Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-17 / nr. 7517

Proletari din toate țările, uniți-ve ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7517 E Luni 17 ianuarie 1972 E 4 pagini 30 bani DE LA AUTOUTILARE la export de utilaje pentru industria lemnului Valorificarea superioară a masei lemnoase, transfor­marea ei în produse de mare utilitate economică, cu un grad ridicat industrială, se de prelucrare realizează în unitățile Ministerului In­dustriei Lemnului cu aju­torul tehnice, unei puternice dotații modernă, complexă și de mare capacitate, care, în decursul anilor a necesi­tat însemnate cheltuieli valutare. In lumina indicațiilor con­ducerii partidului și sta­tului nostru, efortul pen­tru reducerea prin asimilări și importurilor, stimularea creației proprii, constituie o preocupare de seamă a Mi­nisterului Industriei Lem­nului și a marilor sale uni­tăți de producție. In rîndu­­rile muncitorilor, tehnici­enilor și specialiștilor din industria lemnului există o puternică mișcare de inova­ții și invenții, sprijinită atît de sindicate, ceea ce a făcut ca multe dintre acestea să fie traduse în fapt și apli­cate în producție cu rezul­tate economice din cele mai eficiente. Autoutilarea a devenit in ultimii ani o acțiune de primă importanță, urmări­tă cu perseverență în toate întreprinderile ministerului nostru. O cotitură hotărîtă în acest domeniu s-a produs încă în anul 1969, prin constituirea unei organizații economice cu statut de centrală in­dustrială — Grupul de în­treprinderi de reparații și construcții de utilaje pen­tru industria lemnului, (G.I.R.C.U.I.L.) cu sediul București. Avînd în structu­ra ra sa 5 Întreprinderi orga­nizate pe principiul gestiu­nii economice proprii, la Reghin, Sibiu, Vatra Dornei, Arad (întreprinderea specia­lizată in accesorii metalice pentru mobilier și binale) și Filiași (întreprindere de uti­laje și piese de schimb) la care se adaugă secțiile din București, unde se produc de asemenea utilaje și pie­se de schimb, grupul nostru industrial a pornit la lucru avînd în față obiective de importanță capitală printre care : dezvoltarea unei pro­ducții autohtone de instala­ții, utilaje, piese de schimb, scule specifice și accesorii metalice, industriei lemnu­lui, celulozei și hîrtiei ; organizarea unei activități proprii de proiectare în vederea stimulării aportului românesc în acest domeniu ; asigurarea capacităților de producție prin dezvoltări la unitățile existente și crea­rea de noi capacități , intro­ducerea și generalizarea ne­­întîrziată a progresului teh­nic. Rezultatele n-au intirziat să apară, realizindu-se in pri­mul rînd posibilitatea specia­lizării întreprinderilor din cadrul grupului pe profile di­ferențiate, în funcție de do­­tația tehnică, de tradiție, de gradul de pregătire a cadre­lor. încă din 1970 s-au pus bazele realizării la scară in­dustrială a unei largi sorti­­mentații de produse, con­cepute proiectate și executa­te de specialiștii, tehnicienii și muncitorii din cadrul în­treprinderilor, un rol deose­bit de important revenind sectorului de proiectare al grupului. Dacă in trecut, la vechile I.R.U.M.-uri ponderea activi­tății era reprezentată de re­parațiile de utilaje și o pro­ducție limitată de utilaje cu grad mai redus de complexi­tate, posibilitățile nou create prin înființarea grupului au permis depășirea stadiului autoutilării și trecerea la o amplă producție de mașini și instalații de mare capaci­tate și de o tehnicitate înaltă. Au ajuns cunoscute, pentru calitățile lor excepționale în ce privește funcționalitatea, randamentul și rezistența la condiții de lucru din cele mai dificile, încărcătoarele cu brațe frontale, tractoarele fo­restiere cu șasi­u articulat, funicularele de două tone ca­pacitate de transport, instala­țiile de uscare cu bandă și duze pentru fabricile de pla­caje și furnire, mașinile