Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-15 / nr. 7516

Simbata II ianuarie 1972 MUNCA tribuna economică PE MARGINEA LUCRĂRILOR SIMPOZIONULUI „îmbunătățirea calității materialelor și elementelor de construcții“ Organizat sub auspiciile Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și in­dustria materialelor de construcții, Mi­nisterului Industriei Materialelor de Con­strucții și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, simpozionul cu tema de mai sus a întru­nit peste 200 de cadre de conducere din Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, din centralele industriale, muncitori, tehnicieni, ingineri, econo­miști și activiști sindicali din combinate și fabrici, cercetători și proiectanți, spe­cialiști din Ministerul Construcțiilor In­dustriale, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor și din alte organe centrale, cadre didactice din învățămîntul superior. Materializarea amplului program de investiții prevă­­zut pentru etapa 1971—1975, satisfacerea într-o tot mai mare măsură a cerințelor populației in permanentă e­­voluție, a volumului expor­tului In ascensiune, solicită colectivelor de oameni muncii din industria mate­ri­rialelor de construcții să-și amplifice preocupările și contribuția la împlinirea sarcinilor ce le revin. Dar, așa cum ne demonstrează viața și cum a rezultat și din discuții, numai cantitativă nu rezolvă latura pro­blema continuității lucrului, dacă în aceeași măsură nu se are în vedere și latura calitativă, respectiv caracte­risticile fizico-chimice, di­mensionale și formative ale diverselor materiale, dar numeroase exemple s-au de situații cînd datorită calită­ții necorespunzătoare a u­­nor materiale puse în ope­ră, au trebuit efectuate re­medieri­­ și chiar refaceri ra­dicale, ceea ce bineînțeles a dus la manoperă supli­mentară, la întîrzieri în fi­nalizarea unor capacități obiective la termenele plani­si­ficate, la scumpirea investi­țiilor și în ultimă la afectarea eficienței instanță acti­vității economice. In acest sens, a rezultat că Ministerul Industriei H­aselor de Construcții Ma re­concentrat preocupările și­ a pe linia promovării concepțiilor­­ moderne în activitatea uni­tăților economice, în subor­dine: îmbunătățirea calitati­vă a unor materiale tradi­ționale (cimenturi, produse de ceramică brută, sticlă de construcții), introducerea u­­nor materiale și elemente noi (beton celular autoclavi­­zat, materiale izolatoare cu o nouă structură, fină de construcții, ceramică diverse materiale de finisaj, ele­mente prefabricate și pre­­comprimate din beton armat, elemente asociate pentru în­chideri etc.). Scopul? Intro­ducerea unor tehnologii și soluții în execuție, care să aibă ca rezultat reducerea ponderii construcțiilor din totalul investițiilor, creșterea productivității muncii scurtarea duratei de realiza­­i­­e a noilor obiective și ca­pacități. Și, în mare parte s-a reușit, existînd o valo­roasă experiență în această privință. Trecerea la produc­ția de ciment pe linii tehno­logice de capacitate din ce în ce mai mare, a determinat schimbarea opticii în dome­niul controlului calității, im­­punîndu-se practicarea de metode științifice care să dea certitudinea asigurării ca­racteristicilor calitative. S-au introdus metode rapide în controlul constanței proprie­tăților chimice, mineralogice și fizice ale s-au generalizat materialelor, procedeele complexe metrice de analiză chimică, se aplică metodele de analiză fotometrică cu flacără ș.a. De altfel, în vo­lumul producției de ciment, sortimentele cu caracteristici superioare, cum sunt de pildă cele cu rezistență inițială mare (RIM), au căpătat pondere însemnată, în 1970 , producția acestora fiind de 6 ori mai mare ca in 1960. Cu toate acestea, față de ce­rințe, reprezintă prițin, ceea ce implică eforturi stăruitoa­re pentru lărgirea zonei