Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-14 / nr. 7515
Pagina a 4-a SFATUL MEDICULUI O conduită de sănătate și de viață lungă In contrast cu vechea obișnuință, de a căuta medicul și sfatul lui la nevoie, la apariția semnelor de boală, medicina modernă se prezintă în fața oamenilor mai mult ca o medicină a sănătății. Preocupările noastre actuale se îndreaptă — pe lângă, bineînțeles, perfecționarea în continuare a îngrijirii și vindecării celor suferinzi — spre desfășurarea a cît mai multe acțiuni preventive pentru supravegherea și întărirea sănătății celor care nu sînt — ori nu se simt — bolnavi. Ne străduim să facem totul, pentru ea, așa cum spunea un mare specialist în sănătate publică, „Bătrînețea să sosească cît mai încet, mai gradat și cu efect cît mai redus în ce privește apariția și accentuarea incapacității de muncă, de viață activă“. Am putea spune că medicina modernă tinde să devină o operă de previziune , cunoscînd baza ereditară (genetică) a fiecăruia, comportamentul său de viață (muncă, odihnă, alimentație) și mediul in care trăiește, se pot face pronosticuri și evaluări asupra viitorului sănătății, asupra pericolelor ce-l amenință, precum și asupra măsurilor pe care trebuie să le ia în scop preventiv. Aceasta este rațiunea acelor programe de supraveghere a sănătății prin examene clinice și analize de laborator, efectuate unor grupe largi de populație, programe introduse în ultimii ani în țara noastră și în alte țări. Prin aceste examinări medicale periodice, pe scară de masă, se descoperă boli ascunse, se depistează persoanele cu risc de îmbolnăvire. Mi se pare edificator rezultatul unei astfel de cercetări medicale, clinice și de laborator, întreprinse pe o populație aparent sănătoasă, într-una din țările europene : 50 la sută dintre persoanele adulte cercetate aveau cel puțin boală ; 25 la sută aveau rezultate anormale la probele de laborator ; 25 la sută prezentau imagini radiologice pulmonare anormale; 8 la sută sufereau de hipertensiune arterială ; 2,5 la sută de diabet, iar 1 la 500 dintre femeile de peste 50 de ani prezenta un cancer la sin. Măsuri de protejare a sănătății populației se iau și se vor lua în continuare, în țara noastră, tot mai numeroase, mai larg cuprinzătoare și mai eficiente- Trebuie s-o spunem, însă, deschis că în apărarea vieții și sănătății oamenilor e interesat nu numai statul ca organ colectiv, ci și fiecare cetățean în parte. Mai mult decit atît, numeroase mijloace de apărare stau la îndemîna fiecăruia dintre noi. S-a spus, foarte justificat de altfel, că „fără sănătate nu există fericire". Dacă admitem aceasta ca un adevăr care nu mai are nevoie de demonstrație, este firesc să ne întrebăm : cu loc ocupă în cultura noastră cunoștințele despre păstrarea și promovarea sănătății ? Prin ceea ce facem zilnic, respectăm ori nu o conduită a sănătății ? Este, oare, omul în această privință un adevărat „homo sapiens" prin comportamentul său ? Desigur, prin multe din cele pe care le face omul se dovedește a fi o creatură rațională, el este și un „homo faber“, dar față de sănătatea sa nu se comportă întotdeauna ca un înțelept ! Un complex sistem de sanitație, vaccinuri și, în ultimă instanță, felurite medicamente ne apără de multe boli. O serie de maladii, care făceau ravagii în urmă cu numai 50—60 de ani, au fost eradicate la noi și în numeroase țări. Astăzi, au trecut alte pe primul plan și — pe alocuri — au luat chiar amploare „bolile de comportament“ ori de „mod de viață“. Sunt acele afecțiuni care se datoresc unor abateri și greșeli zilnice în conduita noastră, care se acumulează ani la rînd. Există o igienă alimentară, nu numai din punctul de vedere al purității alimentelor, al curățeniei, dar și al conținutului hranei, al cantității pe care trebuie să ne-o permitem la fiecare vîrstă. Există o igienă care privește echilibrul între odihnă și somn pe de o parte și mișcarea, activitatea, sportul