Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-15 / nr. 7516
Simbata II ianuarie 1972 MUNCA tribuna economică PE MARGINEA LUCRĂRILOR SIMPOZIONULUI „îmbunătățirea calității materialelor și elementelor de construcții“ Organizat sub auspiciile Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, Ministerului Industriei Materialelor de Construcții și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, simpozionul cu tema de mai sus a întrunit peste 200 de cadre de conducere din Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, din centralele industriale, muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști și activiști sindicali din combinate și fabrici, cercetători și proiectanți, specialiști din Ministerul Construcțiilor Industriale, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor și din alte organe centrale, cadre didactice din învățămîntul superior. Materializarea amplului program de investiții prevăzut pentru etapa 1971—1975, satisfacerea într-o tot mai mare măsură a cerințelor populației in permanentă evoluție, a volumului exportului In ascensiune, solicită colectivelor de oameni muncii din industria materirialelor de construcții să-și amplifice preocupările și contribuția la împlinirea sarcinilor ce le revin. Dar, așa cum ne demonstrează viața și cum a rezultat și din discuții, numai cantitativă nu rezolvă latura problema continuității lucrului, dacă în aceeași măsură nu se are în vedere și latura calitativă, respectiv caracteristicile fizico-chimice, dimensionale și formative ale diverselor materiale, dar numeroase exemple s-au de situații cînd datorită calității necorespunzătoare a unor materiale puse în operă, au trebuit efectuate remedieri și chiar refaceri radicale, ceea ce bineînțeles a dus la manoperă suplimentară, la întîrzieri în finalizarea unor capacități obiective la termenele planisificate, la scumpirea investițiilor și în ultimă la afectarea eficienței instanță activității economice. In acest sens, a rezultat că Ministerul Industriei Haselor de Construcții Ma reconcentrat preocupările și a pe linia promovării concepțiilor moderne în activitatea unităților economice, în subordine: îmbunătățirea calitativă a unor materiale tradiționale (cimenturi, produse de ceramică brută, sticlă de construcții), introducerea unor materiale și elemente noi (beton celular autoclavizat, materiale izolatoare cu o nouă structură, fină de construcții, ceramică diverse materiale de finisaj, elemente prefabricate și precomprimate din beton armat, elemente asociate pentru închideri etc.). Scopul? Introducerea unor tehnologii și soluții în execuție, care să aibă ca rezultat reducerea ponderii construcțiilor din totalul investițiilor, creșterea productivității muncii scurtarea duratei de realizaie a noilor obiective și capacități. Și, în mare parte s-a reușit, existînd o valoroasă experiență în această privință. Trecerea la producția de ciment pe linii tehnologice de capacitate din ce în ce mai mare, a determinat schimbarea opticii în domeniul controlului calității, impunîndu-se practicarea de metode științifice care să dea certitudinea asigurării caracteristicilor calitative. S-au introdus metode rapide în controlul constanței proprietăților chimice, mineralogice și fizice ale s-au generalizat materialelor, procedeele complexe metrice de analiză chimică, se aplică metodele de analiză fotometrică cu flacără ș.a. De altfel, în volumul producției de ciment, sortimentele cu caracteristici superioare, cum sunt de pildă cele cu rezistență inițială mare (RIM), au căpătat pondere însemnată, în 1970 , producția acestora fiind de 6 ori mai mare ca in 1960. Cu toate acestea, față de cerințe, reprezintă prițin, ceea ce implică eforturi stăruitoare pentru lărgirea zonei lor productive