Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-15 / nr. 7516

Proletari din toate țările, unifi­cu­­­l ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7516 ■ Sîmbătă 15 ianuarie 1972 B 6 pagini 30 bani ORGANIZAREA SCHIMBURILOR II Și III LA NIVELUL SCHIMBULUI I calea utilizării depline a potențialului tehnic, a sporirii volumului producției Uzina brașoveană „Rul­mentul“ are în dotarea sa mijloace tehnice moderne, incepind de la mașini și linii tehnologice automate și semiautomate, pînă la in­stalații cu comenzi program­ei electronice. Este deci de o avuție de vorba mare valoare, care trebuie fruc­tificată cu maximă eficien­ță. Atingerea acestui derut, pentru a cărui dezi­în­făptuire se acționează cu toată fermitatea în uzina noastră, depinde in bună măsură de organizarea schimburilor I—II și III, ast­fel incit activitatea în orele de noapte să se desfășoare la nivelul celor din cursul zilei. în anul 1971 la liniile tehnologice amintite, indi­cele de utilizare a mașinilor, utilajelor și instalațiilor a atins 93,1 la sută, iar coe­ficientul de schimb pe total uzină a ajuns la 2,76 pro­cente, nivel superior celui înregistrat în 1970. Acest lucru a condus, firește, la obținerea unui spor de pro­ducție apreciabil, mentele în întrecerea angaja­so­cialistă fiind substanțial de­pășite. Subliniem doar că, la producția globală, sporul realizat în 1971 față de prevederile planului este de 89 524 000 lei (angajament 60 000 000 lei), iar la produc­ția marfă de 48 251 000 lei (angajament 32 000 000 lei). Utilizarea eficientă a po­tențialului tehnic și uman este dovedită și de faptul că planul productivității muncii a fost îndeplinit, în perioada la care ne referim, în proporție de sută, cea mai mare 104,6­­ la parte din sporul de producție (88,5 la sută) fiind realizată pe seama acestui indicator. Pe ce căi am acționat, ce elemente stau la baza suc­ceselor noastre ? Acestea sunt numeroase. Se știe că o importanță deosebită pen­tru desfășurarea normală a producției :n toate schim­burile o are pregătirea pro­fesională și specializarea tuturor categoriilor de sa­lariați, repartizarea judi­cioasă pe schimburi și in­tegrarea cit mai rapidă în producție a tinerilor veri și tehnicieni veniți rigi­de pe băncile școlilor. Sub în­drumarea organizației de partid, comitetul oameni­lor muncii și comitetul sin­dicatului au acționat hotă­­rît in aceste direcții. Cursurile organizate în anul trecut în uzină, diferențiate pe meserii, au fost urmate de 1 985 de salariați, iar în prezent frecventează di­verse forme de calificare, specializare și reciclare 2 390 de oameni. Prin co­misia inginerilor și tehni­cienilor, cu ajutorul cadre­lor tehnico-inginerești s-a asigurat un conținut bogat fiecărui curs, s-au organi­zat demonstrații practice pe mașini. Pentru atragerea unui număr mai mare de oameni ai muncii în acțiunea de perfecționare profesio­nală s-au folosit și alte pro­cedee , schimburi de expe­riență și cicluri de confe­rințe tehnice pe diferite te­me, simpozioane și sesiuni în domeniul cuceririlor teh­nice în construcția de rul­menți, s-a asigurat un bogat material documentar la bi­blioteca tehnică. Dar, nu­mai aceste lucruri ar fi fost incomplete dacă nu se des­fășura, paralel, și o muncă susținută pentru a dezvolta la oameni dragostea față de uzină, atașamentul față de colectivul în care mun­cesc, astfel nicit să asigu­răm o mai bună stabilitate a cadrelor, lucru foarte im­portant în organizarea schimburilor. Asistența tehnică de înaltă calificare in toate schimbu­rile, funcționarea corectă mașinilor, aprovizionarea cu a tot necesarul de scule și materiale în fiecare schimb sunt, de asemenea, elemente determinante în utilizarea