pe de altă parte. Există o igienă a muncii manuale, cît și a celei intelectuale. Există o igienă a mediului în care trăim pe care trebuie să-l apășirăm de zgomotul obositor, de impurificarea chimică și fizică creată de enormul progres tehnic și industrial. Din comportamentul gienic și nerațional al neiunor persoane de-a lungul mai multor ani, adesea începînd chiar din tinerețe, pot rezulta acele boli cronice, atît de temute astăzi, cu caracter metabolic degenerativ, cum ar fi boșilile de inimă (hipertensiunea și de vase arterială, ateroscleroza și infarctul miocardic) ; de nutriție (diabetul și obezitatea) ; digestive, datorate în mare măsură greșelilor alimentare (ulcerul gastric și duodenal, gastrita, colitele, bolile de ficat) etc... In general, aceste boli, deși se manifestă în a doua jumătate a vieții, se instalează încet și ascuns, de la vîrsta de 20—30 de ani. Gravitatea lor rezidă nu numai în frecvența mare, dar și în faptul că afectează persoane în plină maturitate și activitate creatoare. Desigur, prevenirea și combaterea lor nu sunt deloc ușoare, deoarece cauzalitatea este complexă, dar mai ales pentru că țin de modul de viață, de comportare și de alimentația omului. Abuzul de hrană sau hrană nepotrivită în componență, ca să dau un singur exemplu, duce la îngrășare, la diabet și ateroscleroză. Este timpul să reflectăm — fiecare in parte — la toate aceste lucruri, să cunoaștem și să combatem — și individual, nu numai pe linie de stat — acei factori care afectează în mod tăcut, prelung și perfid, sănătatea noastră. Cît acordați din timpul dv. ocrotirii sănătății ? Ce citiți și ce faceți pentru sănătatea dv. ? Aveți în casă o carte despre apărarea sănătății ? Citiți rubrica de educație sanitară dintr-un ziar sau dintr-o revistă ? Ziarul „Munca" vă va oferi, săptămînal, un asemenea „Sfat medical“. Prof. dr. docent MARIN VOICULESCU vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale MUNCA Elevi din clasa a XlI-a a liceului „Ion Neculce“ din Capitală, în timpul orei de practică la laboratorul de matematică — stația de calcul Spitalul de copii din Oradea se înscrie în multiplele realizări ale statului și partidului nostru în domeniul ocrotirii sănătății oamenilor muncii BIROUL JURIDIC vă răspunde: GHEORGHE C. MATEI — comuna Mărginești, Valea Arinului. Da, serviciul salarizării de la întreprinderea de foraj are dreptate. Articolul „In legătură cu alocația de stat pentru copii“, apărut în ziarul nostru sub semnătura tovarășului ministru adjunct Anton Andronic — nu susține pretenția dv. Tabelul la care vă referiți exemplifica cum trebuie înțelese prevederile articolului 4 din decretul nr. 285/1960 (republicat) și care precizează : „Pentru stabilirea drepturilor de alocație se iau în considerare toți copiii beneficiarului — exclusiv cei ce se încadrează în prevederile art. 7 prezentul decret — din în vîrstă de pînă la 13 ani împliniți, însă alocația se plătește numai pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani împliniți , pentru care au contractat copiii o invaliditate de gradul I sau II înainte de împlinirea acestei vîrste, alocația se plătește pe toată durata invalidității, dar numai pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani“. ȘTEFAN CALIȚA — Caracal. Vechimea neîntreruptă în aceeași unitate se păstrează în condițiile prevăzute de lege. Dumneavoastră spuneți că trecerea de la Industria locală la I.C.I.L. — nu ați făcut-o ca urmare a transferului și nici a demisiei, ci ați plecat pur și simplu dintr-un loc în altul. Păi atunci, tot demisie se cheamă, în acest caz, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate curge de la data cînd v-ați reîncadrat la I.C.I.L. CONSTANTIN CACIULEANU — Piatra Neamț. Pentru a putea cere înscrierea la pensia integrală pentru limită de vîrstă, angajații trebuie să îndeplinească condiția de vîrstă (bărbații, 60 de ani) și condiția de vechime în