut ca multe dintre acestea să fie traduse în fapt și aplicate în producție cu rezultate economice din cele mai eficiente. Autoutilarea a devenit in ultimii ani o acțiune de primă importanță, urmărită cu perseverență în toate întreprinderile ministerului nostru. O cotitură hotărîtă în acest domeniu s-a produs încă în anul 1969, prin constituirea unei organizații economice cu statut de centrală industrială — Grupul de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului, (G.I.R.C.U.I.L.) cu sediul București. Avînd în structura ra sa 5 Întreprinderi organizate pe principiul gestiunii economice proprii, la Reghin, Sibiu, Vatra Dornei, Arad (întreprinderea specializată in accesorii metalice pentru mobilier și binale) și Filiași (întreprindere de utilaje și piese de schimb) la care se adaugă secțiile din București, unde se produc de asemenea utilaje și piese de schimb, grupul nostru industrial a pornit la lucru avînd în față obiective de importanță capitală printre care : dezvoltarea unei producții autohtone de instalații, utilaje, piese de schimb, scule specifice și accesorii metalice, industriei lemnului, celulozei și hîrtiei ; organizarea unei activități proprii de proiectare în vederea stimulării aportului românesc în acest domeniu ; asigurarea capacităților de producție prin dezvoltări la unitățile existente și crearea de noi capacități , introducerea și generalizarea neîntîrziată a progresului tehnic. Rezultatele n-au intirziat să apară, realizindu-se in primul rînd posibilitatea specializării întreprinderilor din cadrul grupului pe profile diferențiate, în funcție de dotația tehnică, de tradiție, de gradul de pregătire a cadrelor. încă din 1970 s-au pus bazele realizării la scară industrială a unei largi sortimentații de produse, concepute proiectate și executate de specialiștii, tehnicienii și muncitorii din cadrul întreprinderilor, un rol deosebit de important revenind sectorului de proiectare al grupului. Dacă in trecut, la vechile I.R.U.M.-uri ponderea activității era reprezentată de reparațiile de utilaje și o producție limitată de utilaje cu grad mai redus de complexitate, posibilitățile nou create prin înființarea grupului au permis depășirea stadiului autoutilării și trecerea la o amplă producție de mașini și instalații de mare capacitate și de o tehnicitate înaltă. Au ajuns cunoscute, pentru calitățile lor excepționale în ce privește funcționalitatea, randamentul și rezistența la condiții de lucru din cele mai dificile, încărcătoarele cu brațe frontale, tractoarele forestiere cu șasiu articulat, funicularele de două tone capacitate de transport, instalațiile de uscare cu bandă și duze pentru fabricile de placaje și furnire, mașinile automate de ascuțit prize tăietoare, instalațiile cu telecomandă pentru sortarea buștenilor, precum și sutele de tipuri de feronerie pentru mobilier și binale, produse de Întreprinderile noastre. Un aspect de o deosebită importanță îl constituie trecerea la fabricarea — pentru prima dată în țară — a peste 100 tipodimensiuni de scule din oțeluri înalt aliate, placate, și a sculelor armate cu plăcuțe dure, indispensabile sectoarelor de industrializare a lemnului, celulozei și hîrtiei. In această activitate, vitală pentru nevoile producției, rezultate ar putea fi insă mult mai bune, am putea trece chiar la exportul de scule, alături de țări cu o veche tradiție în acest domeniu, dacă am reuși să intensificăm cooperarea cu întreprinderile Ministerului Industriei Metalurgice — nn speță, dacă acestea ar introduce in fabricație oțeluri aliate pentru