deplină a capacităților pro­ductive. In urma unei ana­lize comune a comitetului oamenilor muncii și comite­tului sindicatului, s-a adop­tat soluția ca, alături de cadrele tehnico-inginerești din secțiile productive, să participe, prin rotație, în schimburile II și III ingineri, tehnicieni și specialiști din serviciile tehnice și de con­cepție ale uzinei, membri ai comitetului oamenilor mun­cii, asigurindu-se astfel a­­sistență tehnică din partea inginerilor fiecărui atelier și secție în schimburile de noapte. S-a realizat, de a­­semenea, o repartizare mai judicioasă a mecanicilor de Întreținere și a electricieni­­lor din serviciul mecanic­­șef pentru eliminarea ope­rativă a defecțiunilor meca­nice, iar magaziile de apro- Ing. GH. BADEA director general GH. GARCEA președintele comitetului sindicatului uzinei „Rulmentul“ — BRAȘOV {Continuare­a in pag. a 3-a) Prin însumarea rezervelor identificate cu ocazia elaborării planului cincinal, s-a ajuns la concluzia că aproape un sfert din sporul producției industriale poate fi ob­ținut pe seama folosirii mai bune a poten­țialului productiv existent în întreprinderi industriale. Materializarea acestor rezer­ve incluse în plan implică răspunderi se­rioase din partea fiecărei unități econo­mice pentru organizarea mai bună a pro­ducției și a muncii PROFIL­ETIC ABNEGAȚIE Interviu cu Eroul Muncii Socialiste ing. IOAN VLAD, directorul I.A.S. — Insula Mare a Brăilei Interlocutorul, un om de statură potrivită, calm dar energic în mișcări, mă privește blajin prin len­tilele ochelarilor, răspunzînd cu meticulozitate ma­tematică la întrebările pe care i le adresez, lămu­­rindu-mi în plus, unii termeni de strictă speciali­tate în materie. îl ascult rememorîndu-și copilăria, studiile, activitatea-i fructuoasă de pînă acum, și, în fișa etică a personajelor întîlnite pe drumurile patriei, notez un nou termen : abnegație. Abnegație față de profesia aleasă. Abnegație față de răspun­derile încredințate. Abnegație față de oamenii ce­lui mai mare I.A.S. al țării.­­ Din 1948, de cînd ați absolvit facultatea, lucrați neîntrerupt în agricultura de stat. Fiu al unor meseriași brăileni, spuneți-mi tovarășe Ioan Vlad, cine v-a insuflat dragostea pentru profesia de inginer agronom ? — Cunoscusem, încă de mic, întregul județ : cu pămîntul, cu apele, cu oamenii lui. Erau altfel ca azi... Aveam și o rudă care lucra în agricultură. Vi­­zitându-ne familia, mă lua deseori cu el pe cimp,­­ vorbindu-mi de frumusețea acestei profesii desfă­șurate în aer liber, pe soare dar și vînt sau ploaie, aspră dar plină de farmec tocmai prin bărbăția și utilitatea ei pentru noi toți. Am avut apoi, șansa ca primii pași în amfiteatrele studenției să-mi fie călăuziți de eminenți profesori și pedagogi, ca Tra­­ian Săvulescu, Ionescu Sisești ori Nicolae Săulescu care, prin prelegeri și lucrări practice, mi-au întărit convingerea că optasem pentru o profesie frumoasă, demnă și necesară societății. — Observ că atît dumneavoastră, cit și fratele — medicul Anton Vlad, acum directorul Spita­lului nr. 3, ați ales de la bun început, la repar­tizare, județul Brăila. — Mi se pare firesc ca după terminarea studiilor să te reîntorci pe meleagurile unde ai crescut tu și părinții, aducîndu-ți astfel contribuția, punînd ceva din sufletul și priceperea dobîndită la propășirea comunei sau orașului natal. — Cum arăta înainte Insula Mare a Brăilei, tovarășe director ? Interviu realizat de AUREL CODREANU (Continuare în pag. a 4-a) 1 Pagina a 2-a ! știință, i ! artă, I­­­I LITERATURĂ Pagina a 3-a TRIBUNA ECONOMICĂ L Printre scrisorile primite ieri de la corespondenții noș­tri voluntari am găsit-o și pe aceea a tovarășului Bartha Arpad, din