muncă (25 de ani, bărbații). Dv. îndepliniți doar această din urmă condiție. Vîrstă de pensionare nu se reduce decît acelor angajați care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa I sau a II-a de muncă. Dacă sînteți suferind vă puteți pensiona de invaliditate, așa cum v-au propus medicii. REMUS MOISIN — Aninoasa — jud. Hunedoara. Perioada cît au efectuat stagiul militar în cadrul detașamentului de muncă se consideră vechime în muncă la pensie, dar nu se încadrează în grupa I-a, ci în grupa a Vl-a de muncă. ÎMBUNĂTĂȚIREA calității echipamentului (Urmare din pag.ala) sticlă, ceramică fină — au inclus și vor prevedea și pe viitor în planurile lor de cercetare teme referitoare la aspectele enunțate“. Am fi acordat tot creditul inițiativelor Ministerului Industriei Ușoare, care până în prezent a realizat deja în fază experimentală 60 costume antifoc, 100 costume tratate ignifug, modele de calitate și cu perfecte virtuți de protecție, dacă ulterior un reprezentant al șeful Depozitului comerțului, I.C.R.T.I. din Calea Rahovei, nu ne-ar fi făcut cunoscut un amănunt . In 1964 Ministerul Industriei Ușoare a organizat o foarte frumoasă expoziție de echipament de protecție și de lucru. Se prezentau, in premieră, costume, echipamente din piele și cauciuc, unicate, pe care dat fiind realele lor calități, producătorul se angaja să le transforme in produse de serie. Dar pînă să devină produse de serie au rămas... recuzită de magazie, căci și astăzi (după 7 ani deci) zac in depozitele respectivului I.C.R.T.I. încurcînd lucrurile. Gloria expozanților (la momentul respectiv deplină) a fost probabil singura justificare a acestei acțiuni stinsă în fașă. Tot ca reprezentant al producătorilor am consultat opinia ing. M. Duvalma, șeful serviciului de protecție a muncii din Ministerul Industriei Chimice, care a fost in măsură să ne facă cunoscut : „S-au găsit două soluții pentru îmbunătățirea sistemului de prindere al căștii din polietilenă, s-au produs 100 căști polietilenă cu orificii de ventilație, modele puse la dispoziția I.R.E.B.-ului pentru experimentare“. în ce privește noile sortimente — U.M.P.Buzău a executat 44 căști din poliesteri aromați cu fibre de sticlă (ce-și așteaptă de peste o lună beneficiarul pentru experimentare n.ns.). Tot aici s-au produs 48 căști din textolit cu o grosime redusă. Corelind aceste rezultate cu datele stabilite în planul de măsuri elaborat de minister observăm că nu se înregistrează discordanțe, ceea ce ne încredințează că la Ministerul Industriei Chimice demarajul acțiunii de îmbunătățire a calității echipamentului s-a produs la timp. Nevoia de echipament de calitate, resimțită din plin de lucrătorii din întreaga noastră economie, este acută și tocmai de aceea așteptăm laolaltă cu beneficiarii ca promisiunile producătorilor să fie cît mai urgent onorate. Ni se pare însă foarte instructiv să consemnăm și părerea comerțului, respectiv a rețelei ce desface echipamentul. Comerțul învinuiește deopotrivă pe producător și beneficiar de producător pentru că : „In ceea ce privește echipamentul de protecție și de lucru nu face vreo verificare relativ la concordanța produsului cu STAS-ul. Controlul făcut de comerț nefiind de specialitate se rezumă la verificarea calității execuției ceea ce este cu totul altceva“, iar pe beneficiar : „pentru că nu stabilește în mod științific necesarul de echipament“ (Ovidiu Drăgoi, director adjunct in Ministerul Comerțului Interior). Există în momentul de față peste 100 de divergențe privind contractările cu întreprinderile producătoare de echipament. La rîndul lor beneficiarii fac și ei greutăți rețelei de desfacere : întreprinderea .,Electromagnetica“ blochează depozitul I.C.R.T.I.