lor productive în cet mai multe unități economice. Apoi, fap­tul că în unele cazuri s-au produs loturi de ciment de altă marcă decit cea solici­tată, arată lipsurile organiza­torice pe fluxul materie pri­mă — produs finit. In domeniul producției de var, al elementelor de cera­mică de construcții, al gea­murilor și materialelor i­­zolatoare, al prefabricatelor din beton armat s-au înre­gistrat de asemenea substan­țiale mutații calitative. Dar rezultatele puteau fi și mai bune dacă s-ar fi acordat mai multă atenție maceră­rii argilei, dozării corespun­zătoare, urmăririi tuturor fa­zelor de execuție, etc. Calitatea superioară a ma­teriilor prime, materialelor, produselor în general, cere în primul rînd intervenția promptă a centralelor indus­triale, a ministerului, a u­­niunii sindicatelor, care, prin măsuri energice să faciliteze respectarea întocmai a vederilor Legii privind pre­asi­gurarea și controlul calității produselor. In acest sens, propunerile făcute cu acest prilej trebuie analizate cu a­­tenție de către minister și uniunea sindicatelor, urmînd ca cele mai eficiente să stea la baza îmbunătățirii progra­mului existent la nivelul ra­murii cu privire la organiza­rea activității de control al calității materialelor de construcții și funcționarea compartimentelor controlului tehnic de calitate. în De importanță hotărâtoare îmbunătățirea calității produselor este și nivelul de cunoștințe profesionale oamenilor. Acționînd în spi­al ritul Rezoluției Congresului U.G.S.R., reprezentantul U­­niunii în colegiu are datoria să participe efectiv la apli­carea Legii privind perfec­ționarea pregătirii profesio­nale a lucrătorilor din uni­tățile socialiste, organele și organizațiile sindicale din centrale și unități să desfă­șoare o muncă susținută la toate nivelele, pentru îmbo­gățirea culturii profesionale a oamenilor. Și, aceasta cu atît mai mult cu cit în ac­tualul cincinal vor fi asimi­late­­ peste 400 sortimente de materiale grupate în 80 pro­duse noi, ale căror tehnologii cer temeinice cunoștințe de specialitate. Mai mult chiar. Noile produse cit și cele tradiționale trebuie realizate în condiții de calitate îmbu­nătățită, la majoritatea lor ponderea celor de superioară depășind calitate 80—90 la sută. Eforturile convergente ale ministerului și uniunii pe linia creării cadrului adecvat obținerii de materiale cu in­dici calitativi înalți sunt im­puse și de creșterea competi­tivității mărfurilor noastre la export, volumul acestora cunoscînd o creștere de pes­te 3 ori în actualul cincinal, de îmbunătățirea structurii fondului de produse exporta­te prin mărirea ponderii ce­lor cu un grad ridicat de prelucrare. Anul 1972 a de­butat sub semnul muncii en­tuziaste a miilor de con­structori de pe șantierele patriei. Timpul deși friguros permite continuarea în ritm alert a lucrărilor de con­strucții, oferind premisele îndeplinirii sarcinilor de plan în devans față de date­le planificate. Aceasta im­pune cu atît mai mult asi­gurarea aprovizionării tierelor în mod ritmic, sau­cu materiale de construcții de înaltă calitate și cu o înaltă eficacitate economică. Simpozionul s-a dovedit in acest sens o manifestare de prestigiu a cadrelor tehnice din ramura industriei mate­rialelor de construcții, un util și rodnic schimb de ex­periență. Problemele ridica­te, opiniile exprimate au re­liefat progresele vizibile fă­cute pe linia dobîndirii de materiale în cantitățile pla­nificate și cu caracteristici superioare, ca și carențele care mai există în calea promovării mai accelerate a progresului tehnic. A cons­tituit un bun prilej pentru conducerea ministerului — reprezentat de ing. Valeriu Cristescu, adjunct al minis­trului — de a cunoaște greu­tățile întîmpinate de unele unități în activitatea practi­că, problemele a căror so­luționare cer intervenția conducerii centralelor indus­triale