Sf. Gheorghe, județul Covasna. „Aș dori să vă prezint — ne scrie dînsul — doi dintre muncitorii care s-au distins în mod deosebit în întrecerea din a­nul trecut, obținînd și în prima decadă a acestui an rezultate deosebit de bune“: Ene Maria, circularistă, de la Sectorul de industrializarea lemnului din Oituz, care își menține titlul de fruntaș în întrecere de patru ani consecutiv, și Balasz Lajos, miner combainer, de la întreprinderea minieră Baraolt-Est, de asemenea fruntaș în întrecere H­Im '. ■ ■ - j ■ de la corespondenții noștri... • MENȚIONĂM CA DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ȘI PINA­IERI LA COMBINATUL CHIMIC DIN FAGA­RAS s-a realizat o producție suplimentară, față, de la prevederile planului la zi, de 220 tone îngrășăminte și chimice pe bază de azotat de amoniu, 50 tone să­­s ruri diferite și peste 30 tone piese din mase plastice , destinate înlocuirii metalului (Ilie Mihalea) . BILANȚUL ACȚIUNII DE AUTOUTILARE DESFA­­­­SURATĂ ANUL TRECUT LA UZINA DE VAGOANE­­ DIN ARAD se cifrează la suma de 11 830 000 lei. § Pentru acest an constructorii de vagoane și-au pro­­­­pus să realizeze instalații, mașini și alte utilaje, tot §■ prin autodotare, în valoare de 14 milioane lei. (Ion S Nitu) . • LA SFIRSITUL PRIMEI DECADE DIN ACEST AN 2 COLECTIVUL UZINE­ METALURGICE DE METALE NE­ jI­FEROASE — COPȘA MICA înregistra realizarea pla­­­­­nului producției marfă în proporție de 39,6 la sută. sit Numai la sortimentele de metale neferoase s-au in- î­­registrat, în această primă etapă, depășiri însumind și aproape 150 tone.­­Ion Vidrighin­ • LA UZINA „VICTORIA“ FLOREȘTI - PRAHOVA,­­ au fost introduse în fabricație, începînd din primele 2 zile ale acestui an, 4 noi tipuri de anvelope, pentru 2 autoturisme și camioane, care asigură o anduranță «ș cu 30 la sută mai mare față de anvelopele clasice. 5 (B. Lucian) . IN PRIMA DECADĂ A ACESTEI LUNI INTRE- 5 PRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CON­­­­STRUCT­) DIN JUDEȚUL NEAMȚ au expediat șanti­­­­erelor patriei, peste sarcinile de plan, cu 200 tone 2 mai mult ciment, 225 mc prefabricate din beton ar­ șijj­mat, 75 000 cărămizi și blocuri ceramice, 39 000 șșș țigle, precum și 210 mc uși-ferestre. (Iacob Lupu) Imagine din Slănicul Moldovei de azi, în stingă — clădirea modernă a noului complex sanatorial, cu o capacitate de 500 de locuri, construit din fondurile sindicatelor. (Citiți in pagina IV răspunsul redacției la scrisoarea unui cititor care a urmat un tratament, timp de 18 zile, în acest edificiu de sănătate al sindicatelor). Consfătuiri ale președinților comitetelor sindicatelor In perioada 6 — 15 ianu­arie au avut loc la­­ Bucu­rești, Brașov, Ploiești, Con­stanța, Brăila, Baia Mare și în alte centre muncitorești ale țării consfătuiri de lucru ale președinților comitete­lor sindicatelor de la toate întreprinderile și instituți­ile din țară, organizate de uniunile sindicatelor de ra­mură. în cadrul acestor consfătuiri,­­ organizate în spiritul documentelor Con­gresului U.G.S.R., președin­ții uniunilor sindicatelor de ramură au prezentat refe­rate cu privire la activita­tea și experiența sindicate­lor, subliniind modalitățile concrete în care sunt înde­plinite "sarcinile mari și de răspundere ce revin sindi­catelor în organizarea buna desfășurare a activi­și­tății în întreprinderile eco­nomice și în instituțiile de stat, perfecționarea activi­tății politice și cultural-e­ducative desfășurată de sin­dicate, participarea activă la înfăptuirea măsurilor prevăzute de partid și de stat pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale tuturor oamenilor muncii, respectarea legali­tății socialiste și a legislați­ei muncii. In cadrul