-ului cu un stoc comandat de halate colorate pe care nu vine să le ridice, iar cei de la filatura „Dacia“ iși ridică produsele cu porția ; în plus, la recepție nu se prezintă o persoană competentă, ci... șoferul, înarmat cu o împuternicire. De unde se vede cită „grijă“ poartă conducătorii respectivelor întreprinderi, cită „importanță“ acordă echipamentului de protecție al muncitorilor ! In fine, din cauza neglijenței beneficiarului in alcătuirea necesarului de echipament, situația mărfurilor deficitare contractate pe 1972, conform statisticilor I.C.R.T.I.-ului, era nesatisfăcătoare la data cind am întreprins ancheta noastră. La sortimente importante : bocanci miner cu talpă bovine, contractările reprezentau 65 la sută din necesar, la cisme albe 60 la sută, la cisme electroizolante de înaltă tensiune 60 la sută, etc. Să renunțăm insă a-i căuta pe vinovați și să vedem ce soluții constructive s-au conturat în timpul anchetei. Durabilitatea echipamentului depinde și de modul de întreținere Cunoscind în amănunt situația existentă in domeniul producției și exploatării echipamentului de protecție și de lucru, tovarășul Mircea Epureanuu, activist al Consiliului Central al U.G.S.R., propune să se renunțe la jocul ..de-a cine este vinovatul ?“ și sugerează cîteva propuneri : „Dat fiind deficiențele de calitate în producția echipamentului să se instituie un control prin sondaj la STAS, control efectuat pe plan local de inspectoratele de protecția muncii și în cazul nerespectării STAS-ului să se aplice sancțiuni. Durabilitatea echipamentului depinde însă nu numai de calitate, ci și de modul de întreținere. Or, este un lucru știut, în majoritatea întreprinderilor întreținerea echipamentului este complet neglijată. Ca să dăm numai un exemplu : la Combinatul siderurgic Galați au fost achiziționate, pentru întreținerea echipamentului, utilaje din străinătate, dar de la 1 aprilie 1971 stau neutilizate, aruncate în curte, și in loc să spele costumele de protecție sunt... ele spălate de ploaie, zăpadă, bătute de vînt. Comitetele sindicatelor din întreprinderi au datoria de a interveni pe lîngă conducerile administrative pentru respectarea normelor legale privind întreținerea echipamentului“. îmbunătățirea echipamentului de protecție și de lucru, atît de așteptată de muncitor trebuie să-și găsească de urgență rezolvarea. Colateral, dar nu de esență, e drept, s-au făcut cîteva propuneri pe care le redăm mai jos : • Intrucît degradarea echipamentului se datorește folosirii lui neraționale s-a propus ca o dată cu instructajul de protecție a muncii, lucrătorul să fie instruit și asupra modului de utilizare a echipamentului. Se pot face in acest sens și filme de popularizare. • Pentru stabilirea judicioasă a necesarului ar trebui să se alcătuiască pentru fiecare muncitor o fișă personală de echipament de protecție care să conțină datele antropometrice, și care să-l însoțească atunci cind se va muta din întreprindere. • Beneficiarul să fie mai receptiv atunci cind este solicitat să experimenteze o serie de sortimente și să comunice cu rigurozitate producătorului condițiile de mediu de la respectivele locuri de muncă. • Pe plan local întreprinderile producătoare de echipament să colaboreze mai strins cu inspectoratele pentru protecție a muncii. Așadar, idei, soluții există, și ele vor deveni cu atit mai repede realități, cu cit partenerii vor renunța la a-și pasa de la unul la altul responsabilitățile și vor considera problema echipamentului ca o chestiune comună. Vineri 14 ianuarie 1972 CONTRACTUL COLECTIV definește și afirmă clar * J> obligațiile și drepturile oamenilor muncii (Urmare din pag. a 1-ale generale ale oamenilor muncii a contractului colectiv prin forme adecvate de muncă politică, printr-o laborioasă contribuție proprie, la cele mai bune căi de punere în valoare a ideilor și propunerilor valoroase ce se fac in acest scop de către cei ce activează direct in producție. Experiența anilor din urmă a confirmat că procedeul utilizat de numeroase comitete ale sindicatelor de a afișa la loc vizibil in toate secțiile și atelierele cu mult timp înainte de