și chiar a colegiului ; a constituit de asemenea un punct de plecare pentru luarea unor mă­suri eficiente și imediate pentru asigura­rea pe timp de iarnă a șan­tierelor cu materiale de con­strucții necesare lucrărilor aflate în execuție. Așa după cum majoritatea vorbitorilor și-au exprimat dorința, ase­menea întilniri ar trebui să fie organizate periodic, deve­nind o metodă obișnuită în activitatea Comitetului Uniu­nii sindicatelor din ramură și conducerii ministerului. Sperăm că o asemenea do­leanță va fi apreciată, deve­nind din deziderat, realitate. Nu putem Încheia cele re­latate, fără să subliniem convingerea că, atît pentru minister, cit și pentru Co­mitetul Uniunii, problemele rezultate din simpozion vor constitui puncte de demara­re a unor noi acțiuni comu­ne, la toate nivelele ,pentru ca anul 1972 să marcheze pași viguroși și pe treptele creșterii calității și diversi­ficării sortimentelor materia­lelor de construcții, în con­sens cu sarcinile de răspundere ce stau în mare fața acestei ramuri a economiei naționale, în actualul cinci­nal. P. IANCULESCU Solicitărilor mult sporite din 1972, cocsarii, jurnaliștii, oțelarii și laminoriștii hunedoreni le răspund prin organizarea mai bună a muncii, utilizarea intensivă a mașinilor, instalațiilor și agregatelor siderurgice. Depășirea prevederilor planului cu 93 tone de cocs metalurgic, 800 tone fontă, 640 tone oțel și 260 tone de laminate fonte, constituie un bilanț pozitiv ce prefigurează noi izbînzi pe care șifierurgiștii hunedo­reni sînt hotărîți să le dobîndească în acest an. In clișeu , instantaneu surprins în timpul turnării oțelului în lingotiere. Imagine de la punctul de comandă al presei de 630 tone forță pentru forjarea osiilor fabricate la Uzina din Balș Foto, C. ROMAN Calificare ca „singurițe cerințe de cadre calificate cu... cazul Este clar pentru oricine că sarcinile sporite din cel de-al doilea an al cincina­lului, de altfel, ca și din ur­mătorii, impun o pregătire superioară a oamenilor. Cu atît mai acut se pune pro­blema ridicării ștachetei ni­velului de pregătire profe­sională în unitățile care ur­mează să cunoască în actua­lul cincinal o dezvoltare a­­lertă, prin alocarea de noi investiții și o parțială repro­filare „din mers“, cum e ca­zul Fabricii de confecții din BOTOȘANI. Aici, după cum ne spunea inginerul șef al fabricii, Iancu Schwartz­­berg, in 1975 producția ur­mează să fie cu peste 160 milioane lei mai mare decit in primul an al cincinalului, iar unul din principalele sectoare ale fabricii, cel de lenjerie, în care își spară activitatea peste desfă­de muncitori, urmează a 400 fi reprofilat pe confecții pan­taloni. Iată, deci, tot motive — ca să nu mai atîtea a­­mintim și imperativul creș­terii permanente a producti­vității muncii, concomitent cu îmbunătățirea produselor, — care calității impun măsuri energice pentru asi­gurarea mîinii de lucru cali­ficate. Dar care-i situația de fapt la F. C. Botoșani ?, între­prinderea și-a întocmit, ce-i drept, un plan imediat și de perspectivă în legătură cu pregătirea profesională. • De asemenea, trebuie să o spu­nem că in ce privește cali­ficarea viitorilor muncitori prin școli profesionale sau ucenicie la locul de muncă in formele tip B și C, lucru­rile stau bine, cu toate că e vorba de pregătirea a peste 550 de muncitori. Legea pri­vind perfecționarea pregăti­rii profesionale a lucrători­lor din unitățile socialiste prevede însă o cuprindere largă a tuturor categoriilor de salariați în forme adec­vate de ridicare a măiestriei profesionale. Or, tocmai în această direcție s-a acționat fără convingere. In tot anul 1971, a funcționat an de ridicarea calificării curs cu 100 de muncitori de la con­fecții pantaloni și lenjerie, la care, pe parcursul a două luni s-au predat o serie de lecții privind tehnologia de fabricație a produselor res­pective. De