auto­mate de ascuțit prize tăie­toare, instalațiile cu teleco­mandă pentru sortarea buș­tenilor, precum și sutele de tipuri de feronerie pentru mobilier și binale, produse de Întreprinderile noastre. Un aspect de o deosebită importanță îl constituie tre­cerea la fabricarea — pentru prima dată în țară — a peste 100 tipodimensiuni de scule din oțeluri înalt aliate, pla­cate, și a sculelor armate cu plăcuțe dure, indispensabile sectoarelor de industrializare a lemnului, celulozei și hîr­­tiei. In această activitate, vi­tală pentru nevoile produc­ției, rezultate ar putea fi insă mult mai bune, am putea tre­ce chiar la exportul de scule, alături de țări cu o veche tra­diție în acest domeniu, dacă am reuși să intensificăm co­operarea cu întreprinderile Ministerului Industriei Me­talurgice — nn speță, dacă acestea ar introduce in fabri­cație oțeluri aliate pentru scule specifice prelucrării lemnului, scule care in pre­zent încă se mai aduc din import. Mobilizarea capacităților u­­mane și tehnice organizarea științifică a producției pe baze moderne au condus ne­mijlocit la creșterea produc­ției de mașini și utilaje, a­­jungindu-se ca in 1972 volu­mul total al producției să se dubleze față de producția a­­nului 1969. Numai pentru sec­toarele de exploatare a lem­nului din întreaga țară între­prinderile din cadrul acestui grup asigură în totalitate ne­cesarul de instalații, suban­­samble, utilaje și piese de schimb, cum sunt : tractoarele (Continuare­a in pag. a 3-a) Ing. ION GHIȚA director general al Grupului de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului • înființarea centralei industriale — cheie de boltă a dez­voltării spiritului de creativitate , în numai un an, profilare completă pe producție industrială • „GIRCUIL“ — România, în ...circuit pe meridianele globului • Deviza constructorilor de mașini pentru industria lemnului în actualul cincinal : „Numai cu forțe proprii“. OAMENI și FAPTE ! Meseria-o pasiune Există un anume gen de oameni, cărora nu le a­­­tinge ziua, oricît ar fi de mare, pentru aite treburi au de făcut. Și țin morțiș să înfăptuiască tot ce și-au pus în gînd. Din a­­ceastă categorie de oa­meni face parte și Con­stantin Șindrilaru, turnă­tor la Uzina de mașini e­­lectrice — București. Lu­crează de 24 de ani în u­­zină. De 24 de ani pune suflet în sculptura meta­lului incandescent, fie că e vorba de carcase, scuturi, ventilatori, cutii de bârne, capacele de rulmenți sau de alte piese ce intră in componența motorului electric, pe ca­re se lucrează oamenii din brigada sa. Dar în loc de orice altă caracterizare, pe care eu nu aș putea, să o fac mai exact, redau ceea ce mi-a spus președintele comitetului sindicatului, economistul Gheorghe Barbu : „...este un lent organizator al exce­locu­lui de muncă și al secți­ei — dînsul, șeful de bri­gadă Constantin Șindri­­laru este, într-un fel, pi­onul nr. 1 al organizării secției ciclistul turnătorie și spe­nestru în turna­rea formelor in ceară“. Intr-un colț al secției, a­­colo unde s-a amenajat turnătoria de precizie în forme de ceară, l-am în­­tilnit pe Constantin Șin­­drilaru. Lucra cu atita pa­siune și migală, și era așa de absorbit pieselor (casete de precizia port-pe­­rii, suporți contact-bobi­­nă și resort pentru tram­vaie, came-întrerupător de la perforatoarele de mină etc.), încît aproape că nici nu m-a văzut cînd m-am apropiat. „Sînt așa de dificile încît nu-ți poți ridica ochii de pe forme­le astea...