consfătuirilor, participanții la dezbateri au evidențiat: succesele obținu­te de oamenii muncii în în­deplinirea planului de stat pe anul 1971, contribuția a­­dusă de sindicate, sub con­ducerea organizațiilor de partid, la înfăptuirea obiec­tivelor economice, sociale și culturale, stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. și sarcinile ce revin sindicatelor în îndeplinirea și depășirea planului de stat prevederilor pe anul 1972, ca urmare a înfăptui­rii hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 10 — 11 febru­arie 1971, a orientării și sar­cinilor cuprinse în cuvînta­­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a documente­lor Congresului U.G.S.R. care au stabilit locul, rolul și atribuțiile sindicatelor în etapa actuală a construcției socialiste din țara noastră. Au luat cuvîntul, de ase­menea, miniștri, miniștri adjuncți și alte cadre­ de conducere din ministere ,și instituții centrale, care au expus principalele sarcini economice, de organizare și conducere ce stau în faț­a în­treprinderilo­r și institu­­­țiilor din fiec­are domenii de activitate și au răspun­s la observațiile critice ș­i propunerile făcute în ca­drul consfătuirilor. Un loc important in ca­drul consfătuirilor l-au o­­cupat dezbaterile privind perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale comitetelor sindicatelor, co­mitetelor sindicale de sec­ții și grupelor sindicale, ex­periența dobîndită în înde­plinirea atribuțiilor prevă­zute în statutele proprii, gospodărirea fondurilor fi­nanciare și a bazei mate­riale de care dispun sindi­catele. La aceste consfătuiri au participat : tovarășii Virgil Trofin, președintele Consi­liului Central al U.G.S.R., Gheorghe Petrescu, Maria Giligor, Francisc Krona­­wetzer, Ileana Peter, Oli­viu Rusu, Gheorghe Stupa­­ru, vicepreședinți ai Consi­liului Central al U.G.S.R., Pavel Ștefan, Paul Nagy, Larisa Munteanu, secretari ai­­ Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Mîn­­dreanu, președintele Consi­liului pentru activitatea po­litică și cultural-educativă de masă al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., președinții și se­cretarii consiliilor județene și municipale ale sindicate­lor, activiști din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R. Consfătuirile președinți­lor comitetelor sindicatelor au exprimat hotărîrea una­nimă a tuturor oamenilor muncii­­­ organizaț în sin­­dicate — de a înfăptui ne­abătut politica internă externă a partidului și sta­ti­tului nostru, de a realiza exemplar sarcinile planului de stat pe anul 1972, cale si­gură pentru creșterea con­tinuă a nivelului de trai material și spiritual al în­tregului nostru popor, pen­tru înflorirea patriei noas­tre — Republica Socialistă România. CUM VA PREGĂTIȚI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ? Rezolvarea propunerilor oamenilor muncii — acțiune permanentă, continuă, între două adunări generale Puternica creștere a rolu­lui maselor in viața econo­mică a țării, prin participa­rea lor directă la conduce­rea și rezolvarea tuturor tre­burilor de stat și obștești — în dubla lor calitate de pro­­prietari ai mijloacelor de­­producție și de producători ai bunurilor materiale — re­prezintă o formă comunistă de adîncime a democrației socialiste. Oamenii sînt che­mați astăzi să-și spună cu­­vîntul răspicat asupra a tot ceea ce este bun și rău în întreprinderea sau institu­ția unde-și desfășoară acti­vitatea, să facă propuneri bine gîndite, izvorîte din perfecta cunoaștere a reali­tății de la locul lor de mun­că care să conducă la reali­zarea sarcinilor de plan asu­mate, la ridicarea continuă a calității produselor, îmbună­tățirii condițiilor de muncă și