fapt, au fost recrutați o parte dintre muncitorii care nu-și realizau normele și li s-au predat noțiunile de bază pentru efectuarea diferitelor operații, folosin­­du-se planșe, desene și alte materiale ajutătoare. "Exami­narea a constat din între­bări puse pe parcursul pre­dării lecțiilor, fără un exa­men final teoretic și practic, întrebăm : care-i situația ac­tuală a celor care au frec­ventat cursul ? Nimeni nu n­e poate lămuri dacă mun­citorii respectivi își îndepli­nesc sau nu normele și dacă realizează un cîștig mai bun. Inginera Dorina Deguș și tehnologul Ioan Creța, doi dintre lectorii cursului, sunt de părere că, oricum, cursul a fost bine venit, dar că se impunea o selecție mai aten­tă, întrucît, ulterior, s-a vă­zut că unii cursanți, deși lu­crează de câte 3-4 ani în fa­brică, nu au nici un act care să le ateste calificarea. Așa se face că după ce au termi­nat cursul amintit, vor tre­bui s-o ia de la capăt la un curs de calificare. Comenta­riile sunt de prisos. Tot în 1971 au mai fost cuprinși în cursuri de scurtă durată pentru ridicarea cali­ficării 28 de mecanici de în­treținere, 20 de maiștri și 30 de gestionari și distribuitori. Sigur, fiecare din aceste cursuri a contribuit mai mult sau mai puțin la îmbu­nătățirea pregătirii cursanți­lor respectivi, în final, la bunul mers al fabricii. . Dar ce ne facem cu ceilalți sa­lariați, care n-au fost a­­trași să-și perfecționeze pregătirea ? Culmea e că și pentru acest an, cînd Fabri­ca de confecții Botoșani, după cum spuneam, urmea­ză să intre într-un alert pro­ces de dezvoltare, planurile existente vădesc aceeași ten­dință de calificare cu gurița“­ Motivul ce se „i­n­vocă — nu există spații in­în care să se tină cursurile. Scuza ni se pare cel puțin puerilă. In Botoșani există numeroase școli al spațiu rămine disponibil căror in anumite ore ale zilei. Am discutat în această privință cu primarul municipiului, tovarășul C­­iurea, care s-a arătat gata să sprijine fa­brica de confecții ca și ori­ce altă unitate. De altfel și Legea privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste , pre­vede expres că se pot folosi spațiile disponibile din școli. Dar cind nu există interes nu se găsesc nici spații. Din păcate și comitetul sindica­tului „înghite“ astfel de­ ex­plicații și scuze... nescuza­­bile. Discuțiile purtate cu mun­citoarele Dora Chiriac, Ele­na Craft, ajutorul de meșter Elena Ursu și alți salariați ai fabrici, ne-au edificat a­­supra dorinței unanime de perfecționare a măiestriei profesionale. Așa cum ne mărturisea Elena Craft, după urmarea unui curs de scurtă durată, și-a însușit de două ori mai multe operații decît știa înainte, acum lu­crează mai bine și, evident, ciștigă mai mult. Și la Fabrica de confecții Botoșani, deși pe ansamblu rezultatele sunt bune, există încă numeroși muncitori care nu-și realizează nor­mele. De pildă în noiembrie 1971, o lună luată cu totul întîmplător, peste 300 de muncitori din sectoarele principale de producție s-au situat sub normă, firește, datorită și slabei calificări. Iată de ce socotim că pro­blema pregătirii profesiona­le va trebui să treacă din mina unor servicii funcțio­nale , pe agenda cotidiană comitetului oamenilor mun­­­cii, a organului sindical, a­­dică în minni calificate. Re­zultatele prezente și mai a­­les viitoare ale fabricii de­pind foarte mult tocmai de seriozitatea cu care se acțio­nează pentru buna pregătire a oamenilor, el fiind facto­rul hotărîtor în producție. MIHAI ȚÎNȚAR corespondent al ziarului Munca LA FABRICA DE CONFECȚII BOTOȘANI ORGANIZAREA SCHIMBURILOR II ȘI III (Urmare din pag.