“ se scuză. Nu exagerează și totuși, pa­radoxal, nu are întruto­­tul dreptate. Nu are drep­tate pentru că am aflat că fără a diminua efortu­rile sale pentru calitatea pieselor turnate, ci conco­mitent și în sens unic. Constantin Șindrilaru este preocupat și de felul în care muncesc oamenii secției. Mai cu seamă cei tineri, cărora le împărtă­șește din experiența sa, pe care îi îndrumă cu ne­asemuită răbdare. Și mulți dintre acești tineri au devenit adevărați me­seriași, cu toate preten­țiile la care obligă acest cuvînt. Petre Dragomir, Ion Văduva, Dumitru An­­ghel, Gheorghe Samson, sînt numai cîțiva dintre cei peste 70 de tineri ca­re i-au trecut prin mînă, fie că au absolvit școala profesională a uzinei, fie că au venit să se califice, direct, la locul de muncă. Un om vrednic, pasio­nat ca mulți, mulți alții. O viață bogată în împli­niri ca multe altele. Din propriile lui afirmații am reținut că nu s-ar transfe­ra la altă întreprindere pentru nimic în lume. Aici, în mijlocul acestui colec­tiv, a trăit cele mai mari bucuri : a fost primit in rîndurile partidului, a fost decorat cu „Medalia Muncii", cu „A 50-a ani­versare a P.C.R.“ și cu „Ordinul Muncii“ clasa III-a. Se bucură de res­pectul și aprecierea oa­menilor care, cu prilejul alegerilor sindicale, l-au reales vicepreședinte al comitetului sindicatului... MARA STOICESCU ORGA INDUSTRIALA... imagine de o clipă din via­ța unui om. O viață din care 21 de ani Sabina Trandafires­­cu i-a dedicat nobilii munci a tipografilor în secția de lino­­tip-gazete a Combinatului po­ligrafic „Casa Scînteii” zi de zi, seară de seară, această fe­meie și-a adus prețioasa con­tribuție la apariția ziarelor. Apreciindu-i-se munca, recent, cu prilejul „Zilei tipografu­lui”, Sabina Trandafirescu a fost distinsă cu „Ordinul Muncii“. Ii dorim el — ca și tuturor femeilor-tipografi — noi succese în nobila activita­te profesională ce o desfășoa­ră, precum și cea de mamă și soție. CUM VĂ PREGĂTIȚI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ? INVESTIGĂM NOI REZERVE care să facă obiectul propunerilor în sprijinul îndeplinirii sarcinilor pe 1972 — Organele și organiza­țiile sindicale desfășoară în aceste zile ample ac­țiuni în vederea pregătirii cât mai temeinice a adu­nărilor generale pentru ridicarea eficienței aces­tora. Ce măsuri au­ între­prins împreună cu comi­tetul oamenilor muncii pentru ca adunarea gene­rală să fie cit mai rod­nică în dezbateri, ca tot mai mulți reprezentanți să-și aducă contribuția la stabilirea celor mai bune soluții de îndeplinire și depășire a planului de stat pe 1972 ? — Intr-adevăr, pentru ca adunarea generală a oameni­lor muncii să se soldeze cu eficiența scontată, comitetul sindicatului nostru a în­treprins o serie de inves­tigații încă din le două săptămâni ale ultime­lunii decembrie, investigații care s-au referit, mai cu seamă, la descoperiea de noi interne. Necesitatea rezerve acestei acțiuni a fost aceea de a aju­ta la clarificarea unor propu­neri ce vor fi făcute la vii­toarea adunare generală. De curînd, prin consultarea or­ganelor sindicale, a fost completată lista reprezentan­ților cât și a acelor specialiști care vor fi invitați la aduna­re. Membrii comitetului sin­dicatului iși desfășoară ac­tivitatea, în clipa de față, in cadrul comitetelor sindicale de secții, pentru a îndruma și a ajuta la pregătirea materi­alelor necesare adunărilor pe secții și pentru stabilirea cu precizie a problemelor spe­cifice secțiilor și a angaja­mentelor pe 1972. A fost ter­minată forma definitivă a proiectului de contract co­lectiv pe care-l vom afișa la locuri vizibile în vederea îm­bunătățirii lui, contract ce va fi aprobat de adunarea generală. — Planul de măsuri tehnice și organizatorice reprezintă emanația gîndi­­dirii colective. Sindicatul și-a adus o contribuție la îmbunătățirea lui ? — Evident. Planul a fost terminat de cîteva zile. Des­pre îmbunătățirea lui și con­tribuția noastră voi aminti un singur fapt. Comisia eco­nomică a primit sarcina încă din trimestrul IV al anului trecut, de a face un studiu la secția debitare privind Îmbunătățirea metodologiei de primire a documentației și stabilirea unor noi metode de tăiere combinată, in sco­pul economisirii metalului. Aceasta va permite, pe