viață. Instituționalizarea adună­rilor generale ale oamenilor muncii reprezintă tocmai una dintre multiplele forme ale democratismului nostru în care oamenii muncii își exercită plenar drepturile de stăpîni legitimi. Printre principalele pro­bleme care vor fi analizate în adunarea generală a oa­menilor muncii au­t de darea de seamă, asupra ac­tivității unității și a organu­lui de conducere colectivă, cit și în discuțiile ce vor avea loc o constituie toc­mai modul în care au fost rezolvate in termenele pres­crise propunerile făcute de salariați în cele două adu­nări din anul 1971. Impor­tanța rezolvării propuneri­lor făcute de oamenii mun­cii cu aceste prilejuri — și nu numai cu acestea, nume­roase propuneri făcându-se în fiecare adunare lunară a grupei sindicale — derivă tocmai din interesul general manifestat de clasa noastră muncitoare, pentru bunul mers al întregii activități­ e­­conomico-sociale, a ridicării pe trepte tot mai inalte a so­cietății socialiste multilate­ral dezvoltate. Legea organi­zării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat stipulează expres obligațiile conducerilor de unități în această direcție. Și aceste o­­bligații nu au fost incluse in­timplător. Experiența ani­lor care au trecut arătat că nu toate conduce­a­rile întreprinderilor, centra­lelor, grupurilor industriale, ministerelor au acordat im­portanța cuvenită propune­rilor valoroase, intestimabi­­le, izvorite din mase, pier­­zîndu-se nejustificat acest a­­devărat filon de aur — inte­ligența omului și experiența CONSTANTIN ANDREI (Continuare in pag. a 4-a) Județul Ialomița Pe coordonatele industrializării 1972 înseamnă pentru jude­țul Ialomița anul unor im­portante realizări pe plan economic și social. Potrivit prevederilor, în acest ju­deț vor intra in funcțiune șapte noi obiective indus­triale, printre care Combina­tul de îngrășăminte azotoase și 16 obiective în agricultură. Vor fi, de­­ asemenea, iri­gate 211000 ha. Totodată, în numeroase unități industri­ale ridicate în ultimii ani ca Filatura de bumbac, de tuburi de canalizare secția de la Întreprinderea de prefa­bricate de beton de la Călă­rași și altele s-au luat mă­suri pentru a se atinge para­metrii de producție proiec­tați. Realizările pe plan econo­mic vor fi însoțite de o dez­voltare continuă a localități­lor din județ înscrise pu­ternic, în ultimii ani, pe orbita urbanizării. Se vor ridica încă 750 de aparta­mente, școli, o casă de cul­tură, un hotel, se va extinde rețeaua de aprovizionare cu apă, canalizare, drumuri etc. (Agerpres) Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului Național ...............al Frontului Unității Socialiste din Republica Socialistă România în­ numele Comitetului Central al­­ Frontului Patriei din­­ Vietnam" și al meu personal, vă mulțumesc sincer dumeavoastră și tovarășilor din Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste din România pentru me­sajul de felicitare adresat cu prilejul realegerii mele în funcția de președinte­ al Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam. Felicitările pătrunse de prietenie frățească pe care dumneavoastră și Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste din România mi le-aț­ adresat, constituie pentru noi o încurajare prețioasă în lupta noastră împotriva agresiu­nii americane, pentru salvarea națională și în opera de edificare a socialismului. Fie ca solidaritatea și prietenia frățească dintre po­poarele vietnamez și român să dureze în veci. Fie ca relațiile de prietenie dintre cele două Fron­turi ale noastre să se întărească pe zi ce trece. Cu cele mai bune urări de sănătate. TON DUC THANG Președintele­­ Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam

Next