în cet mai multe unități economice. Apoi, faptul că în unele cazuri s-au produs loturi de ciment de altă marcă decit cea solicitată, arată lipsurile organizatorice pe fluxul materie primă — produs finit. In domeniul producției de var, al elementelor de ceramică de construcții, al geamurilor și materialelor izolatoare, al prefabricatelor din beton armat s-au înregistrat de asemenea substanțiale mutații calitative. Dar rezultatele puteau fi și mai bune dacă s-ar fi acordat mai multă atenție macerării argilei, dozării corespunzătoare, urmăririi tuturor fazelor de execuție, etc. Calitatea superioară a materiilor prime, materialelor, produselor în general, cere în primul rînd intervenția promptă a centralelor industriale, a ministerului, a uniunii sindicatelor, care, prin măsuri energice să faciliteze respectarea întocmai a vederilor Legii privind preasigurarea și controlul calității produselor. In acest sens, propunerile făcute cu acest prilej trebuie analizate cu atenție de către minister și uniunea sindicatelor, urmînd ca cele mai eficiente să stea la baza îmbunătățirii programului existent la nivelul ramurii cu privire la organizarea activității de control al calității materialelor de construcții și funcționarea compartimentelor controlului tehnic de calitate. în De importanță hotărâtoare îmbunătățirea calității produselor este și nivelul de cunoștințe profesionale oamenilor. Acționînd în spial ritul Rezoluției Congresului U.G.S.R., reprezentantul Uniunii în colegiu are datoria să participe efectiv la aplicarea Legii privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste, organele și organizațiile sindicale din centrale și unități să desfășoare o muncă susținută la toate nivelele, pentru îmbogățirea culturii profesionale a oamenilor. Și, aceasta cu atît mai mult cu cit în actualul cincinal vor fi asimilate peste 400 sortimente de materiale grupate în 80 produse noi, ale căror tehnologii cer temeinice cunoștințe de specialitate. Mai mult chiar. Noile produse cit și cele tradiționale trebuie realizate în condiții de calitate îmbunătățită, la majoritatea lor ponderea celor de superioară depășind calitate 80—90 la sută. Eforturile convergente ale ministerului și uniunii pe linia creării cadrului adecvat obținerii de materiale cu indici calitativi înalți sunt impuse și de creșterea competitivității mărfurilor noastre la export, volumul acestora cunoscînd o creștere de peste 3 ori în actualul cincinal, de îmbunătățirea structurii fondului de produse exportate prin mărirea ponderii celor cu un grad ridicat de prelucrare. Anul 1972 a debutat sub semnul muncii entuziaste a miilor de constructori de pe șantierele patriei. Timpul deși friguros permite continuarea în ritm alert a lucrărilor de construcții, oferind premisele îndeplinirii sarcinilor de plan în devans față de datele planificate. Aceasta impune cu atît mai mult asigurarea aprovizionării tierelor în mod ritmic, saucu materiale de construcții de înaltă calitate și cu o înaltă eficacitate economică. Simpozionul s-a dovedit in acest sens o manifestare de prestigiu a cadrelor tehnice din ramura industriei materialelor de construcții, un util și rodnic schimb de experiență. Problemele ridicate, opiniile exprimate au reliefat progresele vizibile făcute pe linia dobîndirii de materiale în cantitățile planificate și cu caracteristici superioare, ca și carențele care mai există în calea promovării mai accelerate a progresului tehnic. A constituit un bun prilej pentru conducerea ministerului — reprezentat de ing. Valeriu Cristescu, adjunct al ministrului — de a cunoaște greutățile întîmpinate de unele unități în activitatea practică, problemele a căror soluționare cer intervenția conducerii centralelor industriale și chiar a colegiului ; a