de altă parte, reprezentanților oamenilor muncii, la aduna­rea generală, să vină cu noi și importante propuneri de folosire rațională a metalu­lui, de economisire a lui. O dovadă în plus a faptului că planul de măsuri nu este imuabil : comisia economică studiază, în clipa de față, unele fenomene la secția Convorbire realizată de C. ANDREI (Continuare­a în pag. a 3-a) Convorbire cu tovarășul MARIAN MOISESCU președintele Comitetului sindicatului uzinei „Vulcan“ — București PE SCURT de la corespondenții noștri . In primele zile ale acestui an la UZINA MECA­­­­NICA DIN TIMIȘOARA au intrat in producția de­­ serie două noi tipuri de motoincărcătoare - unul ,­­ avînd o capacitate de 1,6 tone, iar celălalt de 3,2­­ tone. Noile utilaje au un gabarit mai mic, sînt mai­­ ușoare și au o putere superioară de ridicare, față­­ de cele ce se realizau pînă acum­ (Ion Nițu)­­ o­IN JUDEȚUL GALAȚI. PE ȘANTIERUL FUN­­I­DENI-BRANIȘTEA se desfășoară ample lucrări de­­ îndiguire și combatere a excesului de umiditate, ș­i care vor permite, de-a lungul mai multor etape, a­­­­­menajarea unei suprafețe de 11 480 Ha. O bună ,­­ parte din aceste amenajări va fi realizată prin : ’ munca patriotică a locuitorilor din comunele limi­­­trofe. (Mircea Cișman) ) • LUCRATORII DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI SUCEAVA sunt mobilizați în această perioadă într-o largă acțiune de îmbunătățiri funciare. Pînă în pre­zent au fost executate diverse lucrări pentru reda­rea în circuitul agricol a 1 765 ha cu exces de umi­ditate în zonele Rădăuți, Siret și Fălticeni, acțiune la care au participat peste 7 000 de cetățeni. (Mihai Țînțar) • LA CLUJ S-A FĂCUT BILANȚUL ACȚIUNILOR DE AUTODOTARE PE ANUL 1971. Din datele cen­tralizate la Direcția județeană de statistică, rezultă că întreprinderile și unitățile de cercetare din ju­deț au realizat utilaje, instalații, aparataje și piese de schimb în valoare de aproape 70 milioane lei. (Marin Oprea) • OLIMPIADA TURNĂTORILOR. LA CARE IN FAZA DE MASA AU PARTICIPAT APROAPE 400 DE TINERI s-a încheiat recent la întreprinderea ,,Fero­­email“ din Ploiești unde a avut loc faza de județ. Pe primele locuri s-au situat Vasile Stoian de la uzina „1 Mai“ Ploiești, lan Toma de la întreprinde­rea „Feroemail" și Vasile Lazăr de la Uzina de re­parat utilaj petrolier Teleajen. (Lucian Bărbieri) • PE BAZA UNUI PROIECT PROPRIU LA UZINA DE REPARAȚII AUTO DIN IAȘI au început pregăti­rile pentru fabricarea a trei noi tipuri de transcon­­tainere destinate transportului de mărfuri prin siste­mul transcontainerizat. In cursul acestui an vor fi fa­bricate peste 1­000 de astfel de containere. (Ion Fi­­­lip) • BILANȚUL PE 1971 AL ACTIVITĂȚII PE LINIE 1 DE CREAȚIE TEHNICĂ IN UZINELE GRUPULUI IN­­­­DUSTRIAL DE PETROCHIMIE BORZEȘTI, consem­nează realizări deosebite. In această perioadă au fost prezentate cabinetelor tehnice 260 de propuneri­­ de inovații, din care o mare parte s-au aplicat cu­­ succes în procesul de producție, aducînd economii postcalculate de peste 30 milioane lei. (Iacob Lupu) I • INCA 5 ARTICOLE DE NOI STOFE DE MOBILA, I țesături pentru draperii și decoruri interioare, bro­derii pentru articole de modă și altele au fost intro­­­­duse în fabricație, la începutul acestui an, LA FA­BRICA DE MATASE DIN SIGHIȘOARA. (Viorel Me­­gheș) Lamentabilul eșec al „doctorului“ în escrocherie Mai intîlnim­ici și colo, din ce în ce mai rar, indivizii, cum spun oamenii cei mulți și cinstiți, fără căpătâi. Este unul care face umbră pă­­mîntului degeaba. Leneș, mincinos, lacom, parazit dor­nic să trăiască pe altora, specimenul în spinarea cauză ne amintește de timpuri tris­te și nesigure, cînd omul simplu și harnic era supus exploatării și vitregiei. Vega Zoltán, trecut de cincizeci de ani, n-a învățat mai nimic de la viață și se pare, din păcate, că nici nu mai are cînd să mai