­a l-a­ vizionare funcționează fără întrerupere. Nu ne-au scăpat din aten­ție nici condițiile care să influențeze buna dispoziție de muncă în timpul nopții. Ha­lele au fost vopsite în inte­rior cu culori care oferă a un climat plăcut, iluminatul fost îmbunătățit, unele de recondiționare și ste­m aerului funcționează neîn­trerupt, cu bune rezultate. Avem în vedere, în viitor, să efectuăm noi lucrări să organizăm locuri de mun­și că în baza principiilor er­­gonomice, incit mai multe secții să lucreze cu schim­buri neîntrerupte. In sfîrșit, se cuvine să menționăm că inteligența tehnică a colectivului tău și-a pus amprenta noi­pe numeroase alte lucrări care au condus, prin perfecțio­nări tehnologice, mecaniza­rea transporturilor, con­fecționarea de dispozitive de mașini și utilaje prin auto­­utilaje, la ușurarea eforturi­lor fizice, la desfășurarea ritmică a productivi în toate schimburile, la creș­terea volumului de pro­ducție pe aceleași suprafețe productive. „Micronul, gra­mul, secunda, în slujba efi­cienței“, inițiativă de o certă valoare izvorîtă din cadrul grupei sindicale nr.2 — forță, este acum extinsă in întreaga uzină. Efectele a­­plicării ei sunt evidente, lu­cru despre care s-a scris deseori. Trebuie să subliniem însă că in uzina noastră mai avem multe de făcut, că avem datoria să acționăm mai hotărît pentru înlătura­rea unor neajunsuri ce se manifestă încă. Considerăm, bunăoară, că indicele de u­­tilizare a mijloacelor tehni­ce este încă scăzut în sec­țiile auxiliare (în 1971, doar 58,8 la sută) și apreciem că dispunem încă de posibili­tăți de a îmbunătăți coefici­entul de schimb pe uzină și indicele de utilizare a ma­șinilor din secțiile productive prin diminuarea opririlor accidentale, reducerea absen­țelor din producție. După cum bine ne este cunoscut, în primele zile de lucru ale acestui an, uzina noastră a fost vizitată de se­cretarul general al partidu­lui, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, eveniment care a stîrnit o vie satisfacție și bucurie în rîndurile colecti­vului nostru, un nou și pu­ternic imbold de a-și uni și mai mult eforturile pentru a îndeplini exemplar sarcini­le sporite de plan ale anului. Indicațiile prețioase pe care le-am primit cu acest impor­tant prilej vor sta la baza studiilor și analizelor pe care constructorii de rulmenți bra­șoveni le efectuează în aceste zile premergătoare adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii, pentru a găsi noi resurse, eficiente, care să permită sporirea pro­ducției și a productivității muncii, pentru a-și concreti­za angajamente mobiliza­toare in întrecerea ce se desfășoară cu tot mai mult avînt in acest an. Aceasta cu atît mai mult cu cit avem în vedere că anul 1972 prevede sarcini sporite pen­tru colectivul nostru de muncă. Aceste sarcini sunt insă pe deplin realizabile. De altfel succesele obținute în primele zile ale anului confirmă acest lucru, sunt o dovadă certă a hotărîrii și responsabilității manifesta­te de întregul colectiv de a-și lărgi, prin produse tot mai multe și mai bune, contribuția la îndeplinirea sarcinilor tratate de partid. Pagina a 3-a La furnizori nu a început încă anul 1972 . Secția de încălțăminte a fabricii „Victoria din Timișoara, unde se realizează pantofii cu recunos­cuta marcă „Guban", a început cu stîngul noul an de producție. Sarcinile de plan ale acestei­ secții pe prima decadă a lunii ianuarie nu au fost realizate decît în proporție de 56 la sută. Munci­torii sunt pe bună dreptate nemulțumiți, conduce­rea întreprinderii așișderea. Care este cauza acestui insucces apărut la început de an în activitatea unui colectiv chiar de muncă ce și-a cîștigat de mult un binemeritat prestigiu ? Răspunsul îl putem afla de la fiecare muncitor : lipsa materiilor prime, apărută ca ur­mare a nerespectării termenelor contractuale, de către unii furnizori. Din aceste motive în unele zi­le din perioada 3—10 ianuarie a.c„ muncitorii secției de încălțăminte nu au avut gu ce lucra și astfel, procesul de producție a fost perturbat. Același lucru s-a repetat și în ziua de 11 ianu­arie, prima zi