constituit de asemenea un punct de plecare pentru luarea unor măsuri eficiente și imediate pentru asigurarea pe timp de iarnă a șantierelor cu materiale de construcții necesare lucrărilor aflate în execuție. Așa după cum majoritatea vorbitorilor și-au exprimat dorința, asemenea întilniri ar trebui să fie organizate periodic, devenind o metodă obișnuită în activitatea Comitetului Uniunii sindicatelor din ramură și conducerii ministerului. Sperăm că o asemenea doleanță va fi apreciată, devenind din deziderat, realitate. Nu putem Încheia cele relatate, fără să subliniem convingerea că, atît pentru minister, cit și pentru Comitetul Uniunii, problemele rezultate din simpozion vor constitui puncte de demarare a unor noi acțiuni comune, la toate nivelele ,pentru ca anul 1972 să marcheze pași viguroși și pe treptele creșterii calității și diversificării sortimentelor materialelor de construcții, în consens cu sarcinile de răspundere ce stau în mare fața acestei ramuri a economiei naționale, în actualul cincinal. P. IANCULESCU Solicitărilor mult sporite din 1972, cocsarii, jurnaliștii, oțelarii și laminoriștii hunedoreni le răspund prin organizarea mai bună a muncii, utilizarea intensivă a mașinilor, instalațiilor și agregatelor siderurgice. Depășirea prevederilor planului cu 93 tone de cocs metalurgic, 800 tone fontă, 640 tone oțel și 260 tone de laminate fonte, constituie un bilanț pozitiv ce prefigurează noi izbînzi pe care șifierurgiștii hunedoreni sînt hotărîți să le dobîndească în acest an. In clișeu , instantaneu surprins în timpul turnării oțelului în lingotiere. Imagine de la punctul de comandă al presei de 630 tone forță pentru forjarea osiilor fabricate la Uzina din Balș Foto, C. ROMAN Calificare ca „singurițe cerințe de cadre calificate cu... cazul Este clar pentru oricine că sarcinile sporite din cel de-al doilea an al cincinalului, de altfel, ca și din următorii, impun o pregătire superioară a oamenilor. Cu atît mai acut se pune problema ridicării ștachetei nivelului de pregătire profesională în unitățile care urmează să cunoască în actualul cincinal o dezvoltare alertă, prin alocarea de noi investiții și o parțială reprofilare „din mers“, cum e cazul Fabricii de confecții din BOTOȘANI. Aici, după cum ne spunea inginerul șef al fabricii, Iancu Schwartzberg, in 1975 producția urmează să fie cu peste 160 milioane lei mai mare decit in primul an al cincinalului, iar unul din principalele sectoare ale fabricii, cel de lenjerie, în care își spară activitatea peste desfăde muncitori, urmează a 400 fi reprofilat pe confecții pantaloni. Iată, deci, tot motive — ca să nu mai atîtea amintim și imperativul creșterii permanente a productivității muncii, concomitent cu îmbunătățirea produselor, — care calității impun măsuri energice pentru asigurarea mîinii de lucru calificate. Dar care-i situația de fapt la F. C. Botoșani ?, întreprinderea și-a întocmit, ce-i drept, un plan imediat și de perspectivă în legătură cu pregătirea profesională. • De asemenea, trebuie să o spunem că in ce privește calificarea viitorilor muncitori prin școli profesionale sau ucenicie la locul de muncă in formele tip B și C, lucrurile stau bine, cu toate că e vorba de pregătirea a peste 550 de muncitori. Legea privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste prevede însă o cuprindere largă a tuturor categoriilor de salariați în forme adecvate de ridicare a măiestriei profesionale. Or, tocmai în această direcție s-a acționat fără convingere. In tot anul 1971, a funcționat an de ridicarea calificării curs cu 100 de muncitori de la confecții pantaloni și lenjerie, la care, pe parcursul a două luni s-au predat o serie de lecții privind tehnologia de fabricație a produselor respective. De fapt, au fost recrutați o