scule specifice prelucrării lemnului, scule care in prezent încă se mai aduc din import. Mobilizarea capacităților umane și tehnice organizarea științifică a producției pe baze moderne au condus nemijlocit la creșterea producției de mașini și utilaje, ajungindu-se ca in 1972 volumul total al producției să se dubleze față de producția anului 1969. Numai pentru sectoarele de exploatare a lemnului din întreaga țară întreprinderile din cadrul acestui grup asigură în totalitate necesarul de instalații, subansamble, utilaje și piese de schimb, cum sunt : tractoarele (Continuarea in pag. a 3-a) Ing. ION GHIȚA director general al Grupului de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului • înființarea centralei industriale — cheie de boltă a dezvoltării spiritului de creativitate , în numai un an, profilare completă pe producție industrială • „GIRCUIL“ — România, în ...circuit pe meridianele globului • Deviza constructorilor de mașini pentru industria lemnului în actualul cincinal : „Numai cu forțe proprii“. OAMENI și FAPTE ! Meseria-o pasiune Există un anume gen de oameni, cărora nu le atinge ziua, oricît ar fi de mare, pentru aite treburi au de făcut. Și țin morțiș să înfăptuiască tot ce și-au pus în gînd. Din această categorie de oameni face parte și Constantin Șindrilaru, turnător la Uzina de mașini electrice — București. Lucrează de 24 de ani în uzină. De 24 de ani pune suflet în sculptura metalului incandescent, fie că e vorba de carcase, scuturi, ventilatori, cutii de bârne, capacele de rulmenți sau de alte piese ce intră in componența motorului electric, pe care se lucrează oamenii din brigada sa. Dar în loc de orice altă caracterizare, pe care eu nu aș putea, să o fac mai exact, redau ceea ce mi-a spus președintele comitetului sindicatului, economistul Gheorghe Barbu : „...este un lent organizator al excelocului de muncă și al secției — dînsul, șeful de brigadă Constantin Șindrilaru este, într-un fel, pionul nr. 1 al organizării secției ciclistul turnătorie și spenestru în turnarea formelor in ceară“. Intr-un colț al secției, acolo unde s-a amenajat turnătoria de precizie în forme de ceară, l-am întilnit pe Constantin Șindrilaru. Lucra cu atita pasiune și migală, și era așa de absorbit pieselor (casete de precizia port-perii, suporți contact-bobină și resort pentru tramvaie, came-întrerupător de la perforatoarele de mină etc.), încît aproape că nici nu m-a văzut cînd m-am apropiat. „Sînt așa de dificile încît nu-ți poți ridica ochii de pe formele astea...“ se scuză. Nu exagerează și totuși, paradoxal, nu are întrutotul dreptate. Nu are dreptate pentru că am aflat că fără a diminua eforturile sale pentru calitatea pieselor turnate, ci concomitent și în sens unic. Constantin Șindrilaru este preocupat și de felul în care muncesc oamenii secției. Mai cu seamă cei tineri, cărora le împărtășește din experiența sa, pe care îi îndrumă cu neasemuită răbdare. Și mulți dintre acești tineri au devenit adevărați meseriași, cu toate pretențiile la care obligă acest cuvînt. Petre Dragomir, Ion Văduva, Dumitru Anghel, Gheorghe Samson, sînt numai cîțiva dintre cei peste 70 de tineri care i-au trecut prin mînă, fie că au absolvit școala profesională a uzinei, fie că au venit să se califice, direct, la locul de muncă. Un om vrednic, pasionat ca mulți, mulți alții. O viață bogată în împliniri ca multe altele. Din propriile lui afirmații am reținut că nu s-ar transfera la altă întreprindere pentru nimic în lume. Aici, în mijlocul acestui colectiv, a trăit cele mai mari bucuri : a fost primit in rîndurile partidului, a fost decorat cu „Medalia Muncii", cu „A 50-a aniversare a P.C.R.