din cea de a 11 - a decadă. Cine sunt furnizorii de materii prime care, în­câlcind prevederile legii contractelor economice și obligațiile asumate, au creat acum la început de an au­tea dureri de cap celor de la fabrica timi­șoreană „Victoria" ? Amintim, în primul rînd fa­brica „Clujana" din Cluj, care, din 5 300 m.p. de piele pentru fete, a livrat in prima decadă a lu­nii ianuarie doar 900 m.p. În același fel și-a „onorat" obligațiile contractuale și fabrica „Fla­căra Roșie” din Capitală, care a livrat abia 400 kg. talpă de crupon, din cantitatea prevăzută de 8 000 kg. Este de datoria organelor în drept să ia mă­suri pentru a nu se mai repeta asemenea situații în perioada următoare, cit și pentru recuperarea restanțelor amintite mai sus. ION NIȚU coresp. ziarului MUNCA închideți căile rătăcirii... aparatelor! Pentru noua linie de fabricație „azot IV", a­­flată în construcție la Combinatul de îngrășă­minte azotoase Piatra Neamț, o parte din apara­tura necesară instalațiilor a fost comandată din import. Dar, cu toate că au trecut de mult ter­menele prevăzute în contracte, unele piese nu au sosit la timp pe șantier, fapt ce împiedică des­fășurarea normală a lucrărilor de montaj. întîrzierea se produce nu atît din vina furnizo­rilor externi, ci­ datorită modului defectuos în care se achită de sarcini titularii de contracte ai com­binatului — respectiv „Romchim" și întreprinderea pentru desfacerea produselor chimice —, care nu urmăresc ca mărfurile, odată sosite în țară, să ajungă cit mai repede la destinatar. Așa, de exemplu, este cazul cu două „relee de timp" și un „releu de impuls". „Romchim" confirmă livrarea lor la data de 26 mai 1971 cu buletinul vamal nr. 5­413, dar piesele n-au ajuns încă in posesia Combinatului de la Piatra Neamț. O si­tuație asemănătoare este și cu cele 21 „cutii cu comutator și de deblocare" despre care se știe că au intrat în țară dar care, din luna august, nu au ajuns încă la combinat. „Nu este exclus ca ele să se fi rătăcit pe la vreo altă întreprindere din țară" — sunt de părere cei de la Săvinești. Presupunerea pornește de la faptul că, nu de mult, combinatul a fost înștiințat că trei panouri de comandă, necesare pentru „azot IV" și aștep­tate de multă vreme aici, au poposit tocmai... la o fabrică de medicamente din București. Credem că este necesară o intervenție hotărîtă a celor în drept, pentru a se pune capăt astfel de practici, evident păgubitoare pentru unor e­­conomia națională. IACOB LUPU coresp. ziarului „Munca" Trecut-a marfa prin Vaslui... Nevoit să se aprovizioneze cu mărfuri prin in­termediul întreprinderii comerțului cu ridicata Iași, comerțul vasluian suferă cronic de mai mul­tă vreme, fără a i se întrezări nici o perspectivă de vindecare. Trecînd peste faptul că cu regula­ritate i se îndeasă în magazine mărfuri vandabile, în neconcordanță cu sezonul, etc, greu se plătesc anual șase milioane lei pentru rabat co­mercial. Suma aceasta este însă un fleac pe lân­gă cea care se plătește pentru transportul măr­furilor de la Iași la Vaslui. Pentru mărfuri care, pentru a ajunge la Iași, trec de cele mai multe ori prin gara Vasluiului, unele pierind chiar din... Vaslui. Dăm doar două exemple. Numai cele cinci vagoane de cizme de cauciuc care pentru au trecut prin gara Vaslui s-au deplasat la Iași 16 mașini pentru care s-au plătit 30 000 lei. Culmea culmilor este atinsă de confecțiile fabricate la Vas­­lui, care, pentru a fi puse în vînzare în rețeaua lo­cală, sunt plimbate întîi la Iași- Probabil pentru... culturalizare. Întrucît această practică aduce serioase preju­dice și neajunsuri comerțului vasluian, fiind în to­tală contradicție cu prevederile recentei legi pri­vind regimul prețurilor și tarifelor, întrebăm Minis­terul Comerțului Interior câ­ timp va mai tolera această situație ? ION FILIP coresp. ziarului „Munca*

Next