parte dintre muncitorii care nu-și realizau normele și li s-au predat noțiunile de bază pentru efectuarea diferitelor operații, folosindu-se planșe, desene și alte materiale ajutătoare. "Examinarea a constat din întrebări puse pe parcursul predării lecțiilor, fără un examen final teoretic și practic, întrebăm : care-i situația actuală a celor care au frecventat cursul ? Nimeni nu ne poate lămuri dacă muncitorii respectivi își îndeplinesc sau nu normele și dacă realizează un cîștig mai bun. Inginera Dorina Deguș și tehnologul Ioan Creța, doi dintre lectorii cursului, sunt de părere că, oricum, cursul a fost bine venit, dar că se impunea o selecție mai atentă, întrucît, ulterior, s-a văzut că unii cursanți, deși lucrează de câte 3-4 ani în fabrică, nu au nici un act care să le ateste calificarea. Așa se face că după ce au terminat cursul amintit, vor trebui s-o ia de la capăt la un curs de calificare. Comentariile sunt de prisos. Tot în 1971 au mai fost cuprinși în cursuri de scurtă durată pentru ridicarea calificării 28 de mecanici de întreținere, 20 de maiștri și 30 de gestionari și distribuitori. Sigur, fiecare din aceste cursuri a contribuit mai mult sau mai puțin la îmbunătățirea pregătirii cursanților respectivi, în final, la bunul mers al fabricii. . Dar ce ne facem cu ceilalți salariați, care n-au fost atrași să-și perfecționeze pregătirea ? Culmea e că și pentru acest an, cînd Fabrica de confecții Botoșani, după cum spuneam, urmează să intre într-un alert proces de dezvoltare, planurile existente vădesc aceeași tendință de calificare cu gurița“ Motivul ce se „invocă — nu există spații inîn care să se tină cursurile. Scuza ni se pare cel puțin puerilă. In Botoșani există numeroase școli al spațiu rămine disponibil căror in anumite ore ale zilei. Am discutat în această privință cu primarul municipiului, tovarășul Ciurea, care s-a arătat gata să sprijine fabrica de confecții ca și orice altă unitate. De altfel și Legea privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste , prevede expres că se pot folosi spațiile disponibile din școli. Dar cind nu există interes nu se găsesc nici spații. Din păcate și comitetul sindicatului „înghite“ astfel de explicații și scuze... nescuzabile. Discuțiile purtate cu muncitoarele Dora Chiriac, Elena Craft, ajutorul de meșter Elena Ursu și alți salariați ai fabrici, ne-au edificat asupra dorinței unanime de perfecționare a măiestriei profesionale. Așa cum ne mărturisea Elena Craft, după urmarea unui curs de scurtă durată, și-a însușit de două ori mai multe operații decît știa înainte, acum lucrează mai bine și, evident, ciștigă mai mult. Și la Fabrica de confecții Botoșani, deși pe ansamblu rezultatele sunt bune, există încă numeroși muncitori care nu-și realizează normele. De pildă în noiembrie 1971, o lună luată cu totul întîmplător, peste 300 de muncitori din sectoarele principale de producție s-au situat sub normă, firește, datorită și slabei calificări. Iată de ce socotim că problema pregătirii profesionale va trebui să treacă din mina unor servicii funcționale , pe agenda cotidiană comitetului oamenilor muncii, a organului sindical, adică în minni calificate. Rezultatele prezente și mai ales viitoare ale fabricii depind foarte mult tocmai de seriozitatea cu care se acționează pentru buna pregătire a oamenilor, el fiind factorul hotărîtor în producție. MIHAI ȚÎNȚAR corespondent al ziarului Munca LA FABRICA DE CONFECȚII BOTOȘANI ORGANIZAREA SCHIMBURILOR II ȘI III (Urmare din pag.a l-a vizionare funcționează fără întrerupere. Nu ne-au scăpat din atenție nici condițiile care să influențeze buna dispoziție de muncă în timpul nopții. Halele au fost vopsite în interior cu culori care oferă a un climat plăcut, iluminatul fost îmbunătățit, unele