“ și cu „Ordinul Muncii“ clasa III-a. Se bucură de respectul și aprecierea oamenilor care, cu prilejul alegerilor sindicale, l-au reales vicepreședinte al comitetului sindicatului... MARA STOICESCU ORGA INDUSTRIALA... imagine de o clipă din viața unui om. O viață din care 21 de ani Sabina Trandafirescu i-a dedicat nobilii munci a tipografilor în secția de linotip-gazete a Combinatului poligrafic „Casa Scînteii” zi de zi, seară de seară, această femeie și-a adus prețioasa contribuție la apariția ziarelor. Apreciindu-i-se munca, recent, cu prilejul „Zilei tipografului”, Sabina Trandafirescu a fost distinsă cu „Ordinul Muncii“. Ii dorim el — ca și tuturor femeilor-tipografi — noi succese în nobila activitate profesională ce o desfășoară, precum și cea de mamă și soție. CUM VĂ PREGĂTIȚI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ? INVESTIGĂM NOI REZERVE care să facă obiectul propunerilor în sprijinul îndeplinirii sarcinilor pe 1972 — Organele și organizațiile sindicale desfășoară în aceste zile ample acțiuni în vederea pregătirii cât mai temeinice a adunărilor generale pentru ridicarea eficienței acestora. Ce măsuri au întreprins împreună cu comitetul oamenilor muncii pentru ca adunarea generală să fie cit mai rodnică în dezbateri, ca tot mai mulți reprezentanți să-și aducă contribuția la stabilirea celor mai bune soluții de îndeplinire și depășire a planului de stat pe 1972 ? — Intr-adevăr, pentru ca adunarea generală a oamenilor muncii să se soldeze cu eficiența scontată, comitetul sindicatului nostru a întreprins o serie de investigații încă din le două săptămâni ale ultimelunii decembrie, investigații care s-au referit, mai cu seamă, la descoperiea de noi interne. Necesitatea rezerve acestei acțiuni a fost aceea de a ajuta la clarificarea unor propuneri ce vor fi făcute la viitoarea adunare generală. De curînd, prin consultarea organelor sindicale, a fost completată lista reprezentanților cât și a acelor specialiști care vor fi invitați la adunare. Membrii comitetului sindicatului iși desfășoară activitatea, în clipa de față, in cadrul comitetelor sindicale de secții, pentru a îndruma și a ajuta la pregătirea materialelor necesare adunărilor pe secții și pentru stabilirea cu precizie a problemelor specifice secțiilor și a angajamentelor pe 1972. A fost terminată forma definitivă a proiectului de contract colectiv pe care-l vom afișa la locuri vizibile în vederea îmbunătățirii lui, contract ce va fi aprobat de adunarea generală. — Planul de măsuri tehnice și organizatorice reprezintă emanația gîndidirii colective. Sindicatul și-a adus o contribuție la îmbunătățirea lui ? — Evident. Planul a fost terminat de cîteva zile. Despre îmbunătățirea lui și contribuția noastră voi aminti un singur fapt. Comisia economică a primit sarcina încă din trimestrul IV al anului trecut, de a face un studiu la secția debitare privind Îmbunătățirea metodologiei de primire a documentației și stabilirea unor noi metode de tăiere combinată, in scopul economisirii metalului. Aceasta va permite, pe de altă parte, reprezentanților oamenilor muncii, la adunarea generală, să vină cu noi și importante propuneri de folosire rațională a metalului, de economisire a lui. O dovadă în plus a faptului că planul de măsuri nu este imuabil : comisia economică studiază, în clipa de față, unele fenomene la secția Convorbire realizată de C. ANDREI (Continuarea în pag. a 3-a) Convorbire cu tovarășul MARIAN MOISESCU președintele Comitetului