data ținerii adunării generale a oamenilor muncii, proiectul contractului colectiv, de a organiza colectarea propunerilor, dă rezultate dintre cele mai bune in alcătuirea lui și în angajarea conștientă a fiecărui om al muncii de a milita permanent pentru înfăptuirea propunerilor. Am insistat asupra acestui prim aspect intrucît — deși ne mai despart puține zile pină la declanșarea adunărilor generale ale oamenilor muncii — se mai constată, din păcate, că nu în toate unitățile socialiste de stat sunt antrenați toți salariații la elaborarea proiectului contractului colectiv. In unele unități aparținînd Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, Ministerului Industriei Chimice și Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini se mai merge pe linia greșită de a se face niște „proiecte-tip“ cu măsuri excesiv de generale, care nu reflectă concret condițiile din întreprinderea sau uzina respectivă, sau de a copia pur și simplu contractul colectiv din anul precedent deși, în mod firesc, condițiile de producție nu mai sunt identice, iar o parte dintre problemele înscrise in contractul vechi au fost reglementate prin legi și alte acte normative și in nici un caz nu pot fi repetate în noul contract colectiv. Comitetele sindicatelor, care prin iscălitura lor în contractul colectiv, reprezintă interesele oamenilor muncii din unitatea respectivă, sunt așadar primele care trebuie să acționeze cu fermitate împotriva șablonismului și formalismului care nu fac altceva decît să micșoreze răspunderea organului de conducere colectivă și a muncitorilor în îndeplinirea prevederilor contractului colectiv. In paralel cu acțiunile ce se întreprind pentru elaborarea judicioasă a proiectului noului contract colectiv, comitetele oamenilor muncii și comitetele sindicatelor din unitățile socialiste de stat trebuie să manifeste o atentă grijă la alcătuirea dărilor de seamă în așa fel încît acestea să oglindească fidel și concludent modul cum s-a respectat contractul colectiv în anul 1971. Se impune acest lucru, pentru că analiza contractului colectiv în darea de seamă omogenizează toate aspectele legate de desfășurarea proceselor de producție pentru îndeplinirea și depășirea planului economic, de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de trai ale muncitorilor pe de o parte, iar pe de altă parte favorizează o bună confruntare de opinii și o fructificare superioară a experienței factorilor de răspundere a specialiștilor din diferite compartimente, a tuturor oamenilor muncii din unitățile socialiste de stat respective. Analiza riguroasă a fiecărei prevederi din planul de măsuri ce a însoțit contractul colectiv va genera discuții în adunarea generală a oamenilor muncii la exigență un înalt spirit de față de dăruirea și responsabilitatea cu care s-a muncit în anul trecut. In același timp va crea un climat optim în vederea îmbunătățirii noului contract colectiv care urmează a fi aprobat de adunarea generală a oamenilor muncii. Firesc și necesar este ca amplul dialog din adunările generale pe tema respectării de către ambele părți a contractului colectiv să fie recepționat și rezolvat cu responsabilitate atît de organele de conducere colectivă cit și de comitetele sindicatelor, intrucît numai așa acest forum al oamenilor muncii devine în fapt o adevărată tribună de manifestare a răspunderii și democrației muncitorești. ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Vernisajul unei expoziții de fotografii artistice din Republica Populară Albania Sub auspiciile Consiliului Culturii și Educației Socialiste, joi la amiază a avut loc la Galeria de artă fotografică din Capitală vernisajul unei expoziții de fotografii artistice din Republica Populară Albania, reflectînd realizările poporului albanez in domeniile agriculturii și electrificării țării. La festivitate au participat Ion Jinga, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Silviu Comănescu, secretar general al Asociației artiștilor fotografi din România, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, oameni de cultură și artă. Au fost prezenți, de asemenea, Nikolla Profi, ambasadorul R. P. Albania la București, alți membri ai ambasadei, șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București, alți membri ai corpului diplomatic. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI UNIVERSITATEA DIN BRAȘOV ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MECANICA — profesor la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 3 — disciplinele Fabricarea și repararea automobilelor și tractoarelor și Tehnologia și repararea utilajului agricol. — conferențiar la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 9 — disciplinele disciplinele Tractoare agricole și automobile și Curs general de mașini. — conferențiar la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 11 — disciplinele Exploatarea și tehnica transporturilor, Exploatarea tehnică a autovehiculelor, Motoare de automobile și tractoare. — conferențiar la catedra de electrotehnică, poziția 6 — disciplinele Mașini electrice și Bazele electrotehnicii. — conferențiar la catedra de termotehnica și mecanica fluidelor, poziția 5 — disciplina Termotehnică și instalații termoenergetice. FACULTATEA DE TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI — profesor la catedra de tehnologia metalelor, poziția 2 — disciplina Studiul metalelor. — profesor la catedra de tehnologia construcțiilor de mașini, poziția 4 — disciplinele Proiectarea mașinilor-unelte și Mașini-unelte și prelucrări prin așchiere. — conferențiar la catedra de tehnologia construcțiilor de mașini, poziția 6 — disciplinele Proiectarea ștanțelor și matrițelor și Proiectarea și construcția dispozitivelor — șef de lucrări la catedra de mașini și utilaj de prelucrare la cald, poziția 7 — disciplinele Tratamente termice și Utilaj de turnătorie. FACULTATEA DE SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR — profesor la catedra de botanică și zoologie forestieră, poziția 3 — disciplina Protecția pădurilor. — șef de lucrări la catedra de transporturi forestiere, poziția 5 disciplinele Geotehnică, Funiculare și căi ferate forestiere. — asistent la catedra de transporturi forestiere, poziția 6 — disciplina Curs general de construcții. FACULTATEA DE MATEMATICA — profesor la catedra de matematicâ, poziția 1 — — disciplina Geometrie analitică și diferențială. — conferențiar la catedra de matematică, poziția 3 — disciplina Matematici superioare. — conferențiar la catedra de educație fizică și sport, poziția 1 — disciplinele Curs de educație fizică și Schi alpin — nivel republican, — asistent la catedra de matematică, poziția 32 — disciplinele Analiză matematică și matematici speciale și Geometrie superioară. — asistent la catedra de educație fizică și sport, poziția 6 — disciplinele Curs de educație fizică fete și Baschet băieți — asistent la catedra de educație fizică și sport, poziția 11 — disciplinele Curs de educație fizică fete și Cultură fizică medicală. FACULTATEA DE FIZICA ȘI CHIMIE — profesor la catedra de fizică, poziția 1 — disciplina Fizică — conferențiar la catedra de fizică, poziția 3 — disciplina Fizică. Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Universității din Brașov, b-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 29, cererea de înscriere la care vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 33 din 15 martie 1969, și de Instrucțiunile Ministerului învățămîntului nr. 84539/1969. Termenul de depunere a actelor este de 15 zile (pentru posturile de asistent) și de 30 zile (pentru posturile de șef de lucrări, conferențiar și profesor), de la data publicării acestui anunț, în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Concursul se va ține la sediul Universității din Brașov, în termenul prevăzut de legea sus-menționată.