de recondiționare și stem aerului funcționează neîntrerupt, cu bune rezultate. Avem în vedere, în viitor, să efectuăm noi lucrări să organizăm locuri de munși că în baza principiilor ergonomice, incit mai multe secții să lucreze cu schimburi neîntrerupte. In sfîrșit, se cuvine să menționăm că inteligența tehnică a colectivului tău și-a pus amprenta noipe numeroase alte lucrări care au condus, prin perfecționări tehnologice, mecanizarea transporturilor, confecționarea de dispozitive de mașini și utilaje prin autoutilaje, la ușurarea eforturilor fizice, la desfășurarea ritmică a productivi în toate schimburile, la creșterea volumului de producție pe aceleași suprafețe productive. „Micronul, gramul, secunda, în slujba eficienței“, inițiativă de o certă valoare izvorîtă din cadrul grupei sindicale nr.2 — forță, este acum extinsă in întreaga uzină. Efectele aplicării ei sunt evidente, lucru despre care s-a scris deseori. Trebuie să subliniem însă că in uzina noastră mai avem multe de făcut, că avem datoria să acționăm mai hotărît pentru înlăturarea unor neajunsuri ce se manifestă încă. Considerăm, bunăoară, că indicele de utilizare a mijloacelor tehnice este încă scăzut în secțiile auxiliare (în 1971, doar 58,8 la sută) și apreciem că dispunem încă de posibilități de a îmbunătăți coeficientul de schimb pe uzină și indicele de utilizare a mașinilor din secțiile productive prin diminuarea opririlor accidentale, reducerea absențelor din producție. După cum bine ne este cunoscut, în primele zile de lucru ale acestui an, uzina noastră a fost vizitată de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, eveniment care a stîrnit o vie satisfacție și bucurie în rîndurile colectivului nostru, un nou și puternic imbold de a-și uni și mai mult eforturile pentru a îndeplini exemplar sarcinile sporite de plan ale anului. Indicațiile prețioase pe care le-am primit cu acest important prilej vor sta la baza studiilor și analizelor pe care constructorii de rulmenți brașoveni le efectuează în aceste zile premergătoare adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii, pentru a găsi noi resurse, eficiente, care să permită sporirea producției și a productivității muncii, pentru a-și concretiza angajamente mobilizatoare in întrecerea ce se desfășoară cu tot mai mult avînt in acest an. Aceasta cu atît mai mult cu cit avem în vedere că anul 1972 prevede sarcini sporite pentru colectivul nostru de muncă. Aceste sarcini sunt insă pe deplin realizabile. De altfel succesele obținute în primele zile ale anului confirmă acest lucru, sunt o dovadă certă a hotărîrii și responsabilității manifestate de întregul colectiv de a-și lărgi, prin produse tot mai multe și mai bune, contribuția la îndeplinirea sarcinilor tratate de partid. Pagina a 3-a La furnizori nu a început încă anul 1972 . Secția de încălțăminte a fabricii „Victoria din Timișoara, unde se realizează pantofii cu recunoscuta marcă „Guban", a început cu stîngul noul an de producție. Sarcinile de plan ale acestei secții pe prima decadă a lunii ianuarie nu au fost realizate decît în proporție de 56 la sută. Muncitorii sunt pe bună dreptate nemulțumiți, conducerea întreprinderii așișderea. Care este cauza acestui insucces apărut la început de an în activitatea unui colectiv chiar de muncă ce și-a cîștigat de mult un binemeritat prestigiu ? Răspunsul îl putem afla de la fiecare muncitor : lipsa materiilor prime, apărută ca urmare a nerespectării termenelor contractuale, de către unii furnizori. Din aceste motive în unele zile din perioada 3—10 ianuarie a.c„ muncitorii secției de încălțăminte nu au avut gu ce lucra și astfel, procesul de producție a fost perturbat. Același lucru s-a repetat și în ziua de 11 ianuarie, prima zi din cea de a 11 - a decadă. Cine