sindicatului uzinei „Vulcan“ — București PE SCURT de la corespondenții noștri . In primele zile ale acestui an la UZINA MECANICA DIN TIMIȘOARA au intrat in producția de serie două noi tipuri de motoincărcătoare - unul , avînd o capacitate de 1,6 tone, iar celălalt de 3,2 tone. Noile utilaje au un gabarit mai mic, sînt mai ușoare și au o putere superioară de ridicare, față de cele ce se realizau pînă acum (Ion Nițu) oIN JUDEȚUL GALAȚI. PE ȘANTIERUL FUNIDENI-BRANIȘTEA se desfășoară ample lucrări de îndiguire și combatere a excesului de umiditate, și care vor permite, de-a lungul mai multor etape, amenajarea unei suprafețe de 11 480 Ha. O bună , parte din aceste amenajări va fi realizată prin : ’ munca patriotică a locuitorilor din comunele limitrofe. (Mircea Cișman) ) • LUCRATORII DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI SUCEAVA sunt mobilizați în această perioadă într-o largă acțiune de îmbunătățiri funciare. Pînă în prezent au fost executate diverse lucrări pentru redarea în circuitul agricol a 1 765 ha cu exces de umiditate în zonele Rădăuți, Siret și Fălticeni, acțiune la care au participat peste 7 000 de cetățeni. (Mihai Țînțar) • LA CLUJ S-A FĂCUT BILANȚUL ACȚIUNILOR DE AUTODOTARE PE ANUL 1971. Din datele centralizate la Direcția județeană de statistică, rezultă că întreprinderile și unitățile de cercetare din județ au realizat utilaje, instalații, aparataje și piese de schimb în valoare de aproape 70 milioane lei. (Marin Oprea) • OLIMPIADA TURNĂTORILOR. LA CARE IN FAZA DE MASA AU PARTICIPAT APROAPE 400 DE TINERI s-a încheiat recent la întreprinderea ,,Feroemail“ din Ploiești unde a avut loc faza de județ. Pe primele locuri s-au situat Vasile Stoian de la uzina „1 Mai“ Ploiești, lan Toma de la întreprinderea „Feroemail" și Vasile Lazăr de la Uzina de reparat utilaj petrolier Teleajen. (Lucian Bărbieri) • PE BAZA UNUI PROIECT PROPRIU LA UZINA DE REPARAȚII AUTO DIN IAȘI au început pregătirile pentru fabricarea a trei noi tipuri de transcontainere destinate transportului de mărfuri prin sistemul transcontainerizat. In cursul acestui an vor fi fabricate peste 1000 de astfel de containere. (Ion Filip) • BILANȚUL PE 1971 AL ACTIVITĂȚII PE LINIE 1 DE CREAȚIE TEHNICĂ IN UZINELE GRUPULUI INDUSTRIAL DE PETROCHIMIE BORZEȘTI, consemnează realizări deosebite. In această perioadă au fost prezentate cabinetelor tehnice 260 de propuneri de inovații, din care o mare parte s-au aplicat cu succes în procesul de producție, aducînd economii postcalculate de peste 30 milioane lei. (Iacob Lupu) I • INCA 5 ARTICOLE DE NOI STOFE DE MOBILA, I țesături pentru draperii și decoruri interioare, broderii pentru articole de modă și altele au fost introduse în fabricație, la începutul acestui an, LA FABRICA DE MATASE DIN SIGHIȘOARA. (Viorel Megheș) Lamentabilul eșec al „doctorului“ în escrocherie Mai intîlnimici și colo, din ce în ce mai rar, indivizii, cum spun oamenii cei mulți și cinstiți, fără căpătâi. Este unul care face umbră pămîntului degeaba. Leneș, mincinos, lacom, parazit dornic să trăiască pe altora, specimenul în spinarea cauză ne amintește de timpuri triste și nesigure, cînd omul simplu și harnic era supus exploatării și vitregiei. Vega Zoltán, trecut de cincizeci de ani, n-a învățat mai nimic de la viață și se pare, din păcate, că nici nu mai are cînd să mai învețe prea multe. Nici tu familie, nici tu domiciliu stabil, nici tu meserie, nici tu vechime în cîmpul muncii și un drept la pensie. Să nu mai vorbim de demnitate. Un singur titlu dezonorant valorând mai puțin decit o ceapă