învețe prea multe. Nici tu familie, nici tu domiciliu stabil, nici tu meserie, nici tu vechime în cîmpul muncii și un drept la pensie. Să nu mai vorbim de demnitate. Un singur tit­lu dezonorant valorând mai puțin decit o ceapă degerată, acela de „doctor“ afișat ori­unde e fost de înșelat și ciu­pit este ceva din omului naiv și cu buzunarul judecată scurtă. „Doctor“ nn... escrocherie, mai bine zis, o îndeletnicire pe care Vego Zoltán a prac­ticat-o pînă nu de mult, cînd s-a intilnit față 'n față cu legea și dreptatea care pun la stîlpul infamiei necinstea, actul antisocial, oriunde și în­­ orice condiții s-ar manifesta el. Pînă atunci însă, trebuie să recunoaștem, că dacă mai există cite un tip de profil Vega Zoltán, aceasta se da­torează și acelor oameni cre­duli, dispuși să-i favorizeze cu inconștiență cariera, pe undeva și ei atinși de mor­bul individualismului mic burghez, gata să încheie tranzacții într-un gang ferit sau la un colț de stradă, ah­tiați după un beneficiu nu prea curat. Dacă-1 obțin, pentru că de obicei abilita­tea și rutina șarlatanului îi lasă de cele mai multe ori cu buza umflată, amețiți de vor­be meșteșugite și înscenări cu anumită artă ticluite, cu un fel de vrajă transformată în uimire, din care se tre­zesc apoi pentru a da fuga la miliție cu o reclamație ve­hementă și cu văicăreli de oameni jefuiți, iu care s-au lăsat de bunăvoie jefuiți. Alege, să zicem, „doctorul“ in... escrocherie Vego Zoltán o persoană, studiază pe în­delete terenul, îl găsește pro­pice de atac și dă buzna pe poartă. — Sunt medic din Tîrgu Mureș, afirmă el cu glas dulce, și am fost repartizat de „minister“ aici, în Cluj. Ce să-i faci, serviciul. De ieri lucrez la policlinica ora­șului și-mi caut o gazdă se­rioasă... — Știți, spune localnica, Susana Someșfăleanu, din strada Iugoslavia numărul 68, noi nu închiriem... — Dar nu-i vorba de în­chiriat, răsucește „doctorul“, vorba, ci de-o convenție. La Tîrgu Mureș posed un imobil impunător și cum nu am pe nimeni, m-am gîndit să-l do­nez cuiva, care se va purta omenește cu mine. După cum vedeți, nu mai sunt tinăr, mă pregătesc de-o bătrînețe pe care mi-o doresc tihnită, îmi place, locu­ința dumneavoas­tră, liniștea străzii, cartierul. Aș zice că sunt copia iden­­­tică a celor din orașul meu natal. Cred că vă e ușor să înțelegeți sentimentele care... • Și dă-i, și zi-i, și perorează, și imaginează, rotunjind niște amintiri amețitoare,­ de un sentimentalism dulceag, că prinde, cu promisiunea finală, pe cât de amăgitoare, pe atit de neașteptată : — După cum v-am spus, sunt singur, n-am să iau cu mine în mormint averea din Tirgu Mureș. Ingrijiți-vă de mine și eu vă donez imobi­­­lul proprietate personală. Nu mă interesează bogăția, ci pacea bătrîneții, liniștea, ambianța. Veți vedea, nu sunt afirmații aruncate in vînt. Cum am un drum spre orașul meu, încep să întoc­mesc formele de donație... Pentru că, nu avea bani de cheltuieli de deplasare pe ruta Tîrgu Mureș — Cluj, „doctorul“ obține 500 lei ca să dea fuga pînă „acasă“, să „facă actele“. Se oprește în „orașul natal“, află pe stra­da Kossuth Lajos o proprie­tate de vînzare, o vizitează cu aerul omului venit să cum­pere, dar, aflîndu-se in aso­ciație cu niște veri bolnavi și bătrîni, care n-au putut face deplasarea de la Deva, și cum prețul este destul de mare, trebuie să­ le arate acestora planul imobilului și extrasul de carte funciară , din partea lui nefiind nici o obiecție, casa p­ăcindu-i. Ni­­cicind n-au intilnit soții Toth un client mai generos, un domn care nu acceptă să facă obiecții și să se toc­mească. Și astfel, mai repede decit spera, ,doctorul“ obți­ne actele respective. Surîde în ascuns și repede își înscrie pe­ act, numele, alături de cel al ȘTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 2-a CARNET CULTURAL -v.%v.\v.\\v.vv în pagina a 4-a SPORT

Next