sunt furnizorii de materii prime care, încâlcind prevederile legii contractelor economice și obligațiile asumate, au creat acum la început de an autea dureri de cap celor de la fabrica timișoreană „Victoria" ? Amintim, în primul rînd fabrica „Clujana" din Cluj, care, din 5 300 m.p. de piele pentru fete, a livrat in prima decadă a lunii ianuarie doar 900 m.p. În același fel și-a „onorat" obligațiile contractuale și fabrica „Flacăra Roșie” din Capitală, care a livrat abia 400 kg. talpă de crupon, din cantitatea prevăzută de 8 000 kg. Este de datoria organelor în drept să ia măsuri pentru a nu se mai repeta asemenea situații în perioada următoare, cit și pentru recuperarea restanțelor amintite mai sus. ION NIȚU coresp. ziarului MUNCA închideți căile rătăcirii... aparatelor! Pentru noua linie de fabricație „azot IV", aflată în construcție la Combinatul de îngrășăminte azotoase Piatra Neamț, o parte din aparatura necesară instalațiilor a fost comandată din import. Dar, cu toate că au trecut de mult termenele prevăzute în contracte, unele piese nu au sosit la timp pe șantier, fapt ce împiedică desfășurarea normală a lucrărilor de montaj. întîrzierea se produce nu atît din vina furnizorilor externi, ci datorită modului defectuos în care se achită de sarcini titularii de contracte ai combinatului — respectiv „Romchim" și întreprinderea pentru desfacerea produselor chimice —, care nu urmăresc ca mărfurile, odată sosite în țară, să ajungă cit mai repede la destinatar. Așa, de exemplu, este cazul cu două „relee de timp" și un „releu de impuls". „Romchim" confirmă livrarea lor la data de 26 mai 1971 cu buletinul vamal nr. 5413, dar piesele n-au ajuns încă in posesia Combinatului de la Piatra Neamț. O situație asemănătoare este și cu cele 21 „cutii cu comutator și de deblocare" despre care se știe că au intrat în țară dar care, din luna august, nu au ajuns încă la combinat. „Nu este exclus ca ele să se fi rătăcit pe la vreo altă întreprindere din țară" — sunt de părere cei de la Săvinești. Presupunerea pornește de la faptul că, nu de mult, combinatul a fost înștiințat că trei panouri de comandă, necesare pentru „azot IV" și așteptate de multă vreme aici, au poposit tocmai... la o fabrică de medicamente din București. Credem că este necesară o intervenție hotărîtă a celor în drept, pentru a se pune capăt astfel de practici, evident păgubitoare pentru unor economia națională. IACOB LUPU coresp. ziarului „Munca" Trecut-a marfa prin Vaslui... Nevoit să se aprovizioneze cu mărfuri prin intermediul întreprinderii comerțului cu ridicata Iași, comerțul vasluian suferă cronic de mai multă vreme, fără a i se întrezări nici o perspectivă de vindecare. Trecînd peste faptul că cu regularitate i se îndeasă în magazine mărfuri vandabile, în neconcordanță cu sezonul, etc, greu se plătesc anual șase milioane lei pentru rabat comercial. Suma aceasta este însă un fleac pe lângă cea care se plătește pentru transportul mărfurilor de la Iași la Vaslui. Pentru mărfuri care, pentru a ajunge la Iași, trec de cele mai multe ori prin gara Vasluiului, unele pierind chiar din... Vaslui. Dăm doar două exemple. Numai cele cinci vagoane de cizme de cauciuc care pentru au trecut prin gara Vaslui s-au deplasat la Iași 16 mașini pentru care s-au plătit 30 000 lei. Culmea culmilor este atinsă de confecțiile fabricate la Vaslui, care, pentru a fi puse în vînzare în rețeaua locală, sunt plimbate întîi la Iași- Probabil pentru... culturalizare. Întrucît această practică aduce serioase prejudice și neajunsuri comerțului vasluian, fiind în totală contradicție cu prevederile recentei legi privind regimul prețurilor și tarifelor, întrebăm Ministerul Comerțului Interior câ timp va mai tolera această situație ? ION FILIP coresp. ziarului „Munca*