degerată, acela de „doctor“ afișat oriunde e fost de înșelat și ciupit este ceva din omului naiv și cu buzunarul judecată scurtă. „Doctor“ nn... escrocherie, mai bine zis, o îndeletnicire pe care Vego Zoltán a practicat-o pînă nu de mult, cînd s-a intilnit față 'n față cu legea și dreptatea care pun la stîlpul infamiei necinstea, actul antisocial, oriunde și în orice condiții s-ar manifesta el. Pînă atunci însă, trebuie să recunoaștem, că dacă mai există cite un tip de profil Vega Zoltán, aceasta se datorează și acelor oameni creduli, dispuși să-i favorizeze cu inconștiență cariera, pe undeva și ei atinși de morbul individualismului mic burghez, gata să încheie tranzacții într-un gang ferit sau la un colț de stradă, ahtiați după un beneficiu nu prea curat. Dacă-1 obțin, pentru că de obicei abilitatea și rutina șarlatanului îi lasă de cele mai multe ori cu buza umflată, amețiți de vorbe meșteșugite și înscenări cu anumită artă ticluite, cu un fel de vrajă transformată în uimire, din care se trezesc apoi pentru a da fuga la miliție cu o reclamație vehementă și cu văicăreli de oameni jefuiți, iu care s-au lăsat de bunăvoie jefuiți. Alege, să zicem, „doctorul“ in... escrocherie Vego Zoltán o persoană, studiază pe îndelete terenul, îl găsește propice de atac și dă buzna pe poartă. — Sunt medic din Tîrgu Mureș, afirmă el cu glas dulce, și am fost repartizat de „minister“ aici, în Cluj. Ce să-i faci, serviciul. De ieri lucrez la policlinica orașului și-mi caut o gazdă serioasă... — Știți, spune localnica, Susana Someșfăleanu, din strada Iugoslavia numărul 68, noi nu închiriem... — Dar nu-i vorba de închiriat, răsucește „doctorul“, vorba, ci de-o convenție. La Tîrgu Mureș posed un imobil impunător și cum nu am pe nimeni, m-am gîndit să-l donez cuiva, care se va purta omenește cu mine. După cum vedeți, nu mai sunt tinăr, mă pregătesc de-o bătrînețe pe care mi-o doresc tihnită, îmi place, locuința dumneavoastră, liniștea străzii, cartierul. Aș zice că sunt copia identică a celor din orașul meu natal. Cred că vă e ușor să înțelegeți sentimentele care... • Și dă-i, și zi-i, și perorează, și imaginează, rotunjind niște amintiri amețitoare, de un sentimentalism dulceag, că prinde, cu promisiunea finală, pe cât de amăgitoare, pe atit de neașteptată : — După cum v-am spus, sunt singur, n-am să iau cu mine în mormint averea din Tirgu Mureș. Ingrijiți-vă de mine și eu vă donez imobilul proprietate personală. Nu mă interesează bogăția, ci pacea bătrîneții, liniștea, ambianța. Veți vedea, nu sunt afirmații aruncate in vînt. Cum am un drum spre orașul meu, încep să întocmesc formele de donație... Pentru că, nu avea bani de cheltuieli de deplasare pe ruta Tîrgu Mureș — Cluj, „doctorul“ obține 500 lei ca să dea fuga pînă „acasă“, să „facă actele“. Se oprește în „orașul natal“, află pe strada Kossuth Lajos o proprietate de vînzare, o vizitează cu aerul omului venit să cumpere, dar, aflîndu-se in asociație cu niște veri bolnavi și bătrîni, care n-au putut face deplasarea de la Deva, și cum prețul este destul de mare, trebuie să le arate acestora planul imobilului și extrasul de carte funciară , din partea lui nefiind nici o obiecție, casa păcindu-i. Nicicind n-au intilnit soții Toth un client mai generos, un domn care nu acceptă să facă obiecții și să se tocmească. Și astfel, mai repede decit spera, ,doctorul“ obține actele respective. Surîde în ascuns și repede își înscrie pe act, numele, alături de cel al ȘTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 2-a CARNET CULTURAL -v.%v.\v.\\v.vv în pagina a 4-a SPORT